8,991 matches
-
lucra intens în laboratoarele sale. În 1896 Alfred Nobel moare. Brevetase peste 355 de invenții, printre care cauciucul sintetic, pielea artificială și matasea sintetică. Premiile Nobel au fost create de savantul și omul de afaceri suedez Alfred Nobel care, prin testamentul sau, a întemeiat o fundație cu scopul că veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an "sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității". Premiile Nobel sunt decernate de instituțiile
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de scriitori precum Kazuo Ishiguro, David Lodge, Virginia Woolf, Jonathan Coe, Salman Rushdie ori Julian Barnes se numără printre vârfurile acestui segment editorial. SCRIERI: Efemeriada, București, 2000; Bălul fantomelor, București, 2000. Traduceri: François Mauriac, Îngerii negri, București, 1991; Robert Ludlum, Testamentul lui Holcroft, București, 1993; D. H. Lawrence, Apocalipsul, București, 1993; Petru Popescu, Revelație pe Amazon, București, 1993, În coasta lui Adam, București, 2001; Tim Powers, Palatul mutantului, București, 1994; Michael Beeschloss, Strobe Talbott, La cele mai înalte niveluri, București, 1994
PARASCHIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
Handoca, București, 1977; Scrieri, I-II, îngr. și introd. Constantin Bostan, București, 1989-1997. Ediții: Mihai Eminescu, Scrieri politice și literare. I, introd. I. Scurtu, București, 1905 (în colaborare cu I. Scurtu), Icoane vechi și icoane nouă, Vălenii de Munte, 1909; Testamentul și pomelnicul marelui logofăt C. Conachi, București, 1909; Ienache Gane, Călătoria la munte din 1833 a spatarului..., București, 1909; Ion Creangă, Opere complete, pref. edit., București, 1906 (în colaborare cu Ilarie Chendi), Opere, București, 1939. Repere bibliografice: N. Iorga, Note
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
prin publicarea poeziei Pohod na Sibir și prin reproducerea discursurilor funerare ținute de I.G. Duca și Caton Theodorian (146/1915). Morții Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) i se consacră trei numere (40-42/1916), cu un conținut variat: versuri, proză, pagini memorialistice, testamentul redactat la Curtea de Argeș în 11/24 octombrie 1914. Poeziile, publicate sporadic îndeosebi în 1915, au în mare o temă comună: Basarabia și destinul ei, fiind reproduse versuri populare culese fie de Elena Sevastos, fie de D.C. Moruzi. Versurile cu acest
MOLDOVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288220_a_289549]
-
Practica lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească, București, 1865; Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise, București, 1867; Practica lui Cilibi Moise, București, 1868; Anul nou 1869, București, 1869; Păcăliturile lui Tilu Buh-Oglindă împreună cu o parte din testamentul lui Cilibi Moise, București, 1883; Practica și apropourile lui Cilibi Moise, vestitul în Țara Românească, îngr. și pref. M. Schwarzfeld, Craiova, 1883; ed. București, 1936; Apropouri, îngr. și introd. I. Dianu, București, 1982; Cilibi Moise, vestitul în Țara Românească. Practica
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
în fața morții: „Și la nunta mea / A căzut o stea”. Miorița este rugată să o consoleze pe bătrâna măicuță a păstorului, vorbindu-i de aceeași înșelătoare nuntă. Cununia este acum prezentată mai succint, pentru că măicuța cunoaște sensul limbajului figurat din testament. Ea trebuie să afle numai că feciorul ei s-a însurat „C-o fată de crai, / Pe-o gură de rai”. Testamentul ciobanului constituie nucleul tematic principal al baladei, episodul care îi susține osatura. Aproape de sfârșitul versiunii Alecsandri, portretul moral
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
