14,671 matches
-
făcut-o demult) este că “viața spirituală (direct legată de moarte) este cu totul separată (s.n.) de existența terestră; omul pătrunde atunci într’o lume spirituală ”. Cu alte cuvinte, nu există, pentru omul mediu cel puțin, o memorie a vieții terestre anterioare atunci când se află în planele imateriale ale Universului și, mai departe, a acestei existențe atunci când a pășit în viața terestră următoare. Și sunt puțini cei care, urmare a unor calități deosebite, pot percepe continuitatea acestor stări asupra lor înșile
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
atunci într’o lume spirituală ”. Cu alte cuvinte, nu există, pentru omul mediu cel puțin, o memorie a vieții terestre anterioare atunci când se află în planele imateriale ale Universului și, mai departe, a acestei existențe atunci când a pășit în viața terestră următoare. Și sunt puțini cei care, urmare a unor calități deosebite, pot percepe continuitatea acestor stări asupra lor înșile sau a altora. Dar faptul revenirii existente, la nivelul celor mai diverse cultúri a acestui concept, integral sau parțial, dar fenomenologic
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
calitativ al regnului uman este în regnul inițiaților (îngeresc); c. în regnul inițiaților, cel promovat ocupă locul unei entități ce părăsește acest regn, prin promovare, nu prin retrogradare, pentru că aceasta ar fi “netermodinamică”; totuși populația acestui regn, ca și cea terestră nu este fixă, ci poate suferi o oarecare suprapopulare; d. cei ce nu pot promova în regnul inițiaților vor fi surprinși de Big Crunch-ul viitor al segmentului material al Universului. Nu încape nici o îndoială că suprimarea doctrinei reîncarnării din cadrul creștinismului
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
imateriale, lipsite de dorință (adică de corpul astral, ceea ce înseamnă că au drept “vehicul exterior” pe acela intelectual, n.n.). Prin muncile fără sfârșit la care sunt supuse în Hades, umbrele nu fac altceva decât să disipe informația acumulată în viața terestră, unele de natură astrală (Danaidele pedepsite pentru omucidere) sau intelectuală (Sisif pedepsit pentru șiretenie; Tantal pedepsit pentru îngâmfare și minciună). Eroii trăiesc o viață lipsită de griji în “insulele fericiților” (este vorba de cei eliberați în planul superior - inițiații, n.n.
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
o exercită inteligențele cerești (entitățile spirituale, zeii de exemplu, adică acei în care se manifestă legile evoluției Universului, n.n.), posedă chiar prin aceasta Piatra Filosofală; niciodată nu va fi lipsit de nimic (nici n’are nevoie de nimic, cel puțin terestru, n.n.), toate ființele pământului și toate forțele cerului îi vor fi supuse (atunci când ești în consens cu ceva, nu-i poți cere decât ceea ce poate face; e ca și cum ți-ar fi supus, n.n.) (Paracelsus) ”. Fazele Marii Opere corespund strict fazelor
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
convins că a fi creștin înseamnă "a fi drept, milostiv și bun" Montaingne este nominalist, antiidealist opus existenței unor entități universale dincolo de cuvânt, încrezător în realitățile particulare. Toată filosofia lui Montaigne se rezumă la un elogiu adus lumii reale, concrete, terestre (M. Onfray). Montaigne este interesat de trup, de natură, pământ, realitate, timp prezent. El gândește și trăiește. "A filosofa înseamnă a învăța să trăiești", să trăiești bine, să nu te temi de moarte. A muri nu se învață. Fiecare viață
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
totul are tendința să Înceapă cu un eu, cu punctul de vedere al unui actor ce-și propune să acționeze asupra realității. Este ceea ce a făcut ca vestul continentului european să fie voluntar și inventiv, până la a-și extinde dominația terestră grație unei dezvoltări științifice și tehnice intensificate de concurența dintre națiuni. Ca o prefigurare a acestei drame a cuceritorilor, Discursul asupra metodei al lui Descartes Își propunea să contribuie la a-l face pe om „stăpân și posesor al naturii
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
unor transformări sociopolitice și economice fără precedent - trecerea la sistemul comunist de tip sovietic, importat din URSS. Din 1946, producția firmei a fost reorientată spre motoare electrice de gabarite mici, ca și spre echipamente de bord de uz civil și terestru. Avioanele, ca și componentele lor, au fost eliminate din industria românească de către forțele de ocupație sovietice. Perioada dintre anii 1950 și 1990 e marcată de desfășurarea activității în conformitate cu un plan economic centralizat de dezvoltare a țării, într-o viziune total
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Vizibilul este martorul (adesea inconsecvent însă deocamdată privilegiat) al inteligibilului. A. Polis -ul și rațiunea civică „Platon urmărea să descopere secretul cunoașterii regale a politicii, a artei de a guverna oamenii.” Arta guvernării cetății este, în viziunea lui Platon, corespondentul terestru al efortului Creatorului. Polis-ul este pentru el, în plan concret-istoric, acel Univers localist menit să reconfigureze fizionomia divină a Ideii. Însă, la fel ca orice copie, cetatea nu poate fi perfectă. Ea aspiră repetat către perfecțiunea arhetipală. „Învățații spun
