4,226 matches
-
suflet - și mut ascult cum crește-n trupul tău sicriul, sicriul meu, cu fiecare clipă care trece, gorunule din margine de codru. MUGURII Un vânt de seară aprins săruta cerul de Apus și-i scoate ruji de sânge pe obraji. Trântit în iarba rup cu dinții gândind aiurea - mugurii unui vlăstar primăvăratic. Îmi zic: Din muguri amari înfloresc potire grele de nectar" și cald din temelii tresar de-amarul tinerelor mele patimi. NOI ȘI PĂMÎNTUL Atâtea stele cad în noaptea asta
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
pecete pusă pe-o taină mai mare: de aceea mintea nu ți-o muncești cu nimic. În casă lângă blidarul cu smalțuri rare în fiecare zi păzești cu răbdare somnul marelui prunc. A mustrare clipind te superi doar când îngerii trântesc prea tare ușile venind sau ieșind. ÎNCHEIERE Frate, o boala învinsă ți se pare orice carte. Dar cel ce ți-a vorbit e în pământ. E în apa. E în vânt. Sau mai departe. Cu foaia aceasta închid porțile și
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
-l mai deranjeze că toată lumea din vagon ascultă cu nesaț cearta lui. Asta e o Întrebare al dracului de bună, strig eu, după care, deși nu vreau, deși știu că e cel mai rău lucru pe care-l pot face, trîntesc receptorul, iar preț de o secundă, mă simt răcorită. Ne Întîlnim la apartament cu cîteva minute Înainte de șase și jumătate. Eu, desigur, mi-am petrecut restul după-amiezii simțindu-mă Îngrozitor, urîndu-mă că am fost așa de rea, convinsă că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Poate că așa se Întîmplă de obicei, iar toate astea te fac să devii femeie, soție și un adult cu adevărat emancipat. — Îmi pare rău, sînt primele cuvinte pe care le rostesc În clipa În care Dan intră și-și trîntește sacul marinăresc În dormitor. Îmi pare rău pentru lucrurile pe care le-am spus și-mi cer scuze că ți-am trîntit telefonul În nas. Și mă aștept ca el să facă lucrurile pe care le face de obicei după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Îmi pare rău, sînt primele cuvinte pe care le rostesc În clipa În care Dan intră și-și trîntește sacul marinăresc În dormitor. Îmi pare rău pentru lucrurile pe care le-am spus și-mi cer scuze că ți-am trîntit telefonul În nas. Și mă aștept ca el să facă lucrurile pe care le face de obicei după o ceartă Îngrozitoare: să mă ia În brațe și să se scuze și el, dar Dan nu scoate o vorbă. Se așază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
momentul În care i se termină benzina sau pare că Michael va avea ultimul cuvînt, Îi spune că nu va mai suporta așa ceva. În rarele ocazii cînd Michael mai are ceva de adăugat și voința să o facă, Linda iese trîntind ușa, pînă ce el Își cere scuze. Ceea ce, În mod invariabil, se și Întîmplă. Dar Michael (O, mulțumesc lui Dumnezeu că există el!) nu-i va permite să ne strice petrecerea, iar cînd deschide iarăși gura, e mai sever decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Așa că l-a luat Dan, iar eu am Închis ochii după ce, În sfîrșit, mi-au dat valium și am putut să mă opresc din tremurat, căzînd Într-un somn adînc. CÎnd mi-am revenit, eram În salon, iar Dan era trîntit Într-un scaun, În colț. — Bună. Trase scaunul pînă lîngă pat și-mi luă mîna, sărutîndu-mă ușor pe frunte și zîmbindu-mi. Bună, am murmurat eu, cu o voce cam spartă. Unde e bebelușul? — E bine, Îmi răspunse el, e În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Slavă Domnului. — Eu ce pot să aduc? Fă tu budinca, ce zici? — Perfect. Ne vedem joi. Ghemuită lîngă Dan, pe canapea, mă gîndesc că-mi iubesc prietenii. Gregory Își ia ceva de băut, iar Trish Își azvîrle pantofii ca să se trîntească pe canapeaua de vizavi. Îmi place la nebunie că-i pot pofti la masă și că, pentru ocazia asta, pot să port blugi și papuci de casă. E totul atît de confortabil. Poate că n-am crescut eu În sînul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