-i de aceeași înșelătoare nuntă. Cununia este acum prezentată mai succint, pentru că măicuța cunoaște sensul limbajului figurat din testament. Ea trebuie să afle numai că feciorul ei s-a însurat „C-o fată de crai, / Pe-o gură de rai”. Testamentul ciobanului constituie nucleul tematic principal al baladei, episodul care îi susține osatura. Aproape de sfârșitul versiunii Alecsandri, portretul moral al ciobanului este completat cu portretul fizic. Tinerețea și frumusețea păstorului accentuează sentimentul de durere pentru dispariția lui timpurie. Ceea ce impresionează în
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
ciobanului constituie nucleul tematic principal al baladei, episodul care îi susține osatura. Aproape de sfârșitul versiunii Alecsandri, portretul moral al ciobanului este completat cu portretul fizic. Tinerețea și frumusețea păstorului accentuează sentimentul de durere pentru dispariția lui timpurie. Ceea ce impresionează în testamentul ciobanului, cu care se încheie varianta Alecsandri, este împletirea dintre dragostea de viață și sentimentele sugerate de contemplarea morții. În versiunea moldovenească, răspândită și în Muntenia, Oltenia și Dobrogea, schema metrică a versului este de 5-6 silabe. Aceeași măsură o
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
județul Iași, constituie tipul moldovenesc al capodoperei. În cadrul tipului transilvănean au fost înglobate un număr mare de balade, de cântece lirico-narative și de colinde. Versiunea ardelenească este redusă ca întindere epică, schema fiind simplificată la două elemente: cadrul nupțial și testamentul ciobanului. Tema transhumanței este mai slab reprezentată în variantele transilvănene. Nucleul tematic comun pentru toate zonele în care se cunoaște balada este testamentul ciobanului. Variantele moldovenești au o notă de pronunțat lirism, fapt ce le diferențiază de variantele ardelenești, în
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
colinde. Versiunea ardelenească este redusă ca întindere epică, schema fiind simplificată la două elemente: cadrul nupțial și testamentul ciobanului. Tema transhumanței este mai slab reprezentată în variantele transilvănene. Nucleul tematic comun pentru toate zonele în care se cunoaște balada este testamentul ciobanului. Variantele moldovenești au o notă de pronunțat lirism, fapt ce le diferențiază de variantele ardelenești, în care se tinde către epicizare. În Transilvania și în Banat, concomitent cu formarea versiunii-baladă, s-a constituit și o versiune-colindă. Între baladă și
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
și dacă zelul misionar n-ar fi fost rătăcit în sertarele cu agrafe și ștampile ale oblăduirii - atunci, da, Biserica lui Hristos ar fi cu adevărat una, sfântă, sobornicească și apostolească...1 Îi citim poate pe profeții Vechiului și Noului Testament, dar abia îndrăznim să ghicim despre ce anume ar putea fi vorba. Grăiesc oare aceste portavoci ale Cuvântului dumnezeiesc despre un trecut care nu ne mai privește? S-a îndepărtat oare pericolul rătăcirii pentru Biserica menită să fie, la plinirea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
creștinism, tradițional sau nu, trebuie să aibă în centrul Evangheliei sale un Hristos. Dacă nu pe Cel murit și înviat „după Scripturi”, atunci pe care altul? Același lucru poate fi spus și despre „mișcarea Duhului”; în textele canonice ale Noului Testament întâlnim acest îndemn (I Ioan 4, 1): „Iubiților, nu dați crezare oricărui duh, ci cercați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulți proroci mincinoși au ieșit în lume”. După care criterii epistemologice ar putea fi recunoscută mișcarea invizibilă a Duhului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pseudonim), au fost înainte de toate membrii tagmei monahale. Evagrie însuși s-a născut într-o familie creștină, fiind hirotesit citeț de către Sf. Vasile cel Mare la o vârstă tânără, devenind apoi diaconul Sfântului Grigorie Teologul, de la care a primit