158,017 matches
-
cu munca parlamentară, absolvind, totodată, un stagiu de practică la birourile deputaților din Bundestag, cu o durată de patru luni. Bursele sunt destinate absolvenților unor instituții de învățământ superior din țări ale Europei Centrale și de Est. Candidații trebuie să trimită un formular de înscriere, să motiveze pe larg de ce candidează, precum și două recomandări. De asemenea, trebuie să cunoască foarte bine limba germană și să trimită diploma de absolvire, copie și traducere legalizată. Termenul limită de înscriere este 31 mai 2003
Agenda2003-15-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280889_a_282218]
-
instituții de învățământ superior din țări ale Europei Centrale și de Est. Candidații trebuie să trimită un formular de înscriere, să motiveze pe larg de ce candidează, precum și două recomandări. De asemenea, trebuie să cunoască foarte bine limba germană și să trimită diploma de absolvire, copie și traducere legalizată. Termenul limită de înscriere este 31 mai 2003. Formulare de cerere și chestionarele necesare înscrierii pot fi obținute de la adresa Internet a Bundestag-ului, www. bundestag. de. A. -M. P. Student la Cambridge
Agenda2003-15-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280889_a_282218]
-
sumă de minimum 7 000 de lire sterline, în funcție de specializare. Universitatea, însă, pune la dispoziția candidaților liste cu sponsori care pot susține financiar un student în perioada studiilor și pe care candidatul trebuie să îi contacteze. Dosarul de candidatură trebuie trimis cu aproximativ 12 luni înainte de începerea anului academic. Informații, prin Internet, la adresa www. cam. ac. uk. uk. ANA-MARIA PURCHEREA Pentru organizațiile studențești l Selecția și recrutarea de personal Pentru a susține mediul organizațional studențesc din Timișoara, Centrul de Dezvoltare a
Agenda2003-15-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280889_a_282218]
-
a "adunat și întocmit". Niciodată nu se va mai ști cum arătau aceste balade în originalitatea lor virginala (variantele din monografia lui Adrian Fochi pentru Miorița sînt pedestre și fără fior). Pentru totdeauna ele vor umblă în lume sub vestmîntul trimis de condeiul lui Alecsandri și îndrăznesc a crede că acesta este actul liric fundamental al poetului, mult mai important decît, poate, întreaga să opera în versuri, azi sunînd a lînced (cu exceptia posibilă a pastelurilor). De altfel, în 1921, Sadoveanu spusese
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
purtînd fiecare denumirea categoriei conform unei exacte clasificări a textelor: I. Cartea proverbelor, ÎI. Cartea cu Sofrosine, III. Cartea mirajelor, IV. Cartea Teutoniei, V. Cartea istoriilor, VI. Cantonierul Moftangiului cinic. Octavian Soviany e un mare stilist. Tehnică și rafinamentul limbajului trimit cu gîndul la Dimov sau Brumaru: "Cetatea sfîntă zisă Montsalvat / Cu veșnicele ei serbări școlare / Și vămeșii cu treiuri pe halat / Ce se dădeau pe-atunci în balansoare // Dînd tuturora gravi salamalek / Încît vuia de bună seară tîrgul / Și după
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
se pare că încă există persoane dornice să-și vadă cu orice preț numele, în ipostaza de autor, pe o carte. Un asemenea caz este poeta Mirela Mares, autoarea unui volum cu un titlu înșelător prin prefixul savant care nu trimite însă nicăieri: Metaprovocare. (Poate pentru că de vreo provocare pur și simplu nici nu se pune problema.) E un caz de poezie sovăielnic-adolescentină, abia trecută de vîrstă infantilă. Nimic nu prevestește, aici, vreo sclipire lucida de maturitate. Fără să fi ajuns
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
de ce n-am spune-o, și spre descumpănirea unor tineri discipoli care luau act de ea. Cu strângere de inimă consemna Nicolae Balotă în jurnal (Caietul albastru) emoția bucuroasă trăită de Blaga la receptarea primelor semne de bunăvoință din partea regimului, trimise prin emisari înalți. A rezistat într-adevăr Lucian Blaga mulți ani, dar, într-o anumită măsură, regimul însuși a fost acela care i-a impus rezistență, neacceptându-i colaborarea decât târziu. Am amintit în fugă aceste câteva date din evoluția
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
mai puțin dureros când, după ani de zile, un critic la care țin foarte mult și care a contribuit la afirmarea mea, mi-a recunoscut că n-a mai deschis nici una din ultimele mele cărți - pe care i le-am trimis cu aceeași emoție că la debut. Faptul că îmi dă de înțeles că el crede "la fel de mult" în scrisul meu că în urmă cu trei decenii mă dezamăgește și mai tare: cum poate crede în scrisul meu "la fel de mult", cănd
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
