2,801 matches
-
curtea lui Ludovic al XIV-lea, dar s-a răzgândit și a plecat în insula Wight, pe coasta meridională a Angliei, unde a locuit la castelul Carisbrooke. Aproape de Parlament, dar departe de centrul de putere, Carol a putut începe delicatele tratative cu adversarii. Suveranul a renunțat la toate propunerile Parlamentului și a decis să se alieze din nou cu scoțienii, în schimb le-a promis că va impune religia prezbiteriană, (de probă) ca religie oficială în Anglia, pentru trei ani. Astfel
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
stăpânirea acestuia. Pârcălabul trimis din Țara Românească exercita jurisdicție în tot cuprinsul comitatului Zarand. În luptă, garnizoana Ineului participă la bătălie alături de Mihai Viteazul. Peste câteva luni voievodul a trecut prin aceste părți în drum spre Praga, pentru a duce tratative cu împăratul Rudolf al II-lea, care se aliase cu nobilimea transilvană împotriva domnitorului. Dezvoltarea tehnicii militare, în special a artileriei, reclamă construcția cetății potrivit noilor condiții de luptă. De aceea, începând cu anul 1645, lucrările se execută sub conducerea
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
de la Viena, erau extrem de îngrijorate că scânteia aprinsă din motive religioase se va transforma într-o mare vâlvătaie cu tentă socială și națională. Mai apoi Sofronie însuși s-a temut de mare amploare a mișcării sale. În acest context tensionat, tratativele duse de el cu reprezentanții Curții de la Viena, au condus la lichidarea răscoalei. Mulți participanți la ea au fost prinși și aspru pedepsiți. Marea răscoală s-a sfârșit astfel în primăvara anului 1761. Deși biserica ortodoxă a fost recunoscută oficial
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
ai PSD-R. În noiembrie, în întregul teritoriu se formează consilii și gărzi naționale, după modelul CNRC. Acestea preiau de îndată controlul politic și administrativ, asigurând ordinea într-o perioadă tulbure. După nota ultimativă a CNRC adresată guvernului ungar, se desfșoară tratative româno-ungare la Arad în 13-14 noiembrie 1918, care însă nu dau rezultate. În acest context, la 5 noiembrie 1918, prin manifestul „Către popoarele lumii”, se face cunoscută dorința națiunii române din Transilvania de a se uni cu Vechiul Regat. CNRC
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
14 aprilie 1988 un acord, mediat de O.N.U., privind retragerea trupelor sovietice din Afganistan, operațiune încheiată la 15 februarie 1989. Forțele mujahedinilor alcătuiesc un guvern în exil (23 februarie 1989), care continuă lupta. Najibullah încearcă o serie de tratative cu rebelii, dar ele eșuează, ceea ce duce la continuarea războiului civil. În urma presiunilor interne și externe președintele Mohammad Najibullah a demisionat (16 aprilie 1992), punându-se astfel capăt regimului comunist din Afganistan. Cele mai mari grupări rivale ale rezistenței ("Hezb-i-Islami
Afganistan () [Corola-website/Science/298067_a_299396]
-
secolul al XVI-lea, dar au fost izgoniți de către șahul persan Abbas I la începutul secolului al XVII-lea. La sfârșitul secolului al XVIII-lea a devenit parte a Imperiului Otoman, condus de un șeic. În 1820, Bahrainul a început tratative cu Marea Britanie și a devenit protectorat al Marii Britanii în 1861. În 1971 a devenit emirat independent condus de Amir Isa bin Sulman al-Khalifa (pe tron din 1961) după ce forțele britanice s-au retras din regiune. În iunie 1995 și la
Bahrain () [Corola-website/Science/298074_a_299403]
-
Azerbaidjane în cadrul URSS. Teritoriul este recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, care "de facto" nu mai deține controlul asupra regiunii din anul 1991. De la sfârșitul Războiului din Karabahul de Munte în 1994, reprezentanții guvernelor din Armenia și Azerbaidjan au dus tratative de pace mediate de Grupul OSCE Minsk asupra statului regiunii disputate. Regiunea Karabahul de Munte a fost înființată de către liderii sovietici în 1923, în părțile muntoase ale provinciei istorice Karabah. Este de notat în acest sens că s-a ales
Nagorno-Karabah () [Corola-website/Science/298158_a_299487]
-
deși cele două țări se aflau în acel moment în relații bune. Conflictul, care astăzi este cunoscut ca războiul de iarnă, a avut rezultate dezamăgitoare, finlandezii reușind să se apere cu succes pe câmpurile de luptă, dar pierzând la masa tratativelor Karelia. Mai mult, acest conflict a dezvăluit lumii întregi slăbiciunile armatei (în special ale corpului ofițeresc), răvășite după epurările staliniste. La 17 iunie 1940, Armata Roșie o ocupat țările baltice (Estonia, Letonia și Lituania) și a instalat aici guverne noi
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
întoarcere, sultanul a intrat în țară, așa că domnul a fost obligat să îl întâmpine, însă acest lucru a suscitat frici, întrucât se credea că i-ar fi putut pica în mână scrisori compromițătoare. Brâncoveanu nota pe marginea calendarului: După încheierea tratativelor de pace de la Karlowitz, în Peninsula Balcanică s-a restabilit un echilibru între austrieci și otomani. În prima lună a anului 1700, Brâncoveanu a fost nevoit să părăsească scaunul, pentru a-i da ajutor hanului tătar împotriva nogailor răsculați. A