ca testament mantia contemplativilor. Întreaga sa viață, Evagrie a trăit, chiar dacă nu întotdeauna confortabil, în mediile ecleziastice sau monastice. Nu trebuie uitat că el a murit împăcat cu Biserica, înaintea declanșării violentei crize origeniste (la sărbătoarea Paștilor din anul 399). Evagrie a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lumea ideilor străine de ortodoxia strămoșilor săi. La Timișoara, părintele Teofil întâlnește un grup de antropozofi. Frecventarea cursurilor de Teologie ortodoxă la Facultatea din Sibiu va aduce câteva lămuriri, dar nu totale sau definitive. Metodele critice de lectură a Noului Testament l-au pus pe tânărul teolog în numeroase dificultăți, iar raționalismul foarte răspândit în ansamblul corpului didactic intra în conflict cu viziunea monastică despre viața cu Dumnezeu. „Despre revelație”, ne mărturisește părintele Teofil, „nu vorbea nimeni nimic. De ceea ce ne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Pavel: „Căci de ați avea zeci de mii de învățători în Hristos, totuși nu aveți mulți părinți” (I Corinteni 4, 15). În acord cu mistica ioaneică, exigențele apostolului reprezintă și orizontul de legitimitate al Evangheliei față de sistemul legislativ al Vechiului Testament. Viața în Biserică concretizează pentru creștini, atât la nivel personal, cât și într-o dimensiune comunitară, misterul trinitar al nașterii Cuvântului din Dumnezeu. Experiența înfierii duhovnicești este ecoul perihorezei treimice, în care viața de iubire a Tatălui se împărtășește fără
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unei noi ediții a Bibliei. În ultimele decenii, s-au aflat în circulație două principale versiuni: cea publicată inițial în anul 1944 de către Sfântul Sinod al BOR, sub îngrijirea și cu traducerea parțială a patriarhului Nicodim (care pentru textul Vechiului Testament a preluat versiunea lui V. Radu și G. Galaction din 1938), respectiv Biblia intens folosită de cultele neoprotestante, tradusă în a doua decadă a secolului XX de Dumitru Cornilescu (teolog inițial de confesiune ortodoxă). Ambele ediții au fost tipărite în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
credincioși „de rând” de a înțelege vocabularul arhaic atât al ediției Cornilescu, cât și al ediției sinodale (ușor remaniată în ultimele decenii). Mai important însă, este vorba despre o inconsistență teologică rezultată - în versiunea sinodală cel puțin - din traducerea Vechiului Testament prin juxtapunerea versiunii ebraice standard (numită textul masoretic, folosită și astăzi în cultul mozaic), respectiv a Septuagintei (tradusă în grecește cu aproximativ două secole înainte de Hristos și folosită chiar de către redactorii Evangheliilor în referințele lor la Legea lui Moise, la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
importante cărți ale Scripturii, redactate pe baza cercetărilor biblice contemporane. Aceste note introductive - o noutate în tradiția ortodoxă din România - sunt continuate în subsolul fiecărei pagini, unde ÎPS Bartolomeu oferă alte comentarii de natură filologică și teologică. În cazul Vechiului Testament, cititorul va ști, de pildă, ceea ce adaugă textul masoretic în raport cu Septuaginta, va afla detalii istorice sau etimologia unor cuvinte ebraice aparent fără înțeles. La fel, nu puține sunt referințele la interpretarea unor importanți Părinți ai Bisericii la pasajele mai dificile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
răstignit și înviat. De aici vine și semnul crucii pe coperta acestei Cărți a cărților, pe care arhiepiscopul Bartolomeu o numește inspirat „Biblioteca prin excelență” (p. 7). Editorul atrage în mod repetat atenția asupra unui fapt de căpătâi: paginile Vechiului Testament se parcurg cel mai bine cu ochii celui care L-a cunoscut mai întâi pe Iisus Hristos. Ca un giulgiu textual, chipul lui Hristos este invizibil imprimat în cuvintele Scripturii (J.-L. Marion). Radiografiei îi corespunde aici, în lectura Scripturii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
