4,773 matches
-
Nicomahică (cartea a VI-a, cap. 2), dar subiectul nu-l interesează. Teoria virtuții este importantă pentru el. Distinge cu grijă acțiunea de facere, morala de producție, iar technè este de partea inferioară, a facerii. Nici cel mai pragmatic dintre teoreticieni nu întârzie asupra subiectului. Să ne amintim, cu titlu de anecdotă, de Memorabilele lui Xenofon, unde îl vedem pe Socrate în vizită la un pictor, Parrhasios, un sculptor, Cleston, și un armurier, Pistias, înșirați în același capitol, cu apariția unei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
al lui Daguerre, Niepce, atunci decedat, care făcuse prima fotografie din lume în 1826, se numea Nicéphore. Ca autorul Antireticelor, la distanță de o mie de ani. Curios hazardul care i-a dat primului practician al imaginii mecanice prenumele primului teoretician al imaginii "făcute de mâna omului". Mâna împotriva spiritului: Renașterea le reconciliase, cu greutate, așezându-l pe pictor aproape la același nivel cu scriitorul. Captatorul de umbre va relansa, în propriul său detriment, veșnica opoziție dintre mecanic și liberal. De
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sus (în termeni de prestigiu artistic). În recunoașterea cinematografiei ca artă, filosofii au avut o întârziere de cincizeci de ani față de poeți. Apollinaire, Aragon, Desnos, Brecht, Cendrars, Prévert au înțeles de la bun început miza procedeului (până la a lucra pentru el). Teoreticienii erau descumpăniți, dar scriitorii nu prea au fost stingheriți de invenția vizuală, căci acest hibrid de bâlci și literatură, deopotrivă populist și elitist, s-a scăldat, încă de la naștere, în scris și tipar. Aici și-a găsit condițiile tehnice (scenariu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
va fi altul: o coardă corpusculară ce se apropie de coarda unei găuri negre se deformează și se mulează după forma găurii. Ambele bucle se cutremură, se rup și formează o singură buclă: o gaură neagră puțin mai masivă. (Unii teoreticieni cred căactul unirii unei particule cu o gaură neagră duce la apariția altor particule, bizare, numite tahioni: particule ipotetice, care călătoresc înapoi în timp, mai rapid decât lumina. Astfel de particule sunt acceptate în anumite versiuni ale teoriei stringurilor.) Eliminarea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
metamorfozat sensurile pe o cale a gândirii desfășurate într-o dublă direcție: una care viza cunoașterea și o alta ce avea drept obiect de studiu dominația. Chiar și atunci când au căutat să croiască drumuri alternative în folosirea conceptului, gânditorii și teoreticienii sociali și politici s-au văzut nevoiți ca, într-un fel sau altul, să revină la calea principală și să înscrie ideologia pe unul dintre cele două trasee amintite. Au făcut-o de multe ori, e adevărat, recurgând la modalități
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o clarificare epistemică. Înțeleasă pur și simplu ca un termen al științelor sociale, ideologia a fost, în ultimii două sute de ani, un cuvânt foarte des întâlnit în vocabularul domeniului. Suportând numeroase resemantizări de la o perioadă la alta și de la un teoretician la altul, conceptul de ideologie a intrat, odată cu democratizarea vieții politice și cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă, și în vocabularul social. Dacă în spațiul destinat specialiștilor în științele sociale în ciuda unor viziuni diferite referitoare la înțelegerea sa -, ideologia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pentru studiul altor discipline, trecându-se astfel de la intenția programatică la faptă"5. Dincolo de relevanța sa în plan epistemologic, ideologia avea, pentru Destutt de Tracy, importante atribuții în actul de guvernare, înțeles în sensul său cel mai larg6. Așa cum subliniază teoreticienii contemporani preocupați de problematica ideologiei, ""ideologia" lui de Tracy avea ca intenție clară să sprijine guvernarea în acest sens general. Proiectul de a crea o astfel de știință poate fi cel mai bine privit ca un produs al visului iluminist
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Cu alte cuvinte, ideologia a ajuns să fie privită ca un obstacol pentru comportamentul rațional, și pentru comportamentul specific politicii în particular"9. Și chiar dacă abordările ulterioare ale ideologiei au diferit radical mai cu seamă în ceea ce privește semnificația acordată conceptului, cei mai mulți teoreticieni au împărtășit percepția implicată de circumscrierea napoleoniană a acestuia 10. Aceasta nu înseamnă, desigur, că încercările ulterioare de a readuce problema ideologiei într-un context epistemologic au fost lipsite de succes. Ceea ce se poate observa este însă că acest concept
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
perspectivă. Tocmai de aceea, încercările mai vechi sau mai noi de a defini noțiunea pot fi încadrate, pentru începutul analizei pe care o propun, într-o perspectivă generală asupra ideologiei, cu scopul de a sublinia ideea că "(...) problemele pe care teoreticianul social le întâmpină atunci când are de tratat conceptul de ideologie sunt în cea mai mare măsură "definiționale" în caracter mai curând decât empirice, teoretice (explicative) sau operaționale"11. Regăsim, în acest context, ceea ce am putea numi "paradoxul semantic" sau "definițional
