2,886 matches
-
de zahăr 1703.10 kg S 15.83.14.50 Melase rezultate din extracția sau rafinarea zahărului (excl. melasele din trestie de zahăr) 1703.90 kg S 15.83.20.00 Pulpă de sfeclă de zahăr; resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr și alte deșeuri rezultate de la fabricarea zahărului (inclusiv depuneri de defecare și reziduuri de la filtrele de prese) 2303.20 kg S NACE 15.84: Fabricarea produselor din cacao; a ciocolatei și a produselor zaharoase 15.84.11.00
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
tescovină de struguri (important: excl. taxa vamală pe alcool) 2208.20 1 alc 100% S 15.91.10.30 Whisky (important: excl. taxa vamală pe alcool) 2208.30 1 alc 100% S 15.91.10.40 Rom și rachiu de trestie de zahăr (important: excl. taxa vamală pe alcool) 2208.40 1 alc 100% S 15.91.10.50 Gin și rachiu de ienupăr (important: excl. taxa vamală pe alcool) 2208.50 1 alc 100% S 15.91.10.63 Vodca
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
chirurgicale, stomatologice sau veterinare - scaunele de frizerie sau scaunele similare, scaunele pivotante) 9401.79 buc. @ S 36.11.12.10 Scaune transformabile în pat (excl. scaunele de grădină sau camping) 9401.40 buc. @ S 36.11.12.30 Scaune din trestie, răchită, bambus sau materiale similare 9401.50 buc. @ S 36.11.12.50 Scaune tapițate, cu schelete din lemn (inclusiv seturile din trei piese) (excl. scaunele pivotante) 9401.61 buc. @ S 36.11.12.90 Scaune netapițate, cu schelete din
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Bonț și Nicula. Clima este una temperată de deal, cu vânturi orientate pe valea Someșului Mic. Principala apă curgătoare este râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului. Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
fost într-o anumită etapă istorică cel mai mare port al României. Vegetația reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est-europeană, sudică și atlantică. Predomină vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Numele orașului ("villa Karul") apare într-un document datat din 1320, dar întemeierea localității este anterioară acestei date. În secolul al XIV-lea localitatea era o așezare mică, cu câteva străduțe, casele țăranilor fiind făcute din chirpici și acoperite cu trestie, în jurul domeniului familiei Károlyi. La sfârșitul sec. al XVIII-lea în oraș existau următoarele cartiere: Cartierul Meseriașilor, al Șvabilor, al Haiducilor, al Străzii-Mari, al Orașului-Nou, al Evreilor și al Țiganilor, având magistraturi aparte pe cartiere (Judele, notarul și un funcționar
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
de stâncă. Fauna este variată și asociată vegetațiilor respective. Deși caprele de munte sunt destul de rare, căprioarele, iepurii de câmp, vulpile, bursucii, jderii, ciorile alpine, cocoșii de munte, marmotele, potârnichile și fazanii sunt încă numeroși. Printre păsările care trăiesc printre trestiile roșii din jurul Lacului Neusiedler se numără bâtlanul roșu, lopătarul și pasărea cioc întors. Numeroase zone ocrotite, între care Parcul Național Hohe Tauern, circa 100 rezervații naturale și alte peste 100 de rezervații peisagistice. Austria se află pe locul 12 în
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
este un teren afânat și are fertilitate ridicată. Restul terenului este podzolit cu aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
un teren afânat și are fertilitate ridicată. Restul terenului este podzolit cu aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
ARSAKE KONSTANTIN ANAGNOSTIE ADIKOSTAKE PETRE ANGELIKI DUCĂ ȘI KUAJUTORUL, DE MUNKA AL LOCUITORILOR SĂTENI SPRE ETERNĂ POMENIRE TUTUROR" Biserică inițială a fost din zid de cărămidă gros de 75 de centimetri, în formă de corabie, cu tavan din șipca și trestie, învelita cu șindrila. Construită după mari inundații, cănd satul era în mutare pe actuala locație, biserica sărăcăcioasa și că interior și că exterior a răspuns însă nevoilor satului. Pictură era reprezentată prin șase sfinți pictați în mărime naturală în "Sfanțul
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
