64,222 matches
-
războiului rece”. După Mitran I. aceste nivele ar fi: nivelul descriptiv, în care sunt examinate practicile și instituțiile care au asigurat și asigură încă un minimum de ordine și al criticii privind încercările de a constitui un „guvern mondial”; nivelul teoriei generale a raporturilor între state este nivelul care pune accent pe rolul statelor pe scena mondială. Reprezentanții școlii realiste au evaluat raporturile de forță și a politicii de putere din perspectiva mijloacelor militare, a capacității economice și a geopoliticii; nivelul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
generale a raporturilor între state este nivelul care pune accent pe rolul statelor pe scena mondială. Reprezentanții școlii realiste au evaluat raporturile de forță și a politicii de putere din perspectiva mijloacelor militare, a capacității economice și a geopoliticii; nivelul teoriilor sistemelor interstatale. Aceste teorii vizează ansamblul entităților statale aflate în concurență, evidențiind variabilele, regulile Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 71 jocului, structura sistemului (distribuția puterii), procesele (relațiile) din mediul interstatal. Metodologia abordării politologice a relațiilor internaționale
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
state este nivelul care pune accent pe rolul statelor pe scena mondială. Reprezentanții școlii realiste au evaluat raporturile de forță și a politicii de putere din perspectiva mijloacelor militare, a capacității economice și a geopoliticii; nivelul teoriilor sistemelor interstatale. Aceste teorii vizează ansamblul entităților statale aflate în concurență, evidențiind variabilele, regulile Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 71 jocului, structura sistemului (distribuția puterii), procesele (relațiile) din mediul interstatal. Metodologia abordării politologice a relațiilor internaționale a evidențiat trei dimensiuni
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
statelor mici fără potențial economic substanțial posibilitatea de a le organiza. În aceeași idee, pentru a mări transparența, obiectivitatea și corectitudinea funcționării sale, CIO a decis ca toate rapoartele, inclusiv cele financiare, să fie publicate. Redefinirea conceptului de putere în teoria relațiilor internaționale după V. Duculescu presupune: dedogmatizarea puterii; conceptul trebuie raportat la întregul sistem de contradicții al vieții internaționale, cu înlăturarea oricăror aprecieri simpliste sau reducționiste; reevaluarea relațiilor de putere actuale, al deplasărilor din structura puterii însăși. Pentru aceasta este
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de CIO (Comitetele Naționale Olimpice, Comitetele de Organizare a Jocurilor Olimpice, Federațiile Internaționale Sportive etc.) se respectă doar în Carta Olimpică, în fapt acestea neputând decide fără aprobarea CIO, iar blocurile prezente și în ONU se regăsesc și în interiorul organizației olimpice. Teoria efectelor perverse se aplică și Comitetului Internațional Olimpic: chiar dacă nu a dorit a creat un sistem de rețele la nivel mondial, iar principiul declarat al universalității a cunoscut de-a lungul existenței diferite forme deformate. Fără a fi fost făcută
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
anul 1988. O altă accepțiune a autorității vizează întemeierea acesteia pe valoare și nu pe legitimare. După C. Friedrich „autoritatea este capacitatea de a elabora rațional scopurile politice și de a le justifica 45 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 95. 46 Balas Söter, Iolanda - Atena 1986 - Atlanta 1996, Editura Albatros, București, p. 16. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 94 adepților prin referire la valori și la
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
se exercită și că asupra acestei scheme există un consens în interiorul colectivității. Autoritatea, ca și legitimitatea depind de concordanța între valorile proclamate inițial și realizările ulterioare, ceea ce presupune o revizuire permanentă a comportamentului instituției sau personalității în cauză.”49 În teoria politică, conceptul de legitimitate este definit ca și „principiu de întemeiere și justificare a unui sistem de guvernământ care presupune, pe de o parte, conștiința guvernanților că au dreptul de a guverna și, pe de altă parte o anumită recunoaștere
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
parte o anumită recunoaștere a acestui drept de către cei guvernați.” 50 O altă definiție a legitimității este oferită de V. Măgureanu, care consideră că „reflectă modul în care societatea definește legalitatea unei guvernări 49 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 95. 50 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 94. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 96 și dreptul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de V. Măgureanu, care consideră că „reflectă modul în care societatea definește legalitatea unei guvernări 49 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 95. 50 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 94. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 96 și dreptul sau autoritatea acesteia de a conduce. Legitimitatea transferă puterea în autoritate. Această transformare este o condiție esențială pentru
