2,711 matches
-
etnograf și dialectolog și familia istoricului Nicolae Șerban Tanașoca. Caragiani se trage dintr-o familie de oieri, care vara își duceau oile la munte, și iarna se întorceau cu ele la șes, în zona Salonicului, activitate din care, cu multă trudă și chibzuială s-au înstărit. Caragiani nu s-a căsătorit niciodată. Avea o soră la care ținea mult, Despa Caragiani (măritată Papahagi, mama lui Pericle Papahagi), pe care, când aceasta venea în țară, o ducea cu el la Junimea sau
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
familia Șandru vede strădania de jumătate de veac împlinindu-se în 1990, când I.P.S. Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolit al Ardealului apreciază și aprobă inițiativa întru zidirea Mănăstirii Bucium, iar apoi, la 6 august 1995 se sfințește Biserica între timp înălțată. Truda și rugăciunea obștii, sub binecuvântarea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, încununată de dragostea credincioșilor și eforturile “Doamnei de la Mănăstire” au continuat cărămidă după cărămidă, înălțarea și îngrijirea întreg ansamblului mănăstiresc.
Mănăstirea Bucium (județul Brașov) () [Corola-website/Science/308517_a_309846]
-
de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul . Statuia lui Mihai Eminescu a fost realizată prin subscripție publică, chete și felurite acțiuni, din inițiativa Ateneului Popular Toma Cozma din Păcurari-Iași (col. C. Manolache și Emilian Vasilovschi) și prin truda mai multor iubitori ai poetului care au reușit să adune 1.500.000 lei. După strângerea banilor, s-a organizat concursul pentru cea mai reușită sculptură a poetului Mihai Eminescu. Primul concurs s-a ținut la 2 mai 1927 și
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
iar de acolo în Grecia, făcând un popas de trei luni la Corint (Fap 20,3). De la Corint - ca să evite intrigile și capcanele pregătite de iudei - pe uscat, a plecat spre Ierusalim, unde a dus substanțiala ofertă, adunată cu atâta trudă și răbdare prin toate comunitățile creștine pe unde a predicat, mai ales printre creștinii din Macedonia (cf. 2Cor 8,1) și Ahaia (cf 1Cor 16,1-3; 8,1; 9,15; Rom 15,26-31). La Ierusalim se încheie, fructuoasa călătorie misionară
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt. Se spunea că inscripția de pe zidul fântânii inseamnă „Apă ai, inima n-ai”. Accesul la Castelul Corvinilor se poate realiza pe DN7 (E15) până în dreptul localității Sântuhalm, dinspre est
Castelul Hunedoarei () [Corola-website/Science/302217_a_303546]
-
feminității. În mitologia greacă, zeul medicinei, Asclepios, poartă un șarpe sau doi șerpi,care au puteri asupra vieții Șarpele totodată poate fi un simbol al răului, al pericolului sau al ispitei. În "Epopeea lui Ghilgameș", iarba nemuririi dobândită cu atâta trudă de erou, este înghițită de un șarpe spulberând astfel speranța depășirii stadiului de muritor. În Biblie, această reptilă este o ființă mitică, foarte mare și lungă, care are o gândire și o fire rea. Diavolul însuși ia forma unui șarpe
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
putere europeană. Într-adevăr, așa era percepută amenințarea Imperiului Otoman sub domnia lui Soliman că ambasadorul Busbecq a avertizat asupra cuceririi iminente a Europei: „Pe partea turcilor sunt resursele unui imperiu puternic, puterea neatinsă, de acomodare la victorie, rezistența de trudă, unitate, disciplină, frugalitate și veghere ... Putem să ne îndoim de ce rezultat va fi? ... Când turcii vor termina cu Persia, vor zbura la gâtul nostru susținuți de puterea întregului est”. Chiar treizeci de ani după moartea sa "Sultan Solyman" a fost
Soliman I () [Corola-website/Science/302595_a_303924]
-
și spiritualitatea pauperistică, în ceea ce privește conceptul de egalitate și de apartenență activă în viața bisericii. Cu toate acestea legătura dintre instituirea originală și instituționalizarea ei, pentru urmașii lui Francisc, a fost destul de dificilă și nu fără pericole și riscuri. Cu destulă trudă și în parte dezamăgiri s-a ajuns la codificarea așa-zisei "Regula bullata", inspirată din tradiția ordinelor călugărești, care regulă a fost confirmată de papa Honoriu al III-lea în 1223. Cu circa zece sau unsprezece ani în urmă, cu
Ordinele franciscane () [Corola-website/Science/303761_a_305090]
-
botez era Petru, la fel cu acela al faimosului „pescar”, primul papă al Bisericii Catolice. În stema lui Giovanni Gaetano Orsini (Giangaetano Corsini) trona o rosă (un trandafir). PROFEȚIA Îl mai desemnează și "compositus" făcând în felul acesta trimitere la truda sa neobosită și la încercările sale repetate de a pune capăt Marii Schisme și a reface unitatea Creștinismului. Martinii Simone di Brion, canonic și trezorier de Saint Martin du Toursin, Franța. În stema lui erau reprezentați câțiva crini, la care
