2,832 matches
-
de conspirații urzite de vechii revoluționari. Aceștia sînt prezentați ca niște ființe funciarmente rele ale căror mașinații au fost dejucate, iar ei au fost biruiți de Stalin, precum balaurul de Sfîntul Gheorghe. El făurește astfel o demonologie în care intră trădătorii și dușmanii, în lipsa cărora nici o credință religioasă nu rezistă. Trădători și dușmani pe care el, eroul, Stalin, i-a zdrobit triumfător, cu sprijinul maselor care l-au urmat: În această luptă, citim în istoria Partidului Comunist al URSS, după împotriva
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
niște ființe funciarmente rele ale căror mașinații au fost dejucate, iar ei au fost biruiți de Stalin, precum balaurul de Sfîntul Gheorghe. El făurește astfel o demonologie în care intră trădătorii și dușmanii, în lipsa cărora nici o credință religioasă nu rezistă. Trădători și dușmani pe care el, eroul, Stalin, i-a zdrobit triumfător, cu sprijinul maselor care l-au urmat: În această luptă, citim în istoria Partidului Comunist al URSS, după împotriva scepticilor și a capitularzilor, contra troțkiștilor, a zinovieviștilor, a buharinienilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
textul era laconic/ univoc: "AM ALES LIBERTATEA!". Conducătoarea teatrului, să facă infarct! A chemat securistul instituției și secretarul de partid și-au decis ca a doua zi dimineață să aibă loc o ședință extraordinară, în care să se ridice problema trădătorului de patrie Ternovits și, evident, excluderea sa din partid și din teatru. A doua zi la ora 10, în sala de ședințe, au apărut angajați ai teatrului cu figuri sobru-indignate. Au fost arătate faptele. Au vorbit toți factorii de decizie
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
veni. DAR... (iarăși, celebrul DAR!) simt că sînt privit insistent: întorc capul și o văd pe contabila-șefă care a urmărit dialogul. Mă cheamă-n birou și-mi spune, revoltată, că cum eu mai accept să discut cu fiul unui trădător de țară? Și ce să fac? o întreb, avînd acum certitudinea că este securistă acoperită. Refuzați contactul! Chemați-mă pe mine, cînd mai vine. Înțeleaptă povață! Așa am făcut. Data viitoare junele Linder a fost speriat atît de tare de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
acum certitudinea că este securistă acoperită. Refuzați contactul! Chemați-mă pe mine, cînd mai vine. Înțeleaptă povață! Așa am făcut. Data viitoare junele Linder a fost speriat atît de tare de țipetele femeii (care striga lozinci gen "La moarte cu trădătorii de neam!", "Să vină Securitatea!" etc.), încît n-a mai călcat prin teatru. După vreo trei luni, nici în România... Un regizor care-a făcut un ban bun, fără să mai termine spectacolul!... 1996. După cincisprezece ani, revin la Brăila
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de partid al orașului de pe Bega primește o telegramă lapidară: "Am ales libertatea!". Se creează, evident, panică și isterie în instituție. Directorul de atunci cheamă securistul teatrului, e consultat și secretarul cu propaganda și verdictul vine rapid și nemilos: spurcatul trădător trebuie exclus imediat din partidul comunist român. Se programează o ședință în regim de urgență, a doua zi. După ce tovarășii cu figuri grave (unii dintre ei, cîndva prieteni de pahar cu transfugul) au înfierat opțiunea politică a actorului, după ce de la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
-l mai întâlnești pe acel individ, e un tip periculos, ba chiar ar trebui să-l dai pe mâna Sfintei Inchiziții deoarece a trădat credința în Cristos. Dar atunci când din evreu s-a făcut creștin nu mai era osândit ca trădător. Ești sperjur. Îți poruncesc, asta și în numele altor confrați și al Starețului nostru, să te adresezi în scris autorităților eclesiastice pentru a expune faptele respective și a le aduce în atenția Bisericii. Dar de ce n-ar face-o fra' Giuliano
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Asta înseamnă că era de-ajuns doar să slujești și să pleci grumazul, iar restul nu mai conta, chiar așa și era. Când nu mai rezista să tacă, când obosea să tot urmeze fantasmele trecutului, ale oamenilor de nimic și trădătorilor, ale slugarilor și ticăloșilor, ale turnătorilor, bătea în gratiile grilajului cu palmele și-l făcea atent pe vreunul care tocmai se scărpina în cap și visa la o ciorbă de fasole adevărată cu ciolan de porc. Vorbea fără să fie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