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
insuflă ascultare. V. Măgureanu consideră că în problematica sistemului politic trebuie evaluat și rolul unor elemente fundamentale care pot contura sau anihila dimensiunea de autoritate a faptelor puterii. Este vorba despre regimul politic, consensul, prestigiul și personalitatea politică (liderul). În teoria politică, „consensul exprimă o stare de consimțământ general cu privire la o anumită problemă, astfel că, dacă la unanimitate se ajunge prin vot, consensul se realizează printr-un acord, la care se ajunge ca urmare a unei suite de compromisuri. El semnifică
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
realizarea consensului de bază poate fi argumentată din două perspective. Pe de o parte, CIO a inițiat programe internaționale în colaborare cu diferite instituții specializate ale Națiunilor Unite (UNESCO) - promovarea educației fizice, a 52 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 97. 53 Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997, p. 114. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 100 sportului și a păcii. Astfel, anul 1994
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a III-a (în primii 6 ani de mandatură a făcut ocolul pământului de aproape 100 de ori, a stabilit contacte cu aproape 150 de șefi de state, a colecționat aproximativ 250 de 54 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 97. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 102 medalii și distincții, a efectuat un turneu în Africa, are contacte permanente cu ONU, cu UNESCO, cu OMS și a
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cuprins 7600 de persoane chestionate din 9 țări, a fost efectuată la mijlocul lui februarie 1999. Etapa a 2-a s-a desfășurat pe un eșantion de 8200 intervievați - la sfârșitul lui martie 1999. 57 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 85. 58 Sursa datelor o constituie pagina web a CIO, http://www.olympic.org. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 105 Țări Agenția de cercetare Poziția eșantionului Etapa
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
2004 15. Dabu, R.; Ielici, Brigitte Sociologia industrială, Editura de Vest, Timișoara, 1995. 16. Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997. 17. Duculescu, V. - Tendințe fundamentale ale vieții internaționale contemporane, Editura Politică, București, 1984. 18. Elisabeta Stănciulescu - Teorii sociologice educaționale, Editura Polirom, Iași, 1996. 19. Errais, B. - Planeta sportivă, în Buletin Informativ, AOR, nr. 11/1996. 20. Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani, Buletinul Informativ, nr. 1920/1998. 21. Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
democrației și cultura civică, ediția a II-a, Casa de Editură și Presă „Șansa” Srl, București, 1996 46. Tinbergen, J. (coord.) - Restructurarea ordinii internaționale (Raport către Clubul de la Roma), Editura Politică, București, 1978. 47. Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998. 48. Trăsnea, O.; Kallos, N. - Mică enciclopedie de politologie, Editura Științifică și Pedagogică, București, 1977 49. Bucur-Ionescu, Maria; Dogaru, V.; Manoliu, Lia; Popper, D.; Todea, S.; Vrabie, A. - România la Jocurile Olimpice, Editura
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
din Le Figaro. La rubrica de cărți apărute consemna opinii ale cititorilor despre cartea mea, urmate de o cronică foarte favorabilă. Nu-mi credeam ochilor! Deci toată lumea știa acum de confesiunile mele! Ele, deci, au fost punctul de plecare al teoriilor "științifice" susținute ani în șir de Camelia, cum că femeile sunt mai puternice, obsedate de sex, că lumea merge spre pieire, că Satana este printre noi și că, deci, trebuie să ne îndreptăm către biserică. E adevărat, am devenit credincios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
atribuie legitimitate. Altfel spus, legitimarea individului se bazează pe negocierea simbolică a pro-priului orizont de viață cu brandul. Care este mecanismul acestei legitimări? Pentru a-l explica, facem apel la modelul teoretic al sociologului și economistului Thorstein Veblen 25, numit teoria emulației pecuniare. Potrivit acesteia, pattern-ul consumerist al societății contemporane este determinat de o nevoie socială care reprezintă un orizont de viață numit emulație pecuniară, care generează structuri sociale după criteriul prestigiului. Ca atare, individul își va dori, împins de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu[Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mentoring, coaching, business coaching, life coaching, inteligență emoțională, leadership, externalizarea serviciilor de resurse umane, training, consultanță, contract psihologic, contract de loialitate etc. (evoluțiile sunt prezentate sintetic în Tabelul 1). Tabelul 1. Evoluții ale limbajului în domeniul managementului resurselor umane Caracterizare Teoria tradițională a întreprinderii