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
Catedrala episcopală Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți a fost ridicată între anii 1924 - 1934 prin truda preasfințitului Visarion Puiu, primul episcop al Eparhiei Hotinului cu reședința la Bălți. Însăși construcția acestei catedrale ne demonstrează că ctitorul ei, episcopul Visarion Puiu n-a urmărit scopul numai ridicării unui lăcaș sfânt de închinăciune, ci și a unei opere
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
uneori cauza insuficientei înțelegeri a operei sale. Beatrice Bednarik „Bednarik e un plasticizator de idei (...). Dinaintea operei lui B. fatal trebuie să stai să gândești, fiindcă el simbolizează în forme geometrice, în ființe omenești, în animale, păsări și flori toată truda, toată lupta, toată izbânda sentimentală și intelectuală a omenirii. (...)„Drumul spre glorie” e numai joc de umbre și lumini, atât căt ți le poate da ingrate peniță. Dar în acest joc de umbre și lumini, în aceste pete albe și
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
a acesteia trebuie să se raporteze la această lucrare, poate una dintre cele mai valoroase realizări în hermeneutica filosofică românească din ultimele decenii. Ne întrebăm însă dacă se vor mai găsi oameni de cultură care să se ocupe cu atâta trudă și, paradoxal, cu atâta încântare, așa cum a făcut profesorul Constantin Schifirneț, de alte personalități ale creației filosofice românești. Oricum, forma aceasta de rostire despre tradiția noastră filosofică este cea potrivită vremurilor noastre. Poate că spun aceasta cu prea mult curaj
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
importante conferințe și simpozioane republicane și internaționale; la fiecare conferință a prezentat rapoarte de valoare. Pentru merite deosebite în activitatea medicală, științifică și didactică este menționat cu insigna Eminent al Ocrotririi Sănătății (1968), medaliile "Za doblesnii trud". (1971) și "Veteran truda" (1986), Diploma de Onoare a Prezidiului Suprem al RSSM (1988), ordinul Gloria Muncii (1997), Certificatul de Înaltă Apreciere a Organizației Mondiale a Sănătății (2002), Diploma Prezidiului AȘM pentru monografia editată (2003), diplome de onoare ale Ministerului Sănătății etc. (Grigore Friptuleac
Nicolae Opopol () [Corola-website/Science/311102_a_312431]
-
apusă și alta în devenire cu tot zbuciumul și angoasa nașterii acestor vremuri. Atmosfera din picturile lui Al. Țipoia este redusă numai la culoare, umbra și lumina fiind complet excluse. Tonurile au un joc alternat foarte greu, urnit parcă cu trudă, dar tocmai de aceea expresivitatea este mai puternică, mai completă. Această mozaicare expresivă a culorilor, concepută pe plan mare, dă un ritm de mari dimensiuni sensibile. Desenele lui Al. Țipoia sunt elocvente pentru definirea caracterului tehnic al posibilităților sale. Linia
Alexandru Țipoia () [Corola-website/Science/311144_a_312473]
-
a emis ipoteza că Gradina Eden nu reprezintă un loc "geografic" , ci mai degrabă o "memorie culturală" a unor "timpuri mai simple", când omul trăia din darurile Dumnezeiești (așa cum vânătorii și culegătorii "primitivi" încă o mai fac) în opoziție cu truda agriculturii (fiind "civilizat"). Bineînțeles încă mai este multă dezbatere între învățații Iudeo-creștini și cei laici cu privire la plauzibilitatea acestei idei, afirmația irefutabilă fiind că munca agricolă și cultivarea erau ambele prezente înainte și după "Grădina Vieții". A doua carte a lui
Grădina Edenului () [Corola-website/Science/311160_a_312489]
-
nașterea unei fetițe, care va fi crescută de Gustave și de doamna Flaubert, a fost una dintre cele mai adânci dureri încercate de scriitor. Atmosfera sumbră a spitalului unde își petrece copilăria, neliniștile tatălui hărțuit de responsabilitate și doborât de trudă, disecțiile la care asistă mai mult în secret, toate acestea își vor spune cuvântul în cristalizarea unui caracter înclinat spre pesimism și melancolie, dar vor imprima duritate, migală și exactitate viitoarei munci scriitoricești. În luna februarie 1832 Gustave intră ca
Gustave Flaubert () [Corola-website/Science/310075_a_311404]
-
s-a sfârșit (în luna) septembrie, în 30 zile, de l-a dăruit întru rugă sieși în biserică, în mănăstirea de la Petr(ăuți), unde este hramul Înălțării cinstitei Cruci a lui Dumnezeu; și s-a scris în Cetatea Suceava, cu truda mult păcătosului Toader diac, fiul lui Gavriil prezviterul"". Un alt manuscris copiat pentru Mănăstirea Pătrăuți este "Codicele Pătrăuțean". Acesta a fost copiat în 1787 de dascălul Manolache și cuprindea unele texte liturgice, unele extrase din "Psaltirea" lui Dosoftei, precum și amănunte
