6,656 matches
-
a Academiei Române, este apoi redactor la „Jurnal” (1978-1981), o publicație din Caransebeș. A debutat în 1961 la „Luceafărul” cu nuvela O picătură de soare, iar editorial în 1967 cu volumul de proză Zidul. Mai e prezent în „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Tribuna”, în presa locală din Caransebeș și Cluj. În povestirile din Zidul V. adaptează tipologia „sucitului” la mediul muncitoresc, îmbinând proza cu tematică industrială cu una vag psihologizantă. Situația epică repetată în majoritatea scrierilor este următoarea: „sucitul” (aici un muncitor atipic
VASILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290452_a_291781]
-
rubrica „Poșta redacției”, asigurată de Mihu Dragomir, ulterior în „Gazeta literară” și în „România literară”, cu prezentări de Geo Dumitrescu. Tot acum începe o corespondență desfășurată peste două decenii cu autorul Libertății de a trage cu pușca. Mai scrie la „Tribuna”, „Steaua”, „Axioma”. Debutează editorial cu placheta Fiul rispitor (1994) și e inclus în culegeri literare editate la Ploiești. A mai semnat T.N. Vasile. Trei decenii despart debutul lui V. în presa literară de cel editorial. Întârzierea se explică în primul
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
1997), și director al instituției (1998-2001). Debutează la revista „Cronica” în 1973 cu poezia Poem, iar editorial cu placheta Fotografie după un original pierdut, apărută în 1990. A mai colaborat cu versuri, articole, reportaje, interviuri, eseuri, recenzii la „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Familia”, „Argeș”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Orizont”, „Hyperion”, „Poesis”, „Transilvania”, „Poezia”, „Dacia literară”, „Biblioteca Bucureștilor”, „Bibliotheca septentrionalis”, „Naș Holos”, „Cafeneaua literară”, „Balada” și „Agora” (Germania), precum și la ziarele și revistele județene „Pentru socialism”, „Maramureș”, „Graiul Maramureșului”, „Graiul de
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]
-
ca animator cultural și publicist, și-a legat numele de organizarea Festivalului Internațional de Poezie „Europa km 0”, ținut între 1978 și 1995 la Sighetu Marmației, și a Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” de la Desești (din 1979), a inițiat ziarele „Tribuna Marmației” (1989-1991), „Crainicul Maramureșului” (1992-1993), revista „Almar” (1994), Editura Echim (1995), Centrul de Studii Maramureșene „Dr. Alexandru Filipașcu” (1997) ș.a. Este prezent în mai multe antologii, iar versurile i-au fost traduse și publicate în limbile maghiară, engleză și ucraineană
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]
-
Horia, Petru Dumitriu, Șerban Cioculescu. Rubricile se intitulează „Cronica pesimistului”, „Note și comentarii”, „Din lumea exilului”, „Despre frații înstrăinați” (cu referire la românii din fosta Iugoslavie), „Semnalări”, „Din ziare, cărți, reviste”, „Doruri și necazuri”, „Calendar național”, „Varia”, „Puncte și contrapuncte”, „Tribuna liberă”, unele fiind miscelanee de actualități culturale, politice și de opinie. Multe contribuții sunt semnate cu pseudonim. Au mai colaborat Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Andrei Iustin Hossu, Horațiu Comăniciu, Cicerone Ionițoiu, Radu Cornățeanu, Șerban Milcoveanu, Remus Radina, Paul Miron, Octavian Bârlea, Theodor
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
1975 la Casa Municipală de Cultură. În 1990-1992 ocupă un post de sociolog la Centrul Județean al Creației Populare Cluj; este și corespondent local pentru publicațiile bucureștene „Expres magazin” și „Evenimentul zilei” (1991-1992), redactor și redactor-șef adjunct la cotidianul „Tribuna Ardealului” (1993-1994). Ulterior intră în Catedra de sociologie a Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Babeș-Bolyai”, avansând până la gradul de profesor. Debutează la „Tribuna” în 1971, iar editorial cu lucrarea Onisifor Ghibu, educator și memorialist, apărută în 1983