am mai purtat bikini de cînd aveam șaisprezece ani. Știu, nici eu, dar tot omul are dreptul să viseze. Pariez că Lisa poartă bikini, zice ea, cu un chip posomorît. — Mda. Și mai pun pariu și că arată fantastic. Mă trîntesc lîngă Trish și ne uităm amîndouă la burțile noastre revărsate. Crezi că pot să scap de asta În două luni? Privesc și eu la a mea și zic: — Cred că ar fi mult mai ușor să ne ducem să cumpărăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
an, care are nevoie de practic tot ce-avem În casă? În trecut, activitatea asta Îmi lua o jumătate de oră. MÎzgăleam În grabă o listă, asigurîndu-mă că nu uitam de lenjeria intimă și deodorant, scoteam totul din dulap, le trînteam În valiză și gata. De data asta (prima noastră vacanță cu cel mic), făcutul valizelor mi-a luat trei săptămîni. Am scris liste peste liste, a trebuit să Împachetez mai Întîi pentru vacanță, apoi pentru zborul cu avionul, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
o ușă grea din stejar și găsim un bilet pe preșul din fața ei. Dan, Ellie și gașcă, Ne-am dus În sat după mîncare. Faceți-vă comozi. Prosoape lîngă piscină. Distracție plăcută! Cu drag, mami și tati — Așa, zice Gregory trîntind bagajele chiar după ce intrăm. Ce ziceți de o baie? Trish ridică dintr-o sprînceană și se Întoarce spre el. — Ce-ai zice tu să ne găsim camera și să despachetăm, să ne punem lucrurile În dulapuri și să-l culcăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Pantofii cu toc Îmi conferă o eleganță pe care nu am mai Încercat-o din ziua nunții și surîd acestei variante Îmbunătățite a propriei mele persoane, care, la rîndul ei, Îmi zîmbește. Ce mama dracului fac? Dau totul jos, Îmi trîntesc pe mine vechiul pulover cenușiu și alerg În baie că să-mi spăl machiajul. Mă port ca o caraghioasă, iar el o să știe asta. Și nu e vorba că vreau să-l recuceresc sau să-l determin să-și schimbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
poate, cum ar fi arătat strivite. ― Mi-au trecut prin minte multe atunci. M-am gândit și la chiparoșii aceștia și la faptul că, poate, n-aveam să-i mai revăd niciodată. Și la lanurile de grâu unde, cândva, mă trânteam la umbra câte unui măceș, năpădit de mirosurile de spic copt și de iarbă dospită. O clipă, am simțit o dorință nebună să mă tăvălesc la soare pe un răzor cu scaieți înfloriți, ca odinioară... Înțelegi? Toate amintirile mele erau
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
înțeles, îngrozit, că, dacă făcea o singură mișcare, viperele îl vor mușca. De aceea a rămas țintuit în pat, fără să miște un deget, așteptând. Din fericire, soția lui, venind, ca de obicei, dimineața la cabană, a intrat fără să trântească ușa. Ea a vrut să-i vorbească, dar, cu privirea terorizată, el i-a atras atenția asupra șerpilor. Femeia s-a apropiat ușor, a înțeles, a fiert lapte și l-a pus într-un ceaun, jos. Una după alta, viperele
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
că eu știu mai bine ce anume mă amenință? Într-o zi, lumina curgea pe arbori, aerul era alb, mă îmbăta, iar eu mă simțeam ușor, fără nici o amintire și fără nici o teamă. Undeva, în apropiere, am zărit doi necunoscuți trântiți în iarbă, care discutau. Unul se juca într-una cu un fir de iarbă. Celălalt îi pusese o întrebare pe care n-am înțeles-o. A răspuns, târziu, când credeam că nu-l mai interesează decât firul său de iarbă
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
vine să intri-n pământ pentru dezonoarea cu care întinezi numele tău și pe cel al familiei tale, petrecându-ți nopțile în taverne, printre prostituate, căni de vin și zaruri? Aflându-mă prea aproape de el, m-a împins cât colo, trântindu-mă pe jos și strigând: - Tocmai tu, care la douăzeci și șase de ani ești un angajat al acestui palat! Am încercat să-i sărut încălțările, asemenea câinelui care linge picioarele stăpânului pentru a-l îmbuna. M-a respins însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-tău, a continuat Garibaldoo. Ce ești în stare să faci ca să le meriți, de vreme ce nu tu le-ai dobândit? În acel moment am încetat să mai scriu. Dacă nu m-aș fi ferit, o turmă de băieți m-ar fi trântit la pământ. S-au cățărat în stejar și-au atârnat de crengi petice de piele de miel de curând jupuit. M-am dus să mă sprijin de zidul curții, în spatele lui Faroald. Când m-am întors cu fața, Rotari și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