ca stat. Volumul lansat atunci era de versuri pentru copii: Din basme coborând spre noi, publicat de doamna Beatrice Sorescu la Editura NewEast din Tg. Jiu. Adresândumă direct elevilor prezenți, le-am spus atunci și reiau acum: Grațioasă ca o trestie gânditoare, poeta pe care voi, dragi copii, aveți norocul de a o urmări în orele de clasă, ca profesoară, scrie versuri de o mare sensibilitate. Delicate precum străvechile și străveziile porțelanuri chinezești, poemele pentru copii ale Doamnei Beatrice Silvia Sorescu
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
În lunca Șiretului predomina rachița, plopul și sângerul. Arbuștii sunt adesea representați de tufe de mure sălbatice și șoc. Solul este acoperit de cucuta și feriga. Meandrele nefolosite ale cursului Șiretului formează smârcuri și bălti pline de păpuriș și de trestie. La începutul primăverii, pe câmp, pot fi văzuți ghiocei și viorele. Pe câmpurile comunei pot fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
6 miliarde dolari americani în 1990 la 13,5 miliarde dolari americani în 1999. Tendințele agriculturii braziliene au oscilat în timp, în funcție de culturile sezoniere, de bumbac, cacao, cauciuc și cafea care au avut o contribuție importantă la dezvoltarea sectorului, alături de trestia de zahăr care a reprezentat sursa permanentă de venituri în agricultură. În perioada anilor ‘70, procesul de modernizare a agriculturii a condus la creșterea productivității și a numărului de produse exportate. Producția de soia a depășit producțiile tradiționale braziliene, cum
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
ca și alunele de para, caju, diverse sortimente de ceară și fibre, au început să fie cultivate în cadrul plantațiilor. Datele din 1996 (FIPE) indică Brazilia ca cel mai mare producător mondial de cafea, al doilea de fasole, ai treilea de trestie de zahăr și de porumb și al patrulea de cacao. Datorită climei variate, Brazilia produce toate tipurile de fructe, de la varietatile tropicale din nord (inclusiv avocado), până la citrice și struguri, cultivate în principal în regiunile mai temperate din sud. În
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
1,4 milioane tone/an. Pentru echilibrarea consumului de produse finite cu exploatarea petrolului, la sfârșitul anilor ‘60, începutul anilor ‘70 a fost dezvoltat un proiect de identificare de noi alternative viabile pentru înlocuirea derivatelor de petrol. Etanolul extras din trestia de zahăr a fost ales ca alternativă. Obiectivul Programului Național de Alcool (Pro-Alcool), creat în 1975, a fost utilizarea etalonului ca substituent al benzinei și creșterea producției pentru uzul industrial. În 1985, când programul funcționa de 10 ani, au fost
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
anuală de 16 miliarde litri de etanol, exportând tehnologie, echipamente și servicii conexe acestui produs. Diminuându-se nivelul de monoxid de carbon eliberat de vehicule, programul Pro-Alcool contribuie la eforturile Braziliei pentru protejarea mediului înconjurator. Hidroelectricitatea, lemnul și produsele din trestie de zahăr acoperă 59% din necesarul de consum energetic al Braziliei. Dotată cu un potențial hidroelectric estimat la 255 milioane KW, Brazilia a investit treptat în proiectarea și construirea de baraje, pentru a satisface necesarul de energie al unei economii
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
Martinicăi se bazează pe agricultură, turism, industria ușoară și servicii. Turismul este o activitate cheie, împreaună cu serviciile reprezentând 83% din PIB. Agricultura a fost până la mijlocul secolului XX domeniul principal de activitate al insulei, cultura tradițională fiind cea a trestiei de zahăr. Datorită scăderii rentabilității economice, aceasta a fost treptat înlocuită cu alte tipuri de culturi gen banane (actualmente principalul produs de export), flori și altele. În prezent, contribuția agriculturii reprezintă doar 6% din PIB fiind devansată și de industrie
Martinica () [Corola-website/Science/300156_a_301485]
-
și spaniolă în America, este locul de instalare al unui grup de coloniști francezi în 1503. În Secolul XVII au loc numeroase tentative de colonizare, mai mult sau mai puțin reușite. Este debutul perioadei coloniale, noua activitate principală fiind cultura trestiei de zahăr, numeroși sclavi negrii africani fiind aduși pentru a munci pe plantații. Numeroase dispute au loc între francezi, olandezi, britanici și portughezi asupra suveranității și delimitării teritoriului francez. Tentativele de colonizare continuă și în secolul XVIII dar cele mai multe eșuează