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
bucureștene „Expres magazin” și „Evenimentul zilei” (1991-1992), redactor și redactor-șef adjunct la cotidianul „Tribuna Ardealului” (1993-1994). Ulterior intră în Catedra de sociologie a Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Babeș-Bolyai”, avansând până la gradul de profesor. Debutează la „Tribuna” în 1971, iar editorial cu lucrarea Onisifor Ghibu, educator și memorialist, apărută în 1983. Mai colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Telegraful român”, „Cercetări de lingvistică”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” (e secretar de redacție din 2000), „Cercetări sociale”, „Sociologie românească”, „Caiete silvane” (Zalău
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. Debutează la „Studii și cercetări lingvistice” în 1970, iar editorial în volumul colectiv De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc, apărut în 1982. Publică studii și articole în „Echinox”, „Tribuna”, „Familia”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Apostrof” ș.a. A făcut parte din colectivele care au alcătuit Dicționarul limbii române (1975, 1990), Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000). A tradus din literaturile hispanice
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
de Teatru și Muzică și secretar al filialei Bihor a aceleiași asociații. Debutează în 1948 la ziarul „Lupta Ardealului” din Cluj cu o cronică de film, iar editorial în 1970 cu monografia etnofolclorică Nunta în Bihor. Mai e prezent în „Tribuna”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Cronica sătmăreană”, „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, uneori iscălind cu pseudonimele Cactus, Cornel Banu, Stelian Banu, Cristian Oană, Ion Păduraru, V. Stelian și Cornel Barbăneagră. I s-a decernat Premiul de publicistică „Alexandru Andrițoiu” (1998). Considerându-se în primul
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
al lui Alexandru Astălușiu, învățător; prenumele la naștere: Alexandru; și-a oficializat pseudonimul în 1957. Urmează școala primară la Sângeorz-Băi (1931-1935), liceul la Bistrița (1935-1938), Cluj (1938-1940) și la Brașov (1940-1943), unde își trece bacalaureatul. În 1939 debutează la ziarul „Tribuna” cu un poem dedicat poetului Ion Moldoveanu, iar editorial în 1941 cu placheta Mătănii pentru fata ardeleană. În 1942-1944 lucrează ca redactor la „Gazeta Transilvaniei” și în 1945-1946 ca profesor la Năsăud. În 1943 se înscrie la Facultatea de Drept
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
a Creației Populare, apoi al Școlii Populare de Artă, funcționează aici până în 1971, interval în care inițiază și organizează, la Botoșani și Miorcani, Colocviile „Ion Pillat”. Mai e prezent de-a lungul timpului în „Ardealul”, „Claviaturi”, „Dacia rediviva”, „Plaiuri năsăudene”, „Tribuna literară” (București), „Vremea nouă literară” (Buzău), „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Zarathustra”, „Universul literar”, „Cuvântul literar”, „Luceafărul” (Sibiu) ș.a. Din 1955 își publică versurile și articolele în „Scrisul bănățean”, semnând Marian Virgil, în „România literară”, „Luceafărul”, „Iașul literar”, „Clopotul” (Botoșani), unde
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
c-un geamantan, cu ilustrații de Teodor Bogoi, București, 1981; Autoportret în timp, Iași, 1983; Pe urmele lui George Coșbuc, București, 1986; Generația amânată, îngr. Oana Valea și Mircea Măluț, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Octavian Șuluțiu, O nouă poezie românească, „Tribuna literară” (Brașov), 1941, 2; Nichifor Crainic, [„Întoarcerea lângă pământ”], G, 1942, 9; Ion Șiugariu, „Întoarcerea lângă pământ”, RFR, 1943, 2; Ion Apostol Popescu, Literatura ardeleană nouă, București, 1945, 125-132; Mihai Neagu, „Întoarcerea lui Don Quijote”, ST, 1972, 10; Mircea Iorgulescu, „Întoarcerea