orală și colportând păreri umorale despre confrați. Dacă, pe vremuri, unii critici se scuzau că n-au publicat capitolul despre un anume autor, dând vină pe cenzură, azi fie că se culpabilizează difuzarea defectuoasă (chiar dacă autorul a avut grijă să trimită personal volumul, fie că se răspunde ofensat că fiecare colectiv redacțional își face propriul program de recenzare. (Ceea ce, în treacăt fie spus, nu numai că este adevărat, dar și dă personalitate publicației respective.) Paranoia scriitorului, ca a oricărui VIP, ține
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
un editorial apărut cu multe luni în urmă, făceați penitenta publică pentru faptul că n-ați avut habar că ați trăit în vecinătatea unor scriitori (încă vii la acea dată), scriitori a caror opera devenise deja notorie. Faptul că Va trimit abia acum aceste rânduri dovedește că ele m-au făcut să zăbovesc îndelung asupra lor. Concluzia mea este că astăzi trecem pe stradă și mai usor pe langă majoritatea confraților: astăzi nu numai ei sunt anonimi, dar și cărțile lor
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
i-a cerut lui Pop o nouă convorbire cu regele pentru a-l determina să se hotărască, întrucît tergiversarea e primejdioasa foarte. S-a dus la Palat și a aflat din partea lui Urdăreanu că regele încă nu s-a decis, trimițînd suveranului prin același Urdăreanu, o notă prin care îl implora să ia hotărîre neîntîrziata, el, Pop, considerîndu-si încheiată misiunea. De abia la 4 septembrie regele l-a convocat la Palat pe generalul Antonescu. Pop nu știa că, între timp, Antonescu
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
pe plac tatălui) și imboldul afirmării sociale (se înrolează și devine militar de carieră în armată austro-ungară pentru "a arăta năsăudenilor că n-a stat de pomană" - Rebreanu, 1965, 17), prin conflictul latent dintre stabilitatea locală și migrația inter-zonală (e trimis pe front în Șerbia, Galitia și Polonia) și prin dislocarea identitara și motivaționala provocată involuntar de colegii de armată (e incapabil de a "procesa" informațiile conflictuale și de a discerne între teoria pacifismului regional a lui Alexe Candale și cea
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
accepțiunea lui modernă. Studierea literaturii orale (în care este înglobata întreaga cultura populară) o efectuează în interdependenta cu limba și cu istoria, demonstrând originea dacica a doinei și cea latină a horei. În vederea alcătuirii unei arhive naționale de folclor, el trimite un chestionar, adresându-se în special preoților și învățătorilor, de la care și primește unele răspunsuri. Extrem de originală se dovedeste concepția lui Hașdeu despre basm, examinat amănunțit în Magnum Etymologicum Romaniae, unde formulează, pentru prima dată în istoria folcloristicii universale, ideea
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
dar nici împotriva, e agreat de noul regim, deși nu devine membru al Partidului Comunist. În 1946, datorită sprijinului bunului său coleg în ale scrisului Jerzy Putrament, comunist, si a ministrului de Externe al țării sale (tot scriitor) Milosz e trimis în misiune diplomatică în SUA, apoi, după un interstițiu polonez, în 1951, în Franța. Aici se decide să rămînă în exil și, în consecință, cere azil politic. Marea, extraordinară sa carieră literară și profesională acum începe. Dar în anul 1951
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
cu o evidență vocație filosofica. În Cartea sorților ea construiește - cu mijloace epice și lirice - o filosofie a relației cititor-personaj, mai subtilă și, în orice caz, măi emoționantă decât teoriile multor naratologi de profesie. Românul este conceput că o scrisoare trimisă de Pierre Vaillant - personaj secundar, dar memorabil din românul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran - unei cititoare care i-a fost fidelă timp de optsprezece ani (de la șase până la douăzeci și patru de ani) și care nu este altcineva decât Niadi Cernica
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
asistă cu amărăciune la dezbinarea grupului, la destrămarea unor prietenii. Cele mai multe scrisori îi aparțin lui Roll. Admirația pentru Fondane se "domolește" încet-încet; este afișat un dispreț din ce in ce mai puțin disimulat pentru acel "frou-frou philosophique" practicat de prietenul de la Paris. Ultima scrisoare trimisă de Roll este spovedania noii credințe - marxismul. Argumentul rămîne unul avangardist: "tu es resté dans une cour ornée de statues d^oú je me suiș évadé, moi, pour m^engouffre dans un abattoir rempli d^hommes vivants". În încheiere apare
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
