224,754 matches
-
mai mari sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare redusă, în regiunile cu terenuri cu exces de săruri. CAPITOLUL VIII PROCESUL DE UMANIZARE 1. VECHIMEA LOCUIRII ÎN ARIA PROXIMĂ. Ca și în cea mai mare parte a teritoriului României, bazinul Lohanului, împreună cu aria limitrofă., au reprezentat o arie de veche populare, care datează aproximativ din epoca neolitică (începutul mileniului al III-lea î. de Hr.), când s-au constituit primele așezări stabile, de agricultori, grupate, de preferință, în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cu terenuri bune pentru agricultură din zona centrală, ca și pădurea cu numeroasele izvoare din zona înaltă a dealurilor din vestul Depresiunii Huși (respectiv din cuprinsul bazinului Lohan) au făcut ca populația de aici să nu părăsească, niciodată definitiv, acest teritoriu, ci doar să se retragă temporar din calea invadatorilor și a asupritorilor. Aceleași avantaje economice au făcut să continue spre bazinul Lohanului și a ariei proxime imigrarea grupelor de ceangăi din văile Trotușului și ale Siretului, începută cel puțin din
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
XVII-lea, până la începutul secolului al XIX-lea). De asemenea, n-a încetat nici transhumanța, spre aceste locuri, a mocanilor ardeleni, mai accentuată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. După dispariția pericolului tătărăsc și începutul decăderii Imperiului Otoman, popularea întregului teritoriu moldovenesc intră într-o nouă etapă, caracterizată printr-o roire a sate lor și o înmulțire a târgurilor, unele dintre acestea din urmă transformându-se în orașe. Aceasta se datorește excepționalei explozii demografice care a caracterizat aici secolul al XIX
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sunt marcate de o modelare a versanților ceva mai lentă, șiroirile, alunecările de strate ori începuturile de ravenare fiind mai modeste și mai rare. Totuși, ele creează mari dificultăți, astfel încât suprafețele afectate rămân în afara utilizării agricole. BIBLIOGRAFIE 1. Airinei Șt. Teritoriul României și tectonica plăcilor, Colecția „Știința pentru toți”, nr. 48, 1979. 2. Airinei Șt. Radiografia geofizică a subsolului României, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1980. 3. Băcăuanu V., Barbu N., Pantazică M., Ungureanu Al., Chiriac D. Podișul Moldovei. Natură, om
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
puteau avea loc fără ca înainte să se fi desfășurat alte faze de dezvoltare, care nu sunt surprinse de documente. l) Indivizii au nevoie să-și mențină reputația de membri de încredere ai comunității. Datorită longevității familiilor de țărani români pe teritoriul aceluiași sat, putem afirma că interesul pentru reputația căpătată în sânul comunității era destul de mare. Majoritatea familiilor țărănești nu părăseau satul multe generații la rând; unele se nășteau și se stingeau în același sat. Această stare de fapt este generată
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
revine. Într-o ultimă etapă apar proprietățile private. 2.3.1. Satul devălmaș arhaic și cel evoluat - caracteristici generale Satul devălmaș este definit de Stahl (1998, vol. II, p. 29) ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate prin organul de conducere denumit obște”. Satul arhaic are o obște organizată pe principii democratice egalitare, cu vagi tendințe de a acorda
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
membrilor săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35) Întâietatea obștii asupra gospodăriei și individului era, pe lângă egalitarism, cea de a doua normă care stătea la baza tuturor acțiunilor. De exemplu, obștea avea dreptul de a proceda la distribuiri colective de teritorii sătești, avea dreptul să readucă la masa devălmașă bunuri deținute locurește și să le distribuie conform normelor devăl mășiei egalitare. În satele de clăcași, boierul redistribuia an de an terenurile țăranilor aserviți care trebuiau să plătească dijmă, dar măsurătorile erau
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
turnat apoi în gips parcurgând toate etapele procesului tehnologic, au mângâiat lemnul cu dalta, răpind fibrelor frumuseți ascunse. Marmură, nobilul material râvnit de sculptori de când este lumea, sub mâinile delicate ale femeilor sculptor din cetatea Moldovei, nu a reprezentat un teritoriu neabordabil ci, dimpotrivă, a fost materialul care a înviat expresiv chipurile unor personalități trecute în lumile de dincolo de timp, dar și tandre și visătoare figuri reprezentând tineri și tinere, adolescenți sau mame cu privirile întoarse meditativ și înțelept spre sine
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