au temut să traducă cuvintele lui Iisus din aramaică într-o greacă koiny lipsită de excelența literară a dialectului atic. Nu materialitatea silabelor este ceea ce dă greutate cuvintelor Domnului, ci suflarea Duhului. Cuvântul menține nu doar unitatea Vechiului și Noului Testament, ci și posibilitatea comunicării prin intermediul limbilor dezbinate, „nici una fără înțelesul ei” (I Corinteni 14, 10). Are Scriptura un text original la care exegeții pot face un ultim recurs? Dincolo de controversele istorice care privesc tradiția manuscriselor ebraice și grecești, rămâne evidența
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cere ca acestea să fie păstrate Într-un loc sigur timp de șapte ani de la ultima consultație (verificați ce prevede legislația, În cazul În care locuiți În altă parte). Acest lucru Înseamnă și că ar trebui să vă includeți În testament o clauză cu privire la transferul corespunzător al fișelor de observație după moartea dumneavoastră. Fișele clienților și orice alte liste cu numele, adresele și numerele de telefon ale oamenilor care s-au interesat În legătură cu tratamentele sînt supuse Legii de protecție a informațiilor
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
astfel angoasa? De obicei, adulții cu o bună stare de sănătate evită acest subiect de preocupare. Dolto (1961) este de părere că o asemenea reacție este sănătoasă, opusul său fiind semnul unei fobii sau al fricii obsesionale de moarte. Întocmirea testamentului este, evident, un lucru obișnuit. Dar oare câți oameni sănătoși n-au dorit să-l înceapă la fel ca acea mare doamnă din secolul al XVIII-lea care declara: „Dacă mi s-ar întâmpla cumva să mor...”? Acest refuz al
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
unui om sensibil, trăitor în miezul unor evenimente zbuciumate. SCRIERI: Rânduiala de Anul Nou păzită de un părinte creștin, BOR, 1887-1888, 10; Amintiri de călătoriile vornicului Teodor Burada în țară și în străinătate în anul 1826, „Arhiva”, 1908, 1-3; Din testamentul vornicului T. Burada, iulie 1848, „Teodor Codrescu”, 1935, 8-10. Repere bibliografice: T. T. Burada, Opere, II, îngr. Viorel Cosma, București, 1975, 21-24; A. D. Xenopol, Din scrierile vornicului Teodor Burada, „Arhiva”, 1908, 1; A. D. Atanasiu, Din scrierile vornicului Teodor Burada, „Arta
BURADA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285951_a_287280]
-
Mormolocul de Profira Sadoveanu, Arsenic de Sergiu Dan, Pagini din Baudelaire (traduse de Al. Ț. Stamatiad), Machiavelli de C.Antoniade și Din viața drumului de fier, reportaje de George Cărară. Două cronici, la Agatha Bârsescu, Memorii, si la Virgiliu Monda, Testamentul d-rei Brebu, aparțin lui Cosma Damian. Rubricile „Cadran social”, „Cadran ieșean”, „Cadranul cărților” consemnează evenimente politice (asasinarea lui I.G. Ducă), moartea pictorului Gh. Popovici și a compozitorului Ion D. Sarbu, vernisaje (I.L. Cosmovici, St. Dimitrescu), precum și Ziua Cărții la Iași
CADRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285987_a_287316]
-
În debutul celui de al doilea număr, se publică articolul Ce este poezia? al lui G. Călinescu. Cuprinsul este alcătuit din versuri de G. Călinescu (Poetul, Aerul, La unghiile unei femei, Varza, Nocturnă, Clavecin, Avioane, Anatomie serafică, Răpire), Camil Baltazar (Testament sau Cântec de moarte, Luciditate, Sociabilitate, Dedicație pe „Tărâm, transcendent”, Unei interprete a cântecului popular), Horia Furtună (Poetul), Constant Tonegaru (Fata morgana, Pianul somnambul, Moartea primului amorez, David), Sașa Pană (Însemnare pe rouă, Tăria mea ești tu), Margareta Sterian ( M-
CAIET DE POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286002_a_287331]