după prima clipă de rătăcire, l-au amenințat pe Tommaso că-l trimit direct la spânzurătoare. Îi privi cu ochi ce săgetau scântei incandescente. Dacă mă atingeți, veți crăpa în flăcările iadului, iar diavolii nu-i iartă pe spioni și trădători. Chemați-o pe mutra aceea acră de porc de director, aduceți-l aici să vadă cum dansează gândacii și o să vedeți: pe rug sau în furci veți merge voi, nu eu. Temnicerii dădură înapoi făcându-și semnul crucii; au închis
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
oaspete la monahii Scolopi din Frascati. Un cleric călător, venind de la Napoli și oprindu-se întâmplător la acea mânăstire, povesti despre o răzmeriță feroce izbucnită în Calabria, ba chiar o adevărată revoluție, reprimată, ca și cea de dinainte, din pricina obișnuiților trădători. Tommaso îi ceru amănunte; de fapt autoritățile înclinau să creadă că este și el implicat, liber cum era să creeze haos și să stârnească speranțe imposibile. De data asta n-o să mai scapi, n-o să mai țină simularea nebuniei. Dacă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Chișinăului „numit de Mircea Snegur”, și pentru generozitatea cu care a tratat „Uniunea românească a scriitorilor români”, și pentru deschiderea „Casei limbii române”. Iar unele dintre cele mai mari personalități ale istoriei noastre sunt trecute de Vasile Stati la capitolul „trădători și degenerați”, atunci când vorbește despre străzile din Chișinău care le-au luat numele: „voievodul valah Matei Basarab, de câteva ori a dus războaie cu moldovenii. Acest domnitor a supus la un impozit aparte - „bir moldovenesc” - numai pe moldovenii care au
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
domnul valah C. Brâncoveanu, care în repetate rânduri s-a amestecat obraznic în treburile interne ale Moldovei, a împiedicat venirea la tronul Moldovei a lui Dimitrie Cantemir în 1710, a trădat pe moldoveni și ruși la 1711. În cinstea acestui trădător și uneltitor împotriva Moldovei, românizatorii din primărie au rebotezat o stradă a Chișinăului. Istoricii din diferite țări au scris despre dușmănia voievodului valah Vlad Țepeș față de Ștefan al III-lea cel Mare, domnul Moldovei (?!!!! n.n.). Cunoscutul istoric român Petre
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
istorică indubitabilă și care poate fi interpretată doar după propriile principii. Balada dovedește existența poporului moldovenesc, pentru că un păstor român nu este pomenit, iar cei care afirmă că ar fi simbolul poporului român (păstorul vrâncean și cel ungurean) ar fi trădători ai „poporului moldovenesc”. Pare a fi oarecum cinstit atunci când afirmă că românii și rușii au depus eforturi de a îndepărta de istorie și cultură pe moldoveni, de limba națională moldovenească, însă rușii sunt pomeniți doar de cinci ori, iar URSS
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în loc. cît., doc. nr. 35. 45 Cf., loc. cît., doc. nr. 36, din 25 aprilie 1794, n. 24. centrale otomane, celor suedeze. Grabă cu care otomanii au dat curs acelui demers nu era, însă, doar expresia "indignării" lor față de orice "trădător", ci, mai ales, sugerează dorința lor de a se fi folosit de incident, pentru a evidenția, o dată în plus, faptul că poziția Suediei era, din cauza procedeelor "perfide" ale Rusiei, "aussi inquiétante que celle de la Porte"; ceea ce reclamă, firește, necesitatea că
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
aceiași credință cu ei și de a-i urî pe toți ceilalți, de a avea drept călăuză a vieții lor demonul, de a practica învățarea unei religii respingătoare și absurde etc. Până la Tertulian, creștinii nu au fost acuzați niciodată ca trădători ai Imperiului ori potrivnici obligației serviciului militar, introdus de Augustus și impus cu precădere fiilor de veterani, obligați să urmeze cariera tatălui. Dacă Crescentius și ceilalți filozofi din secolul II p.Chr., atât de porniți să arunce acuzații împotriva creștinilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bucure împreună cu cei care au scăpat din fața prăpădului: Constantius, susținătorul ereziei ariene, pe când se pregătea să-și înfrunte dușmanul și era gata de luptă, a murit într-o mică localitate din Mops, și a lăsat Imperiul în mari suferințe. Iulian trădătorul sufletului său, și ucigașul armatei creștine, în Media l-a simțit pe Cristos, pe care l-a renegat mai înainte în Galileea; în final, voind să mărească hotarele romanilor, le-a pierdut pe cele cucerite. Iovian, după ce a gustat bunurile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nici venerate de către aceștia. Creștinii nevizați direct de decretul lui Licinius, nu au voit să se supună unui împărat care deși nu a îmbrățișat niciodată creștinismul, cu excepția câtorva acțiuni trecătoare în favoarea Bisericii, a fost considerat inițial creștin, iar mai apoi trădător datorită caznelor la care i-a supus. Cei mai mulți s-au refugiat în pustiuri ori s-au ascuns prin munți, mergând după episcopii și preoții persecutați asemenea soldaților. Ambele categorii, bisericească și militară, formau opoziția cea mai solidă în calea planurilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