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Argetoianu a fost ales cu puține întreruperi în Parlament, deținând președinția Senatului între 1938 și 1939. Întemeietor alături de Alexandru Averescu al Ligii Poporului, i-a revenit ca ministru de justiție în Guvernul Averescu sarcina ingrată de a reprezenta România la Tratativele de pace de la Buftea cu Puterile Centrale și de semna Tratatul preliminar de pace (1918). În 1920, a fost confruntat din poziția de ministru de interne cu prima grevă generală din istoria României și cu atentatul lui Max Goldstein asupra
Constantin Argetoianu () [Corola-website/Science/297437_a_298766]
-
1918, Argetoianu devine pentru prima dată ministru, în guvernul Alexandru Averescu. Deține între 29 ianuarie și 4 martie 1918 portofoliul justiției. În această calitate, pleacă la 11 februarie 1918 la Buftea, unde conduce (prim-delegat și șef) delegația României la tratativele de pace cu Puterile Centrale. După înlocuirea guvernului, Alexandru Averescu fondează Liga Poporului, care în 1920 avea să își schimbe numele în Partidul Poporului. D. Drăghicescu afirmă că în timp ce centrul de atracție al partidului a fost prestigiul militar și personalitatea
Constantin Argetoianu () [Corola-website/Science/297437_a_298766]
-
mai târziu. In 1197, vlahul ("vlachos to genos") Dobromir Chrysus, ajuns comandant militar în regiunea din Macedonia cuprinsă între râurile Strymon și Vardar s-a răsculat împotriva împăratului Alexios Angelos și a reușit să respingă armatele trimise împotriva sa. După tratativele de pace, împăratul a recunoscut autonomia lui Chrysus în Macedonia Caloian, fratele mai mic al lui Petru și Asan, devine țar, se înțelege la pace cu grecii (1201) și face niște incursiuni militare împotriva sârbilor și ungurilor, apoi ocupă întreagă
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Olandei, Danemarcei, Belgiei și mai ales a Franței, principalul sprijin al României față de expansionismul Axei și simțindu-se vinovat de retragerea haotică din Basarabia, regele Carol II decide să "cumpere cu monedă evreiască" simpatia și sprijinul lui Hitler la viitoarele tratative cu Ungaria și Bulgaria, ale căror pretenții teritoriale erau susținute de Germania. La 8 august 1940 regele semnează cele două decrete-lege antisemite promulgate de prim-ministrul Ion Gigurtu: "„Decretul-lege privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România”" și un
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
intensificat demersurile pentru încheierea armistițiului. Cele mai importante negocieri s-au purtat la Ankara (septembrie 1943 - martie 1944) și Stockholm (noiembrie 1943 - iunie 1944), din partea guvernului Antonescu, și la Cairo (martie - iunie 1944), din partea opoziției. La Stockholm s-au dus tratative între Frederic Nanu, ambasadorul României în Suedia, în numele mareșalului Antonescu, și Aleksandra Kollontai ambasadoarea U.R.S.S. în Suedia. Guvernul României a sistat aceste tratative atunci când, la 12 aprilie 1944, i-a fost comunicată delegației române de la Cairo, condusă de Barbu
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
din partea guvernului Antonescu, și la Cairo (martie - iunie 1944), din partea opoziției. La Stockholm s-au dus tratative între Frederic Nanu, ambasadorul României în Suedia, în numele mareșalului Antonescu, și Aleksandra Kollontai ambasadoarea U.R.S.S. în Suedia. Guvernul României a sistat aceste tratative atunci când, la 12 aprilie 1944, i-a fost comunicată delegației române de la Cairo, condusă de Barbu Știrbey, condiția armistițiului: „capitulare necondiționată”, condiție respinsă de Antonescu, care își exprima neîncrederea în promisiunile sovieticilor, făcute la 13 aprilie la Stockholm, atâta timp cât ele
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
Statului Moldovenesc, fiind ceva intermediar între sat și oraș, cu un han pentru negustori străini, în care ospătau și se odihneau. După războiul ruso-turc din 1806-1812, Manuc Bei Mârzaian, personalitate remarcabilă, "Dragomir al Turciei", pentru serviciile oferite generalilor ruși în tratative cu Turcia, dobândește învoirea țarului rus de a se stabili cu traiul în una din localitățile frumoase ale Basarabiei. El cumpără de la principesa Dolgorughi moșia cu palatul ce-i aparțineau și se stabilește cu familia la Hîncești. În anii 1880
Hîncești () [Corola-website/Science/297503_a_298832]
-
de a avea o singură comandă pe frontieră dacica. Împăratul s-a oprit la Naissus unde a organizat petreceri și banchete. L-a trimis pe Cornelius Fuscus împotriva dacilor, acesta fiind o fire aventuroasa ce iubea primejdia. S-au desfășurat tratative în ideea evitării unei confruntări, dacii cerând pacea în schimbul a unei sume de doi oboli plătită de orice român din imperiu. Expediția lui Fuscus s-a soldat cu un eșec, generalul român fiind ucis în luptă, iar legiunea V Alaudae