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
teoriei sociale propuneau identificarea caracteristicilor ideologiei prin reducția variatelor sensuri ale termenului la câteva dintre cele mai importante. La nivelul anilor '60 ai secolului trecut, definițiile sugerau înțelegerea duală a conceptului de ideologie, în pofida numeroaselor semnificații asociate acestuia. Astfel, pentru teoreticieni ca Lewis Feuer, Daniel Bell, C. Wright-Mills, Robert Haber, Henry David Aiken, Raymond Ryes sau Joseph Lapalombara, ideologia apărea ca deținând un rol cultural, în interesul cuiva, falsificând realitatea, chiar dacă definițiile oferite termenului de cei menționați implicau mai multe sensuri
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de a satisface anumite interese, chiar dacă aceste interese depășesc acum granițele celor de clasă, putând fi identificate și în cazul altor grupuri sociale (trecând deci de dihotomia marxistă). Aceeași situație poate fi regăsită și la nivelul definițiilor propuse de alți teoreticieni, precum David Apter, Talcott Parsons, Robert Scalapino, Reinhard Bendix 24, Theodore Geiger 25, Norman Birnbaum 26 sau Erik Erikson 27, a căror clasificare rezumativă implică următoarele sensuri: "a) ideologia ca fiind ceva peiorativ; b) ideologia ca una sau mai multe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și rolul social), astfel încât avem de-a face, din nou, cu un concept bidimensional 29. Revenind, ca urmare a operării acestor reducții, la moștenirea semantică a conceptului de ideologie și prezervând astfel sensurile ce pot fi regăsite în tradiția marxistă, teoreticienii din epocă au constatat că la cei doi factori determinanți mai poate fi adăugat cel puțin unul. Astfel, George Lichtheim insistă asupra înțelegerii ideologiei "ca duplicare și distorsiune a realității în gândire"30, ceea ce readuce în atenție "duplicarea lumii" de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologiei, care incumbă atât problemele de ordin epistemologic, cât și cele de ordin teoretico-politic, ce au marcat evoluția termenului încă de la apariția sa. 1.1.2. Pluralismul traseelor definiționale și caracteristicile ideologiei Încercările ulterioare de sistematizare a semnificațiilor acordate de teoreticienii sociali și politici conceptului de ideologie au căutat să sublinieze faptul că acesta "(...) rămâne un instrument conceptual foarte flexibil"32. Această asumpție intenționează să-și afle demonstrația în analiza comparativă a diverselor definiții oferite ideologiei, analiză al cărei scop este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologiei, cât atributele asociate conceptului. Ulterior, prin discutarea acestor atribute de bază, putem spera nu la o explicitare fundamentală a termenului, ci la posibilitatea de a construi un instrument pentru studiul ideologiei și, dincolo de asta, la înțelegerea posibilității ca fiecare teoretician să configureze pe baza atributelor discutate acea definiție a ideologiei care servește cel mai bine scopurilor demersului său67. Tabelul 2. Cadrul comprehensiv al atributelor ideologiei 1. Localizarea (a) Gândire (b) Comportament (c) Limbaj 2. Problema (a) Politica (b) Puterea (c
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
atributelor ideologiei oferă, pe de o parte, posibilitatea unei viziuni de ansamblu asupra diverselor maniere în care conceptul a fost discutat implicate fiind diferite modalități de definire -, constituindu-se astfel într-un veritabil organon, și, pe de altă parte, conferă teoreticianului un bagaj informațional care să-i permită construcția unei perspective asupra ideologiei pe care să o angajeze în cercetarea întreprinsă. Cele șapte atribute care constituie cadrul comprehensiv al ideologiei, subsumând diverse variante, se regăsesc în teoriile moderne și contemporane în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pentru a fi influentă în plan social, ideologia trebuie să dețină o anumită stabilitate în timp și să ofere condiții pentru cunoașterea realității de către cei care o împărtășesc. Date fiind coerența, caracterul abstract și posibilitățile de cunoaștere de care dispune, teoreticienii sociali nu ezită să asocieze ideologiei și un înalt grad de sofisticare. Dar conceptul trimite, de asemenea, și spre evaluarea faptelor, așa cum se regăsesc acestea în realitatea socială. Prin aceasta, ideologia poate simplifica realitatea, care adeseori se caracterizează prin complexitatea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
alte cuvinte, dată fiind condiționarea socială a celor care produc și propun cunoașterea ideologică a realității, în conformitate cu interesul grupului social din care fac parte, ideologia nu-și poate depăși statutul neștiințific, rămânându-i doar "calitatea" unei concepții partizane. În rândul teoreticienilor există un acord unanim cu privire la faptul că această înțelegere a conceptului de ideologie reprezintă o moștenire recuperată pe urmele gândirii marxiste 79. Aceasta întrucât, deși a denotat, inițial, o "știință a ideilor", Karl Marx și Friedrich Engels au fost cei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