când l-am văzut în halul acesta, dar nu și ultima, căci marele defect al lui Rotari era mânia. A ridicat mâna să mă lovească, dar a izbutit totuși să se stăpânească. A plecat adresându-mi insulte și înjurături și trântind ușa după el. Nu l-am căutat, și s-a întors singur pe la ora a cincea. Din prag, mi-a poruncit: - Vino cu mine! L-am urmat, căci nu se cuvine niciodată să fii crud cu un înfrânt: îți faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o clipă, mi-a fost de-ajuns: era donatistul care ne vizitase curtea. Nu mi-am prevenit tovarășii, din care cauză a putut să se strecoare rapid pe ușă și să dispară în noapte fără să fie prins. M-a trântit la pământ, și longobardul cu mantaua de piele mi-a sărit în ajutor. - Te-ai lovit tare? Numele meu e Taino, sunt un sol al ducelui de Treviso. Au intervenit și camarazii mei. - Ce-ai pățit? m-a întrebat Rotari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Îmi pare rău, domnule, dar eu cobor să urinez. Am descălecat, în ciuda înjurăturilor și a insultelor lui. Când m-am prefăcut că-mi ridic tunica, a sărit pe mine. Durerea și mânia mi s-au transformat în putere. L-am trântit la pământ, dezarmându-l pe loc, după care l-am înjunghiat cu propria spadă. I-am retezat gâtul pe jumătate, ca să nu strige. L-am despuiat și am cărat armele pe crupa calului meu. După care i-am tăiat penisul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cu vin otrăvit și m-am prefăcut că scotocesc febril în desagi. Cei patru au remarcat micile burdufuri. M-am oprit din scotocit și, arătând spre el, i-am zis șefului: - Vin, din ăla bun. Nu doriți? El mi-a trântit un scuipat la picioare, a luat burdufurile de jos, a destupat unul adulmecând precaut și a gustat doar cu limba. A făcut un semn că merge, după care l-a întins spre unul dintre tovarășii săi. L-a lăsat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-mi transfere echivalentul în aur și argint la Brescia. Am pornit împreună cu Ansoald spre Brescia, și, în clipa în care n-am mai văzut zidurile orașului meu, am avut senzația că o ușă se închisese sau, mai bine spus, fusese trântită în spatele meu. V Pe când rabinul Yehudah mă învăța alfabetul ebraic, vorbindu-mi despre Peh, mi-a spus: - Când s-a hotărât să creeze lumea, toate literele s-au înfățișat în fața Lui, oferindu-se spre a fi folosite pentru Cuvânt; s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în ce hal arătam, a sărit din pat și, pentru o clipă, i s-a făcut frică de mine. L-am apucat pe servitorul care tocmai îi făcea un masaj după ce-l frecase cu un unguent parfumat și l-am trântit la pământ, dislocându-i un umăr. Abia când m-am apucat să îndepărtez de pe el uleiul letal, frecându-l cu cearșaf, Rotari s-a ridicat în picioare și mi-a blocat mâinile. - Stiliano, ai înnebunit? Al cui e sângele ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
sub ocrotirea mea? De-acum încolo n-o să mai poți păși pragul bisericii mele!“. Omul a încercat de mai multe ori să intre la San Giovanni, dar, de îndată ce trecea pragul, două mâni nevăzute îl strângeau de gât, sufocându-l și trântindu-l la pământ. În a doua parte a scrisorii se plângea de faptul că acești catolici unelteau pentru a pune mâna pe biserica lui, căutând să-l învinuiască de profanare. Ceea ce s-a și întâmplat: la scurt timp după cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Din cauza poziției incomode, avea oasele fărâmate, de parcă ar fi fost bătut. Trecuse de unu, de-acum nimeni nu se mai mișca, știa că noaptea asta nu avea s-o mai vadă. Ar fi putut să se Întoarcă acasă, să se trântească În pat pentru opt ore Întregi, intra În serviciu abia la nouă - ar fi putut. Dar alungă imediat acest gând. Îi era imposibil să intre În casă și să nu-i audă vocea șoptind - Antonio, tu ești? Era imposibil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]