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
adoptat dogma „Infaibilitatea Papală”, prin care papa avea un rol major decizional fără acordul conciliului, dobândind o autoritate fără precedent. Se punea problema transformării dualismului într-un trialism prin asocierea Austro-Ungariei cu Țările Cehe. Între 1867-1871 au existat negocieri și tratative, iar la Praga funcționa o dietă care elabora criterii ce au stat la baza contractului politic care să-i asocieze pe cehi și pe moravi acestei construcții. La Praga s-a pregătit ceremonia de încoronare a lui Franz Joseph ca
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
Paleologul. Contemporanii menționau frumusețea fizică, aerul maiestuos și capacitățile neîndoielnice ale lui Andronic II. El ocrotea științele, a deschis la Constantinopol Școala împărătească-un fel de universitate; la curtea lui, oamenii culți se bucurau de stimă. Între 1288-1296 se desfășoară tratative între Andronic II și papalitate pentru căsătoria fiului său, Mihail cu Chaterine de Courtnay, nepoata lui Balduin II, exîmpăratul Constantinopolului (mort în 1273), și moștenitoarea drepturilor acestuia asupra Romaniei, pentru a lichida în acest mod conflictul dintre cele două dinastii
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
sale, în Sebia, sub protecția despotului Ștefan Dușan. Amestecul în războiul civil bizantin răspundea perfect planurilor de expansiune ale regelui Serbiei și aristocrației sârbești. Regele și regina Serbiei primeau cu mari onoruri la Priștina pe împăratul latin rival (iulie 1342). Tratativele lui Cantacuzino cu Dușan și aristocrații sârbi ajungeau la concluzia unei alianțe în care fiecare parte își urmărea avantajul său. În Didymotika împresurată de dușmani a rămas să guverneze soția sa, Irina Cantacuzino. Atacurile lansate de cei doi aliați împotriva
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
companionii de arme ai lui Dușan și primii beneficiari ai războaielor sale victorioase de cucerire. Se continua să se trăiască sub regimul vechii legi, neschimbându-și decât clasa dominantă. Dușan își dorea inclusiv cucerirea Constantinopolului dar îi lipsea flota. Toate tratativele sale pentru a obține ajutorul Veneției vor rămâne fără rezultat; venețienii nu țineau să înlocuiască imperiul slăbit al Bizanțului printr un puternic țar sârb. Și pe mare, războiul civil aducea imperiului noi pierderi. În 1346, genovezii reluaseră insula Chios, devenind
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
problema. El considera că trădarea adevărului-a ortodoxiei-este inadmisibilă și a declarat că singura cale spre reunirea Bisericilor este convocarea unui sinod ecumenic la Constantinopol. Dacă sinodul va demonstra că dreptatea este de partea latinilor-îi spunea Ioasaf lui Paul, la tratativele din iunie 1367-el însuși va semna cel dintâi carta unirii. Legatul, dându-și repede seama de cine depinde soluționarea problemei, se adresa numai lui Cantacuzino: Căci tu (Ioasaf) esti asemenea unei frigări, de care atărnă toți, ca bucățile de carne
Ioan al V-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317612_a_318941]
-
că fără sprijinul țărilor occidentale Constantinopolul și Moreea vor fi înghițite de otomani, mai devreme sau mai târziu, Ioan al VIII-lea a făcut alegerea și a hotărât, precum odinioară tatăl și bunicul său, să caute ajutor în lumea catolică. Tratativele în acest sens fuseseră purtate încă în timpul domniei lui Manuel al II-lea, dar au fost întrerupte de asediul turcesc din 1421. O nouă etapă a început în 1431 și a durat șapte ani. Unirea religioasă era un act politic
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
complicată: existența Purgatoriului. De la primele ședințe commune, și o parte, și cealaltă au dat dovadă de încăpățânare, în lipsa lor de dorință de a da dreptate adversarilor. Polemicile erau susținute cu un calm lăudabil, comportarea tuturor era, în general, corectă, totuși tratativele au rămas într-un punct mort. Trecuseră trei luni, dar grupurile de lucru ale ierarhilor nu ajunseseră la consens. În urma insistențelor lui Eugeniu IV, s-a pus capăt dezbaterilor. Împăratul le-a interzis ortodocșilor să părăsească sinodul (unii ardeau de
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
Atacul dacilor a fost corelat cu cel al barbarilor din est. Traian a reușit să spulbere coaliția barbară, câștigând bătăliile decisive de la Adamklissi și Nicopolis ad Istrum. După aceste evenimente, în primăvara anului 102 Traian reia ofensiva, în ciuda încercărilor de tratative ale lui Decebal, duse de solii formate din comatiși apoi prin tarabostes. Traian va ataca din mai multe părți, iar dacii, slăbiți, vor cere pacea, pe care Traian o va accepta. "Al doilea război daco-roman" Încă după primul război dintre
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]