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și nemurirea - cu lipsa de corporalitate. După această cădere vertiginoasă, noi trăim exact inversul acestora: timpul, materia și moartea - trăim adică în trup. Nu ne rămâne decât să ne acomodăm cu aceste date imposibil de contestat - proiectul gnostic, proiecția lui terestră. Tot într-o perspectivă platoniciană, și cu toate deformările intelectuale și mentale provocate de mai bine de șapte veacuri de existență a curentului, gnoza îndeamnă la regăsirea drumului spre cer, singura perspectivă în stare să aducă mântuirea. Plotin trece drept
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
timpul vieții pentru bucurie și nu pentru întristare. Odată existența înscrisă sub semnul celui de-al treilea timp - al Sfântului Duh -, orice faptă manifestă divinitatea noastră, orice cuvânt de asemenea iar tăcerea așișderea. Nu putem scăpa acestei evidențe: parcursul nostru terestru e una din modalitățile existenței lui Dumnezeu... întrucât această epocă nouă este plasată sub semnul milosteniei, Spiritul Liber ne propune următoarea lectură. Și aici tot o decodare... Milostenia creștină presupune iubirea de aproape ca de tine însuți și deci ca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a da trupului numai ceea ce poate primi, fără a pune în pericol fericirea atât de scump dobândită. Creștinul adaugă: a elibera înlăuntrul ființei tale partea spirituală pentru a cunoaște, aici și acum, plăcerea și bucuria unei porniri către Dumnezeu. Plăcerea terestră este deci un vehicul util pentru a duce la plăcerea celestă, singurul bun adevărat. 10. O Grădină extraordinară. Plăcerea terestră dă o senzație premergătoare formulei ei celeste. Jubilarea experimentată de oameni aici și acum anunță, dar într-un mod foarte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
elibera înlăuntrul ființei tale partea spirituală pentru a cunoaște, aici și acum, plăcerea și bucuria unei porniri către Dumnezeu. Plăcerea terestră este deci un vehicul util pentru a duce la plăcerea celestă, singurul bun adevărat. 10. O Grădină extraordinară. Plăcerea terestră dă o senzație premergătoare formulei ei celeste. Jubilarea experimentată de oameni aici și acum anunță, dar într-un mod foarte sumar și frust, adevăratele bunuri accesibile doar în paradis. Lorenzo Valla - sau, cel puțin, purtătorul său de cuvânt Niccolo Niccoli
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ea decurge din chiar exercitarea ei: nimeni nu trăiește mai mulțumit ca omul cucernic. Prin urmare, cel mai mizerabil este necredinciosul. Practicarea virtuților teologale și comportamentul calchiat pe cel al lui Hristos, iată conținutul unei vieți cu adevărat fericite. Plăcerile terestre sunt lipsite de importanță, secundare, inexistente în comparație cu ele. Trupul cere, sufletul răspunde acestei exigențe: puternic, demn, mare și frumos, el poate înjosi dar poate și mântui. Când rezistă în fața negativității, a necazului, a suferinței, a morții, sufletul excelează; când consimte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
căci ele nu înseamnă nimic în comparație cu ceea ce-l așteaptă după moarte pe creștinul care a trăit în spiritul lui Hristos. întărit de speranța unei voluptăți eterne dobândite prin strădania de a-l imita, creștinul se bucură de privilegiul unei vieți terestre, condiție pentru a o obține. Recursul la plăcerile vieții terestre presupune moderație. Odată îndepărtate voluptățile triviale, celelalte trebuie gustate cu măsură. Abuzul de plăceri, fie ele și licite, nu este recomandabil... Este și cazul sexualității: Erasmus nu consimte la ura
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
moarte pe creștinul care a trăit în spiritul lui Hristos. întărit de speranța unei voluptăți eterne dobândite prin strădania de a-l imita, creștinul se bucură de privilegiul unei vieți terestre, condiție pentru a o obține. Recursul la plăcerile vieții terestre presupune moderație. Odată îndepărtate voluptățile triviale, celelalte trebuie gustate cu măsură. Abuzul de plăceri, fie ele și licite, nu este recomandabil... Este și cazul sexualității: Erasmus nu consimte la ura față de trup, oficială la creștini, nici la condamnarea relațiilor sexuale
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Evangheliilor să îndemne imediat, inclusiv pe terenul topografiei la rugăciune, la reculegere, la raportul silențios cu sacrul. Alt subiect și mijloc de meditație - balconul bibliotecii care dă spre întinderea Grădinii... într-o altă sală, Eusebiu arată prietenilor săi un glob terestru și niște hărți amplasate de-a lungul pereților. îNe gândim la Geograful lui Vermeer din Delft pictat un secol mai târziu...). în această încăpere se află și portretele lui Isus și ale câtorva oameni de seamă. Simbolistica? Misiunea civilizatoare planetară