ești prea ocupat cu plecarea". De nenumărate ori, surghiunitul critic cere cărți românești, în vederea unui lucru "necronologic", insă constant și meticulos: "Mi-a telefonat Eva și i-am confirmat primirea celor două pachete; totodată am rugat-o să-mi mai trimită de îndată: Agârbiceanu - Sectarii și Operele lui Gală Galaction (te tog și pe tine, interesează-te, căci eu nu pot lucra liniștit fără a avea la dispoziție cărțile: după cum știi, eu lucrez necronologic și după cum ma taie capul)". Că și
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
ma taie capul)". Că și (e înscrisă aci o preferință autohtonă): "Pentru seminar, m-am decis să ne ocupăm de poeți români (după mine mai buni români că francezi), Tristian Tzara și B. Fundoianu: am telefonat lui Doinaș să-mi trimită urgent poeziile lor românești, apărute la noi în țară în ultimii 15 ani: nu cumva le aveți și voi la bibliotecă din Heidelberg? că le-aș fotocopia". O specială semnificație o are circumstanță că distanță geografică și, pînă la un
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
și interesant din punct de vedere documentar (căci e autobiografic) dar e mizerabil scris pentru că admirabilul prozator filozofic nu stia să povestească: parcă ar avea cîlți pe limbă". Ori aceste opinii înfrigurat politice (1 ianuarie 1991): "așa cum m-ai rugat, trimițînd lui Heitmann un pachet cu textele traduse din Istorie, i-am și scris - profitînd de ocazie - mi-am manifestat îngrijoararea și amărăciunea față de starea de lucruri din România încă încătușata de comuniști și securiști. Ceea ce nu face decît să exprime
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
și nimeni nu o consideră cu putință. Nu numai comunitatea Radnei sau a Lipovei, dar, firește, nici părinții. Mama și tatăl lui Natl (bine conturatul, în român, Hubăr) privesc cu condamnare și dispreț "față Marei", interzicîndu-i s-o vadă, fiind trimis, pentru a o uită, în călătorie îndelungată la Buda și Viena. E drept, lucrurile s-au potrivit. Natl, pentru a căpăta diplomă de meșter trebuia să aibă un stagiu de doi ani perfecționare în alte orașe, unde să-și practice
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
Barbu Cioculescu Indecis între a înceta cu fermitate plățile, a trimite pe fundul mării balastul băncilor și a termina cu bănuțul populației, statul de tranziție statornicit pe valuri de aproape zece ani și astfel cârmuit ca să mai salte, cu timona înțepenita, încă pe atâta, pare a ilustra deviza celui mai frumos
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
croiți după un tipar anume. De zevzeci ce erau se îmbulzeau la funcție, ca oile la strunga. Frați buni, de sînge, cu "activiștii". Am cunoscut un asemenea "cadrist", socotit atît de prețios pentru partid, încît, îmbolnăvindu-se de inimă, fusese trimis la Capetown pe banii statului, ca să fie operat de cord și salvat. Era în perioada în care se cereau completări la autobiografie, în fond un raspuns cît mai detailat la o singură întrebare scurtă: - Ai avut legături cu mișcarea legionara
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
PRM îl atacă pe actualul președinte acuzîndu-l că ar fi spion american. Probabil că ideea după care se ghidează liderul peremist făcînd acest joc e că cu cît lovește mai sus, cu atît sînt mai puține șanse de a fi trimis în fața Justiției. Or, președinția de azi nu înghite acuze pe care președinția de ieri le-a suportat pe altarul unității la guvernare. Problema, să-i spunem, de fond, e însă în ce măsură faptul că, azi la Cotroceni e avertizat Parchetul General
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
fost profesor în județul Tulcea. Vorbea că despre un succes că luase "negația" din învățămînt și despre liber profesionismul lui de ghid. De fapt, era făcut să fie profesor și ghid a devenit urmînd, oarecum, aceasta vocație. Turiștii săi îi trimiteau scrisori după aceea, foarte prietenești în ton și respectuoase în conținut - genul de scrisori prin care studenții mulțumesc profesorului după an, să-i zicem, curs de vară. Mircea avea forță, dar și plăcerea de hărțuiala, cu care putea transforma o
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
Austria, unde se ocupă de soarta soldaților romani răniți și internați în spitale, cărora încearcă din răsputeri să le aline în orice fel suferință, Domnită Ileana stabilește, la un moment dat, legătura cu famiiile din țară. Acestea încep să le trimită răniților pachete cu alimente, care, mult rîvnite fiind într-o vreme de restriște (hrană era raționalizata chiar si in Austria), devin pricina unei greve a spălătoreselor. Prințesa îi adăpostea, la vremea respectivă, în propria casă pe răniți. Atrase de mîncărurile
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]