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
campionatul URSS. La începutul anilor '60, Șahtior a ajuns de trei ori consecutiv în finala Cupei URSS. Primele două finale le-a și câștigat, mai întâi în fața celor de la Torpedo Moscova, scor 3-1 (1961), apoi într-o finală cu Znamya Truda Orekhovo-Zuyevo (2-0, 1962). Pe cea de-a treia a pierdut-o însă, în anul 1963, împotriva specialistei Cupei URSS, Spartak Moscova. Deși Cupa Cupelor fusese deja înființată, formațiile din Uniunea Sovietică nu au participat la primele ediții, așa că Șahtior Donețk
FC Șahtar Donețk () [Corola-website/Science/310690_a_312019]
-
înțelepciunii biblice: pe de o parte veghea feminină, marcată de conștiința sacr ificiului asumat și de o duioșie abia reținută (configurând o Evă prozaică, „deghizată” în haine populare); pe de altă parte odihna masculină, văzută ca un scurt intermezzo între truda de „dinainte” și cea de „după” cu care modernul Adam câștigă pâinea familie sale. În cuprinsul acestei ecuații, pământul constituie fundament de temelie, adăpost de germinație și hrană, pat de odihnă fără vise. Din această perspectivă, artistul surprinde tocmai această
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
Clipă frumoasă ca cea de-acum, prefă-te în eternitate!” Într-un articol apărut în pagina de cultură a cotidianului „Crai Nou”, Doina Cernica spune despre lucrarea „Călători spre uitare” urmatoarele: ""Aceasta din urmă reprezintă rodul câtorva ani de inspirație, trudă, suferință și bucurie, este un vârf în creația marii artiste a Bucovinei și, ajunsă aici, la capătul drumului, la Suceava, căreia i-a fost sortită de la început, a ocupat majestuos locul central în universul expoziției, reordonându-l, înnoindu-l și accentuându
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
pentru arta sa, care fac obiectul unei expoziții cu caracter permanent. În 2008 donația a fost întregită cu încă 3 lucrări: „Bucovineană II“, ,Flori pe gama violet“ și ,Călători spre uitare“. ""Aceasta din urmă reprezintă rodul câtorva ani de inspirație, trudă, suferință și bucurie, și, ajunsă aici, la capătul drumului, la Suceava, careia i-a fost sortită de la început, a ocupat locul central în cadrul expoziției."" (Elena Greculesi, iunie, 2008) Sala bibliotecii care găzduiește donația artistei poartă numele de Sala de Arte
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
lor diferite. El considera că psihologia românilor este dictată de faptul că până la Regulamentul Organic ei au fost păstori, ceea ce explica faptul că erau „un popor plin de originalitate și de-o feciorească putere formată printr-o muncă plăcută, fără trudă, de acolo însă și nepăsarea lui pentru forme de civilizație care nu i se lipesc de suflet și n-au răsărit din inima lui”.. Românii, un popor tânăr, au intrat în contact cu popoare „bătrâne”, ceea ce constituia un mare pericol
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
provenea din nord estul Franței, Lorena, Flandra, Germania renană. Seceta și foamea îi alungaseră pe oameni din gospodăriile lor și lipsiți de orice spirit de prevedere, se grăbiseră să-și lichideze avutul, pe un preț de nimic, neținând seama de truda agoniselii lui; de exemplu, cu cinci dinari se puteau cumpăra opt oi; vindeau tot ce aveau mai târziu decât ceilalți să pornească în cruciadă, încât se ajunsese ca printr-o totală devalorizare a bunurilor și o inversare a valorilor să
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
bine în această lume postmodernă, în care un centaur poate fi mai autentic decat un Ferrari. Mă plimb cu văzul sau cu gândul în minunatul muzeu imaginar, fascinat de comorile văzului de care șunt înconjurat.<br> După o zi de truda, mă așez obosit pe pluta Meduzei ce a eșuat la marginea deșertului de lut și revăd întocmirea lucrurilor. Adesea, se cuibărește langa mine melancolia și în umbră serii ce se lasă reușesc să-i spun că mă simt bine în
Ion Stendl () [Corola-website/Science/313928_a_315257]
-
pentru a cincea oară. Biserica a fost vandalizată și distrusă complet în 1941, de către „Balli Kombëtar”, o formațiunea albaneză nazistă din Kosovo din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ulterior, după prăbușirea Albaniei Fasciste, biserica a fost restaurată prin truda sârbilor din Podujevo. Reconstruirea a fost finalizată în 1971. Biserica a fost atacată încă odată după expulzarea cetățenilor sârbi din Podujevo din 1999. Extremiștii albanezi au incendiat-o, deteriorând iconostasul și inventarul bisericii. În 2003, UNMIK a trimis o cerere
Biserica Sfântul Ilie din Podujevo () [Corola-website/Science/318452_a_319781]