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
A debutat ca elev în 1946, cu poezii, în gazeta „Facla” din Brăila, și editorial în 1956 cu studiul Începuturile romanului românesc. A colaborat la „Națiunea”, „Flacăra”, „Revista elevilor”, „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „România literară”, „România liberă”, „Tribuna”, „Steaua”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Adevărul” ș.a. Începând din 1991 ține cu regularitate cronica literară la săptămânalul „Adevărul literar și artistic”. I s-au acordat mai multe premii: în 1981 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru primul volum din ediția
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
scurtă Schimb de experiență. A mai colaborat la „Bucovina literară”, „Caietele Mihai Eminescu”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Gazeta literară”, „Limbă și literatură”, „Literatorul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Steaua”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Viața universitară” ș.a. A semnat D. Vatamanu și Dumitru Drumaru. Primele cărți ale lui V., alcătuite din nuvele și povestiri, se înscriu în tematica „nouă” a momentului. În Schimb de experiență este „oglindită” lumea minerilor, în Moară fără
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
gândirea ardelenilor (Coșbuc, Slavici), adaptat însă timpurilor. Cu recomandarea de a fi alese potrivit „cu gustul poporului român”, programul nu exclude traducerile, întrucât considera operele de valoare ca sinteze ale culturilor naționale. V. se voia pe plan literar ceea ce era „Tribuna” pe plan politic. Cel puțin aparent, a avut caracter de magazin, cu o parte, foarte întinsă, destinată literaturii, folclorului, criticii literare, traducerilor, în timp ce alte rubrici, cu specific enciclopedic, erau menite să răspundă interesului unei categorii mai largi de cititori. S-
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
Emil Cioran, Martin Heidegger și Mircea Eliade; va deveni redactor-șef adjunct ulterior (1969-1971). Debutează în 1966 la „Ateneu” cu proză, unde între 1971 și 1973 este redactor, și editorial în 1974 cu volumul Despre purpură. Publică intermitent poezie în „Tribuna” și în „Steaua”, fiind redactor al acesteia din 1973 până în 1990. În decembrie 1989 întemeiază la Cluj-Napoca cotidianul „Adevărul în libertate”, pe care îl va conduce numai câteva zile. Între 1990 și 1993 este redactor-șef adjunct al seriei noi
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
de redacție la „Făclia” din Cluj (1960-1968), redactor-șef adjunct la ziarul „Năzuința” din Zalău (1968-1974), corespondent special al Agerpres pentru județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Sălaj (1974-1993), secretar general de redacție la „Adevărul de Cluj” (1993-1997). Debutează în 1969 la „Tribuna” cu Poemul ucenicului, și mai e prezent în „Luceafărul”, „Clujul literar și artistic”, „Actualités roumaines” ș.a. Romanul Zebrele pasc în cocotieri (1979), cartea de debut a lui V., ilustrează o specie satirică specifică paginilor din presă. Se mizează pe caricatură
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
cocotieri”, „Năzuința” (Zalău), 1979, 12 septembrie; Nicolae Cobadin, „Locuri vacante în Pantheon”, CL, 1986, 6; Aureliu Goci, Un roman satiric, VR, 1986, 11; Ilie Călian, „Oameni și ape”, „Făclia”, 1989, 5 august; Marin Oprea, „Pescarii” - romanul unui colț de țară, „Tribuna afacerilor” (Cluj-Napoca), 2003, 18. E. M., L. Cr.