plus, așa cum am specificat anterior, tot ceea ce nu se supune criteriilor de științificitate elaborate de materialismul dialectic și istoric marxist este ideologie. Prin urmare, ideologia se opune științei (reprezentate numai de marxism), idee ce a atras critici nuanțate din partea unor teoreticieni contemporani: "Prin "știință" (Wissenschaft), Marx desemnează, simplu, gândirea care are ca obiect viața reală. Știința este cunoașterea lumii ca atare sau perspectiva clară, directă, neobstrucționată asupra realității. Iar aceasta este viziunea materialistă, cea care se concentrează asupra proceselor de dezvoltare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
gândirea umană refuză pentru prima dată în istorie să fie infectată de ideologie. Tranziția de la idealism la materialism înseamnă transcenderea filosofiei și a întregii ideologii înspre "reprezentarea activității practice"; cu aceasta începe adevărata știință pozitivă"84. În pofida criticilor survenite, alți teoreticieni au susținut că înțelegerea marxistă a conceptului de ideologie nu este una negativă, întrucât Marx nu a împrumutat termenul de la ideologii francezi pentru a-l orienta împotriva teoriilor rivale materialismului dialectic. Dimpotrivă, "rolul termenului "ideologie" era cel de a denota
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
toate, identificarea acelui tip de întrebări pe care le sugerează Quentin Skinner atunci când ia în considerare domeniul istoriei ideilor 95. Întrebările de acest tip vizează dezbaterile intelectuale în care a intervenit Mannheim, prin opera sa, ca și maniera în care teoreticianul și-a construit propriile argumente pentru a contribui la aceste dezbateri. Cu alte cuvinte, "acestea sunt întrebări despre contextul care a dat naștere operei și despre modul în care autorul său a înțeles contextul ca atare și semnificația operei sale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că, la rândul său, subiectul cunoscător este determinat existențial. Cu alte cuvinte, întrebarea care se pune este următoarea: realitatea socială modelează forma de cunoaștere proprie subiectului cunoscător sau, dimpotrivă, acesta conferă el însuși, prin cunoaștere, forma realității sociale? În formularea teoreticienilor contemporani, aceasta reprezintă "problema epistemologică a istoricismului radical"107: dacă toată cunoașterea produsă de ideologie este situată social și istoric și este inteligibilă numai în relație cu această situare, cum poate fi evitată concluzia că toată cunoașterea este, în fond
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că "(...) termenul ideologie a devenit el însuși complet ideologizat", fapt care s-a întâmplat "(...) printr-un proces istoric în urma căruia conceptul de ideologie a ajuns să fie el însuși o parte a problemei la care se referă"111. Potrivit anumitor teoreticieni, Mannheim depășește paradoxul atunci când anunță că sociologia cunoașterii renunță la pretențiile centrale ale ideologiei, printre care se numără acelea de a avea acces direct la adevăr sau realitate, de a deține o poziție obiectivă, de a considera credințele altor grupuri
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socială și politică poate spera la o recuperare a conceptului în afara viziunii negative, evitând totodată paradoxul ca discursul despre ideologie să fie el însuși unul ideologic. Este ceea ce face atât Ricoeur, atunci când analizează ideologia "în oglindă" cu utopia, cât și teoreticienii care au criticat drept "utopice" pretențiile acelor gânditori care se ambiționau ca, pe baza unei prezumtive cunoașteri a legilor istoriei, să emită predicții cu privire la modul în care va evolua societatea umană. În opoziție cu utopia și cu gândirea utopică, ideologia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Perspectiva epistemologică asupra ideologiei Din punctul de vedere al relației dintre știință și ideologie, și deci al statutului epistemologic al acesteia din urmă, se poate constata că analizele efectuate până acum permit conturarea a trei mari direcții. Există, mai întâi, teoreticieni care au opus în mod foarte clar ideologia științei, insistând asupra faptului că prima nu îndeplinește criteriile necesare de științificitate care să-i permită accesul la un adevăr obiectiv. În acest cadru, a fost discutat mai ales cazul diferențelor existente
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
oferi aproximarea graduală a adevărului. Pe de altă parte, Kuhn se referă numai la științele naturii, considerând că teoria socială și politică se află într-un stadiu pre-paradigmatic, tocmai din cauza faptului că, în acest domeniu, nu există un acord între teoreticieni. Cu toate acestea, sugerând că progresul științei este legat de salturile de imaginație, Kuhn lasă cale deschisă interpretărilor relativiste și, totodată, posibilității insinuării ideologiei în practica proprie științelor naturii. Tocmai în acest sens, pot fi invocate încercările venite dinspre teoria
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]