Managementul resurselor umane Noțiuni folosite Forță de muncă, mână de lucru Resurse umane Categorii cu ca-racter discriminatoriu Muncă productivă și creatori de bunuri (categorii privilegiate)/ muncă neproductivă și personal neproductiv (categorii discriminate) Resurse umane Modul de abordare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu[Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ceva care se construiește în procesul de comu-nicare, nu a priori, independent de experiența utilizatorului: "Conținutul nu este simplă transferare a ceva sub o anume formă sau datorită unei anume forme, ca în ceea ce I.A. Richards numește cu aversiune "teoria comunicării ca vulgară împachetare". Richard folosește această sintagmă plină de culoare pentru a-și vărsa disprețul asupra unor abordări din teoria comunicării, de genul modelului Shannon-Weaver, care consideră că ar exista un miez al mesajului, anterior și independent în raport cu forma
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu[Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ceva sub o anume formă sau datorită unei anume forme, ca în ceea ce I.A. Richards numește cu aversiune "teoria comunicării ca vulgară împachetare". Richard folosește această sintagmă plină de culoare pentru a-și vărsa disprețul asupra unor abordări din teoria comunicării, de genul modelului Shannon-Weaver, care consideră că ar exista un miez al mesajului, anterior și independent în raport cu forma. Acesta este apoi codificat, adică este împachetat într-un limbaj ca un colet care trebuie trimis. Receptorul nu trebuie decât să
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu[Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a strategiei, toate ingredientele care fac o strategie de branding să aducă rezultatele promise, fără a prescrie însă o rețetă. Ne luăm rezerva de a afirma că în branding, management, comunicare sau în alte domenii există reguli, există prin-cipii sau teorii care ne schițează căi de urmat, dar există și un ingredient care este al echipei al specialistului sau al consultantului creativitatea (despre aceasta vom vorbi prin exemplele de bună practică pe care le vom aborda în alt capitol). Ca stakeholders-i
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu[Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
nu au factură psihometrică, sunt importante în virtutea eliminării eventualelor impasuri de cercetare, dacă sunt conjugate cu metode psihometrice. Ele se bazează pe tehnici precum interviul și observația și sunt direcționate de un punctaj care reprezintă un model exemplar sau o teorie care ghidează analiza. Aici ne vom opri asupra modelelor lui McKinsey, W. Goldsmith, D. Clutterbuck și E. Schein. McKinsey a creat paradigma diagnostică a celor șapte S. Este vorba despre șapte dimensiuni de analiză: valori comune (shared values), stil de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu[Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și laissez-faire. Reluarea cercetărilor după al Doilea Război Mondial pe subiecți din armata americană a arătat că ascendentul unui anumit individ este dat de inteligență, inițiativă și încredere în sine211. Ulterior, explicarea ascendentului s-a îmbogățit și cu alte considerații. Teoriile despre leadership sunt caracteriale, comportamentale, contingente și transformaționale. Inițial, teoriile puneau eficiența în leadership pe seama caracteristicilor personale ale liderilor. Această perspectivă îngustă, deși a fost depășită, subzistă ca o credință în mintea unora dintre conducători sau angajați. Teoriile care au
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu[Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
subiecți din armata americană a arătat că ascendentul unui anumit individ este dat de inteligență, inițiativă și încredere în sine211. Ulterior, explicarea ascendentului s-a îmbogățit și cu alte considerații. Teoriile despre leadership sunt caracteriale, comportamentale, contingente și transformaționale. Inițial, teoriile puneau eficiența în leadership pe seama caracteristicilor personale ale liderilor. Această perspectivă îngustă, deși a fost depășită, subzistă ca o credință în mintea unora dintre conducători sau angajați. Teoriile care au urmat (caracteriale) s-au focalizat pe analiza relațiilor dintre lider
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu[Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
alte considerații. Teoriile despre leadership sunt caracteriale, comportamentale, contingente și transformaționale. Inițial, teoriile puneau eficiența în leadership pe seama caracteristicilor personale ale liderilor. Această perspectivă îngustă, deși a fost depășită, subzistă ca o credință în mintea unora dintre conducători sau angajați. Teoriile care au urmat (caracteriale) s-au focalizat pe analiza relațiilor dintre lider și angajat. Ele au încercat să elucideze relația dintre acțiunea liderului și reacția angajaților din dublă perspectivă emoțională și comportamentală. Etapa următoare a completat tabloul cu factorul situație
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu[Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]