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
și ulterior predă la mai multe școli și licee din Sighișoara (1982-1991). Debutează în 1978 la „Echinox”, cu recenzii și cronici semnate Andrei Sofalvi, iar editorial în Caietul debutanților 1980-1981 (1983). Mai colaborează la „Vatra”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Steaua”, „Apostrof”, „Unu” ș.a. Din 1991 se stabilește în Germania, unde e referent european. Își continuă activitatea literară și sub semnătura Carl Landau, tipărind versuri în volume proprii (Waisenmauer, 1999) sau în antologii colective. Traduce din
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
Debutează în 1923 la revista „Cosinzeana” din Cluj cu poezia Liniștea, iar editorial în 1939 cu placheta Cruci de lemn. Este prezent în „Scânteia” (Gherla), „Someșul”, „Societatea de mâine”, „Hyperion”, „Viața ilustrată”, „Țara noastră”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Patria”, „Transilvania”, „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”, „Orizont”, „Korunk”, „Neue Literatur” ș.a., semnând uneori cu pseudonimul I. V. Cătană. Din 1936 a fost membru al Asociației Scriitorilor Români din Ardeal. A tradus din scrierile unor autori maghiari, iar unele versuri i-au fost tălmăcite în limbile
ZEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
călătorește în Italia și în Grecia. Debutează în1956 la „Oltenia literară” cu reportaje, schițe, povestiri, iar editorial cu volumul de reportaje Pe plaiurile pandurilor (1957, în colaborare cu Petre Dragu). A mai colaborat la „Scânteia tineretului”, „România liberă”, „Scânteia”, „Flacăra”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Steaua” ș.a. A semnat și cu pseudonimele Lucian Severineanu, L. Talaz, Tucin Talaz. Reporter cu propensiuni literare, Z. se înscrie în seria condeierilor care „relatează” cu entuziasm, în spiritul cerințelor ideologice ale momentului, fapte ale oamenilor noi, exploatând
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
își va susține și doctoratul în științe. Specializat în toxicologie, va lucra la Spitalul Clinic Județean și la Clinica de Boli Profesionale din Cluj. Debutează în literatură în 1971 la „Făclia” și continuă să publice proză și versuri în „Steaua”, „Tribuna”, „Albina”, „Korunk”, „Munca”, „Transilvania” „Utunk”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Apostrof” ș.a. Vreme îndelungată, începând din 1978, a condus cenaclul clujean „Victor Papilian”, alcătuind, împreună cu alții, și fiind prezent în câteva culegeri de texte (Imagini, Și pentru noi, Într-o vreme, Pe
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
Universitară din București. Debutează în 1948 la „Revista elevilor”, iar în 1949 semnează în „Flacăra” un articol despre A. P. Cehov. Prima carte, monografia Nicolae Filimon, îi apare în 1958. Mai e prezent în „Steaua”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Tribuna”, „Cronica”, „Ateneu” ș.a., folosind și pseudonimele Horia Zamfir, Radu Zamfir, Radu Rotaru. Majoritatea cărților sale de istorie literară examinează personalități, genuri, curente și structuri literare sau reunesc studii cu o anume tematică (de pildă, călătoria). Numeroase sunt lucrările, unele alcătuite
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
Dacia. În 1972 își dă demisia și de atunci este scriitor liber-profesionist. Debutează în 1966 cu proză la „Povestea vorbei” (supliment al revistei „Ramuri”), iar editorial cu volumul de nuvele Cerul de dincolo, apărut în 1969. Mai colaborează la „Ateneu”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Cronica” ș.a. Preocupat de relația dintre copii și părinți, de măruntele conflicte familiale sau profesionale (Cina cea de taină), de lumea miraculoasă a copilăriei (Goliat), Z. pare mai degrabă un prozator sentimental și melancolic. Schimbarea la față, Noaptea
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
Anei (n. Lixandru) și al lui Constantin Zărnescu, tehnician veterinar. Urmează Liceul „Al. I. Cuza” din Horezu (1963-1967) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția română-italiană (1967-1972). Devine redactor la secția de beletristică și reportaj a revistei „Tribuna”, unde funcționează până în 1999 și unde debutase în 1971 cu un fragment din Clodi Primus, romanul ce va constitui, în 1974, debutul său editorial. Mai colaborează la „Echinox”, „Steaua”, „Vatra”, „Korunk”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Transilvania”, „România literară”, „Teatrul”, „Contemporanul”, „Apostrof” ș.a.
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]