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sfârșit și un reînceput, capătul unui ciclu. De ce n-am hazarda această idee: sfârșitul îdorit) al creștinismului oficial și de stat, și apoi instaurarea unei îposibile) ere noi datorită creștinismului epicurian? Nouă, zero, unu... Epicurieni, ei beau și mănâncă produse terestre, bune și adevărate; creștini, ei citesc texte din Biblie și le comentează pe rând în jurul mesei. Creștini epicurieni, ei nu neglijează nici plăcerile trupului nici cele ale spiritului, dar nu privilegiază niciuna din acestea două; mai mult, ei consideră că
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la picioarele preopinenților cocoșul jumulit... Dar această moarte a ideii de om nu e disociată de afirmarea existenței pluralității, a multiplicității, a diversității oamenilor. Montaigne recuză modelul, idealul tip, dar numai pentru a îndemna mai eficient la grija pentru realități terestre concrete, imanente, încarnate. Eseurile caută nu atât Omul - cu majusculă - cât ceea ce-l definește pe Michel de Montaigne în complexitatea sa infinită. Și, paradoxal, căutând un om particular, el Montaigne, găsește omul în general, pentru că, în ochii lui, fiecare individ
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la o convenție utilă și necesară pentru a sparge singurătatea ontologică, Montaigne devansează filosofia contemporană preocupată să răstoarne platonismul. 23. Autobiografia lumii. De unde și religia imanenței. întreaga filosofie a lui Montaigne se rezumă la un elogiu adus lumii reale, concrete, terestre. Ea îndrăgește și celebrează pământul, aici-și-acum-ul, întruparea, carnea. Ea se spune cu slănină și ceapă, cu țăranii și viile, cu gustul unui sărut agățat în mustață, cu vinul alb și cu stridiile, cu călătoriile și cu lecturile, cu canibalii și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și politică, despre religie și despre femei, despre filosofie și despre chestiuni personale, despre literatură și despre cai... Dar, pentru a nu lăsa umbre pe marmură, el tace cu bună știință numele acestor prieteni cât se poate de reali, concreți, tereștri! Mai bine să lăsăm să se creadă că pentru el cuvântul prieten n-are plural. Scriind despre La Boătie, Montaigne revelează ceea ce este cel mai puțin montaignian în el: de regulă atât de preocupat de realitate, de concret, atât de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
filosofice a priori contradictorii constă în negarea de către Eudoxiu a separației dintre o lume sensibilă și o lume inteligibilă. Pentru filosoful hedonist, Forma este imanentă lucrurilor sensibile. Aceasta nu rezidă în afara materialității sale, ci în ea. Nicio participare a sensibilului terestru la inteligibilul celest, nicio degradare a ideii în materie, nicio transcendență a principiilor genealogice, ci o lectură care face un pas înainte în direcția lui Aristotel. Pentru că autorul Metafizicii n-ar renega considerarea Formei drept o calitate potențială a Materiei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
rând și generează o viață mutilată, iată ce-i repugnă aspirantului la înțelepciune. Dar a trăi în lume ca și cum ai fi în afara lumii pune o problemă: comunitatea o rezolvă, oferind aici și acum o soluție viabilă. Grădina trimite la paradisul terestru, situat pentru unii antici în zona Tigrului și Eufratului. Rezumare a lumii, ea propune un laborator, un exemplu, ceea ce ar putea fi o societate, o cetate, o planetă inspirate de acest model. Dacă ea exista în mitologie - Zeus se căsătorește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și platonism, pneumatic, și procreație, psihic, și răul, recunoașterea între membri, o religie, și trup, și sexualitate Filosofi gnostici licențioși CARPOCRAT discreditat, și femeile, și iubirea, și mântuirea, platonician, și sexualitatea, și trupul, CERINTHE și lumea de dincolo, și mântuirea terestră, EPIFANIE și dorința, și femeile, și proprietatea, și sexualitatea MARCU și femeile, și magia, și sexualitatea, NICOLAE diacon, și sexualitatea, SIMON MAGICIANUL discreditat, și femeile, și Elena, și grația, și idealul hedonist, moartea sa, și morala, și Pavel, și Petru
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și edificarea sinelui, eternă, evitarea durerii, evitarea neplăcerii, de a exista, finalitatea existenței, ierarhie, infinită, și libertate, în lumea de dincolo, și mântuire, un mijloc, moderată, și nebunie, și neplăcere, origine naturală, și religie, un scop, a spiritului, a sufletului, terestră, a trupului, și utilitarism INCHIZIȚIE inchizitori, tortură, ISTORIOGRAFIE dominantă, subalternă, știrbită, personaj conceptual, IUBIRE adulter, cuplu ataraxic, de aproapele său, sexualitate, la Erasmus, gnostici, goliarzi, incest, ludică, la Montaigne, Spiritul Liber, la Valla, virginitate, LUMEA ANTICĂ Atena - prăbușirea ei Constantinopol
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]