turnat apoi în gips parcurgând toate etapele procesului tehnologic, au mângâiat lemnul cu dalta, răpind fibrelor frumuseți ascunse. Marmură, nobilul material râvnit de sculptori de când este lumea, sub mâinile delicate ale femeilor sculptor din cetatea Moldovei, nu a reprezentat un teritoriu neabordabil ci, dimpotrivă, a fost materialul care a înviat expresiv chipurile unor personalități trecute în lumile de dincolo de timp, dar și tandre și visătoare figuri reprezentând tineri și tinere, adolescenți sau mame cu privirile întoarse meditativ și înțelept spre sine
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Ce părere aveți de asemenea oameni care te trimit de pe un drum pe altul în timp ce ei se lăfăie pe banii asiguraților, cred că de asta medicamentele gratuite se plătesc. Nu?! Vă rog să mă contraziceți. A apelat la reprezentanța în teritoriu a M.S., direcția sanitară a județului: aici i s-a spus da - se poate. În sfârșit, a respirat ușurată. Dar ce-a urmat este interesant și de remarcat pentru toți: a început alt război al hârtiilor: cereri, aprobări, comisii de
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
sfârșit, a respirat ușurată. Dar ce-a urmat este interesant și de remarcat pentru toți: a început alt război al hârtiilor: cereri, aprobări, comisii de verificare a mamei și copilului; comisia trebuia să certifice că nu se poate interveni pe teritoriul României pentru salvarea vieții copilului. Iarăși drumuri, acte, cópii, verificări, examinări, semnături, parafe. Într-un târziu au fost gata și s-au trimis la București pentru viză. Vreau să spun că, între timp, văzând că nu prea sunt șase aici
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
mașină și ne-am luat rămas bun de la Linz. Ne-am oprit la cimitir, unde am tămâiat pentru a treia oară, apoi am luat drumul întoarcerii acasă. Seara ne-am oprit să dormim la o pensiune. Eram deja acasă, pe teritoriu românesc. Și în acea zi am simțit cu toții fenomenul care planează aproape fizic asupra țării noastre. În momentul în care am trecut granița am simțit cu toții o apăsare grea și întunecată care plana deasupra țării noastre și am simțit că
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
este de a examina regimul comunist sub aspectul politicilor demografice pe care le-a pus în practică pentru a organiza și transforma societatea românească. În sensul strict al termenului, politica demografică este destinată să controleze numărul populației dintr-un anumit teritoriu sau dintro țară. În raport de obiectivul fixat, poate fi vorba de menținerea numărului populației la valorile existente la un moment dat, respectiv obținerea unei creșteri sau descreșteri a acestui număr. În politica demografică se impune faptul ca un obiectiv
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
trebuie atinsă/implementată prin mijloace discutabile, și cu atât mai puțin abuzive, coercitive sau criminale. Stricto sensu, prin politică demografică se înțelege ansamblul de măsuri luate de autoritatea statală pentru influențarea numărului, structurii, repartizării și mișcării naturale a populației din teritoriul guvernat. În raport de obiectivul fixat, poate fi vorba de menținerea numărului populației la valorile existente la un moment dat, respectiv obținerea unei creșteri sau descreșteri a acestui număr. Prin urmare, avem de-a face cu politici publice de intervenție
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
1.391 morți și 7.571 răniți). Nicolae și Elena Ceaușescu se aflau într-o vizită de stat în Nigeria. După sosirea lor în țară (pe 5 martie), Nicolae Ceaușescu a decretat, prin decret prezidențial, stare de urgență pe întreg teritoriul României. Cutremurul le-a oferit lui Nicolae și Elena Ceaușescu ocazia să-și transpună în fapt visul lor despre o „arhitectură urbană socialistă”. Acest vis includea și dărâmarea unor biserici și clădiri de o importantă valoare arhitectonică. Impresionat de prăbușirea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de știință încă din cele mai vechi timpuri, în special datorită bogățiilor subsolului. Însă studiile vizând probleme de geografie umană și economică sunt puține în comparație cu studiile geologice și geomorfologice. Înainte de anul 1900, lucrările științifice în care apar și referiri la teritoriul regiunii de care ne ocupăm, aparțineau unor geologi români sau străini, preocupați în special de cunoașterea resurselor minerale. Aceste lucrări se referă, însă, în primul rând, la sectorul subcarpatic și mai puțin la cel montan, fapt regăsit și în cercetările