Guyana Franceză () [Corola-website/Science/300163_a_301492]
-
forestieră. Este foarte puțină industrie, existând în principal mici uzine de prelucrare a bunurilor agricole sau a lemnului, iar agricultura este subdezvoltată datorită lipsei de suprafețe cultivabile și datorită mediului tropical ce nu permite anumite culturi, cele mai importante fiind trestia de zahăr, orezul și maniocul. Turismul, în special ecoturismul, a început să se dezvolte în ultima perioadă. Șomajul este o mare problemă, fiind aproximativ între 20% și 30%. Centrul Spațial European de la Kourou contribuie cu aproximativ 25% din Produsul Intern
Guyana Franceză () [Corola-website/Science/300163_a_301492]
-
britanice au ocupat insula în 1794 între 21 aprilie și 2 iunie. Francezii au recucerit insula și, conform principiilor revoluționare, au abolit sclavagismul. A urmat o revoltă a sclavilor care au atacat foștii proprietari de sclavi și deținătorii plantațiilor de trestie de zahăr. Datorită amenințării diverselor interese financiare, Napoleon a trimis o expediție militară care a înăbușit revolta și a reinstaurat sclavagismul, peste 10.000 oameni murind în urma acestei acțiuni. În 4 februarie 1810 britanicii au ocupat iar insula, în data
Guadelupa () [Corola-website/Science/300153_a_301482]
-
insula a revenit sub suzeranitate franceză, lucru consfințit de Tratatul de la Viena din 1815. Finalmente sclavagismul a fost abolit definitiv în insulă în anul 1848 la inițiativa lui Victor Schoelcher. La începutul secolului XX datorită reducerii profiturilor obținute din cultivarea trestiei de zahăr, Guadelupa a început să se orienteze spre alte domenii, în 1923 aceasta exportând primele banane. Între 1940 și 1943 insula a fost sub controlul Guvernului de la Vichy care a instaurat un regim de muncă forțată. În 1946 aceasta
Guadelupa () [Corola-website/Science/300153_a_301482]
-
Acestea sunt separate de Guadelupa de insulele Sfântul Kitts și Nevis, Montserrat și Antigua și Barbuda Situația economică a Guadelupei este puternic deficitară, aceasta înregistrând rate ale șomajului de peste 20% și un deficit la export de peste 5%. Ramurile tradiționale ale agriculturii: cultivarea trestiei de zahăr, a bananelor, a altor vegetale și mai recent a florilor subzistă doar datorită subvențiilor de la Uniunea Europeană și a politicii protecționiste franceze. Majoritatea suprafețelor agricole (aprxomativ 50.000 ha) este consacrată culturilor pentru export, din care principalele produse sunt
Guadelupa () [Corola-website/Science/300153_a_301482]
-
vegetale și mai recent a florilor subzistă doar datorită subvențiilor de la Uniunea Europeană și a politicii protecționiste franceze. Majoritatea suprafețelor agricole (aprxomativ 50.000 ha) este consacrată culturilor pentru export, din care principalele produse sunt bananele (cu peste 50% din exporturi), trestia de zahăr și pepeni. Activitatea agricolă este în declin datorită puternicei concurențe din partea țărilor din America Latină și Africa unde mâna de lucru este mult mai ieftină - trebuie menționat faptul că Guadelupa trebuie să respecte nivelul de salariu minim al Franței
Guadelupa () [Corola-website/Science/300153_a_301482]
-
Cosminele (denumită în trecut și Cosmina) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cosmina de Jos (reședința), Cosmina de Sus, Drăghicești și Poiana Trestiei. Comuna se află în partea central-nordică a județului, în zona cursului superior al râului Cosmina, afluent al Mislei, râuri din bazinul hidrografic al Teleajenului. Este deservită de șoseaua județeană DJ218, care o leagă spre sud de și Dumbrăvești. Conform recensământului
Comuna Cosminele, Prahova () [Corola-website/Science/301664_a_302993]
-
ortodocși (97,1%). Pentru 1,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Vărbilău al județului Prahova și era formată din satele Cosmina de Jos, Cosmina de Sus, Poiana Trestiei și Podu Ursului, totalizând 1161 de locuitori. În comună se aflau o școală deschisă în acea perioadă, cu 48 de elevi în 1892 (din care 5 fete), 2 biserici (una în Cosmina de Jos și una în Cosmina de Sus
Comuna Cosminele, Prahova () [Corola-website/Science/301664_a_302993]