aducerea de sacrificii; expresia sa este mai mult hiperbolică. Nefiind satisfăcut de numărul și de consistența apostaziilor, la care se mai adăugau și aceea că un grăunte de tămâie și un pumn de bani nu erau suficienți pentru a crea trădători, la un moment dat Iulian s-a gândit să se elibereze complet de militarii creștini, dându-i afară din armată. A poruncit ca să nu mai îndeplinească servicii militare în palat aceia care nu voiau să abandoneze creștinismul și nici măcar să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să ne exprimăm tranșant opinia Într-o chestiune, cei din jur ne apostrofează: „Dar nu ai deloc un simț al nuanțelor!”, „Nu știi că adevărul este Întotdeauna la mijloc?”, „Cum poți să prinzi totul Într-o singură formulă?!” etc. Μ Trădătorul care merge până acolo cu perfidia și neloialitatea sa Încât sacrifică onoarea sau chiar viața altuia pentru a-și asigura propria viață sau bunăstare nu-și dă seama de faptul că, din momentul respectiv, existența sa a devenit una paradoxală
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ni-i înțepenească pe ăștia aicea. Tocmai cînd îi convinsesem că pot să plece liniștiți... După atîtea compromisuri... A plecat pentru că e laș. Pentru că n-a fost învățat să tragă la greu și să fie solidar. E un laș. Un trădător! Un transfug! Și asta numai din vina mea. L-am lăsat prea slobod. Irina: Nu, tata, vina ta este că ne-ai împins, ca și azi, la compromisuri, la concesii, la a trece cu vederea, la tăcere. Și uite unde
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Da... Parcă spuneai ceva de mîncare... hai să mîncăm (sună telefonul; răspunde el și în prima clipă este crispat) Alo! Da... eu... da...am ajuns în familie.... cum? Mie? De ce să-mi fie rușine? Da, dacă vrei dumneata, sînt și trădător... da, și imoral... știu că sînt vinovat... da, pentru toate... sigur că o să mă gîndesc... o să analizez... (închide telefonul) Un alt grup care vorbește și amenință cu o voce destul de frumoasă... Hai că mi-e foame. Ea 2: Mănîncă tu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să pândească apariția oștenilor lui Fortinbras, să apere castelul de o răzbunare venită din exterior și nu de o fantomă dinlăuntrul cetății, străjile rup contractul cu puterea oficială și trec de partea celeilalte tabere. Ceea ce nu înseamnă că sunt niște trădători, niște iude, nimeni nu i-a cumpărat, ei înșiși au interpretat ineditul situației și au hotărât să încheie o nouă alianță. Acestei supravegheri a lumii „din afară” i se alătură practicile supravegherii din interior, supraveghere integrată, îndreptată spre cotidian și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
selecție, Hamlet reușește să-și deosebească aliații de informatorii puși să-l tragă de limbă. A reținut învățămintele desprinse din Principele lui Machiavelli și le aplică cu discernământ: acolo unde scopul scuză mijloacele, mai întâi trebuie să-i faci pe trădători să se demaște. Hamlet începe, așadar, prin a dezamorsa supravegherea lui Claudius, asigurându-și astfel securitatea, pentru a-și proteja secretul pe care Polonius speră să-l descopere: „... o să aflu eu/ Unde se ascunde adevărul, chiar de-ar fi pitit
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
avem un cârmaci destoinic: "Cum să ne înturnăm din largul/ unde cârmaciul a îndreptat cutezător corabia/ atâta vreme priponită în mal." Avem un legământ cu dreptatea și libertatea apărată cu tărie de-a lungul istoriei, de aceea îi înfierează pe trădători: "Să ardă carnea coaptă ca o bubă/ li se usucă ochii/ Ca stropii din găvane vara/ și sufletul se-mpute până seara" (blestemul ne trimite la Arghezi). Virgil Teodorescu se poate spune că reprezintă "gestul demitizator, al discreției și al
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cerși la curțile imperiale/ Nu putem fura la drumul mare sau pe ascuns/ Avem o istorie în suflete refuzând atentatul pieirii." Și este necesar să recuperăm steagurile, podurile arse, să umplem de zăcăminte munții prădați, să ne purificăm memoria. Pe trădători îi biciuiește, ca altădată Arghezi: "Ați îndoit lumina țării dreaptă/ Și ați murit visând-o în noroi/ Iar azi când nici mormântul nu vă rabdă/ Mai reveniți în lume ca strigoi". Drumul spre noua societate nu este ușor, și ne
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]