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din sectorul subcarpatic al Prahovei se întâlnesc și în studiile lui Gr. Cobalcescu, Nicolae Andrurov și Popovici Hateg. După anul 1900, sunt întocmite studii de către geografi, studii în care, urmărind problemele generale ale cadrului natural al țării noastre, ating și teritoriul analizat în lucrarea de față. Astfel, sunt de remarcat referirile cuprinse în lucrările mai largi. Emnuelle de Martonne în "Cercetări asupra morfologiei Alpilor Transilvaniei" (1907ă și N. Popp în "Terasele fluviatile din Muntenia Centrală" (1935) sau "Subcarpții dintre Dâmbovița și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a Prahovei și a regiunilor vecine"(1939ă în care se face o prezentare detaliată a teraselor Prahovei. Dacă lucrările referitoare la vecinătatea Văii Prahovei, publicate până în anul 1944, reușesc să elucideze aproape în întregime problemele structurii geologice și geomorfologice ale teritoriului acestei regiuni, aspectele de geografie umană și economică sunt mai puțin urmărite în prima etapa istorică a cercetărilor. În anul 1837 apare "Dicționarul geografic al județului Prahova", editat de C. Bratescu și I. Moruzzi, în anul 1927 I. L. Ionescu Teologu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Raionului Ploiești" În anul 1966, iese de sub tipar prima sinteză documentară referitoare la "Subcarpații romanești", realizată de profesorul Victor Tufescu, din care se desprind o serie de elemente inedite, de mare interes în sistematizarea datelor legate de structura fizică a teritoriului regiunii. CAPITOLUL II ELEMENTE DE IDENTIFICARE Orașul Breaza este localizat în partea de sud a munților Bucegi și Gârbova, în zona mediană a Subcarpaților Prahovei, fiind mărginit la nord de Depresiunea Comarnic-Talea (V. Mihăilescu, 1969), ce face parte din șirul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pentru domenii ca: învățământ, sănătate, administrație publică. În scopul limitării navetismului se impune apariția unor noi unități industriale și de altă factură care să ofere locuri de muncă în perimetrul orașului. 5. 4. DENSITATEA POPULAȚIEI Densitatea populației, calculată la un teritoriu administrativ de 50, 16 km2 (24 km2 intravilan - 26, 1 km2 extravilană este de 363 loc/km2, aceasta relevând faptul că orașul Breaza are o populație de două ori mai densă decât media pe județ (176 loc/km2ă și de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
strategii corecte de integrare și dezvoltare socială și economică și implicit demografică vor arăta o imagine viabilă sau nu a comunității de aici. Însă vigilența trebuie întinsă la maxim. 5. 5. 2 Structura pe naționalități și confesională Amplasată într-un teritoriu de pură componență națională, această așezare atestă covârșitoarea majoritate a populației de naționalitate română, celelalte naționalități fiind repreyentate de un număr de 21 persoane. Aceeași situație se regăsește și în cazul structurii confesionale - 99, 4% din populație declarându-se de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
structurată prin concentrarea dotărilor existente aici: secții ale administrației locale, cinematograful, casa de cultură, poșta, dispensarul, școli, spații comerciale și de prestări servicii. Pentru aceste dotări de interes general, accesibilitatea este bună. Dotările de folosință zilnică nu acoperă însă tot teritoriul în zona lor de deservire. Din punct de vedere spațial și compozițional zona centrală are conturat un spațiu urban ce personalitate proprie. Astfel se poate aprecia că suprafața medie a unei gospodării este de cca. 800mp. În zonele mai dense
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
grădinițe, școliă, cu toate că acestea corespund din punct de al capacității. 3ă Zona unităților economice nu este practic structurată. Activitățile industriale sunt restrânse ăn cadrul localității ocupând 17, 40ha și neavând riscuri de poluare. Amplasarea acestor unități se află răspândită în teritoriu, fiind în principal deservite de căile de comunicație importante. Activitatea agricolă este reprezentată numai de sectorul particular; nu există unități agricole. 4) Zona de parcuri turism și sport Zona verde este prezentă prin amenajarea a 7, 8 ha parc în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
care ocupă 88,12ha și este alcătuită din porțiunea din DN1 ce traversează localitatea, drumul județean DJ101A, drumurile comunale, cât și 58 străzile interioare. Căi ferate străbate localitatea de la S la N, fiind paralelă cu râul Prahova și are pe teritoriul localității două halte: Breaza, Nistorești și gara de la Gura Beliei. Circulația pietonală este amenajată pe trotuare adiacente carosabilului, în zona orașului. Tot aici este inclusă și zona de echipare edilitară constituită din amenajările aferente alimentării cu ape, canalizării, epurării apei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
orașului. Tot aici este inclusă și zona de echipare edilitară constituită din amenajările aferente alimentării cu ape, canalizării, epurării apei, alimentării cu energie electrică și gaze. Totalizează o suprafață de 3, 43ha și nu constituie o zonă delimitată strict în teritoriu. 6. 3 DOTĂRI TEHNICO - EDILITARE 6. 3. 1 Alimentarea cu apă Orașul Breaza, cu o populație stabilă de cca. 20. 000 locuitori și o populație flotantă, la odihnă și tratament, de cca.10. 000 locuitori; dispune de o dotare tehnico
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]