5,157 matches
-
revoluționarul Toussaint Louverture, limbajul acestora, „adaptat” nivelului de înțelegere al copiilor și adolescenților, scoțând și mai mult în evidență tezismul. O reușită va înregistra P. abia în Marco Polo - messer Milione, unde plăcerea evocării peisajelor orientale face în mare măsură uitată existența modelului. În cazul nuvelelor SF Audacia și Minuni la Mărgărit, destinate aceluiași public, acțiunea se desfășoară în România „construcției socialiste”, iar idealizarea epocii „noi” anulează efectul multor pasaje ce surprind bine viața cotidiană a unor cercetători. Năzuind, probabil, să
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
metode ale timpului, P. a colaborat cu studii de folclor și etnografie la „Revista nouă”, „Convorbiri literare” și „Gazeta Transilvaniei”. Sunt de reținut Un ochi plânge, unul râde, Poveste cu Miază-Noapte și Șina de fier și Șiște, pricolici, necuratu (1890), Uitatul (1891), Cei trei frați (1891) și Turca în Perșani (1893). Începute în Șcheii Brașovului, anchetele sale au fost extinse treptat până în Țara Hațegului. Insistând, deopotrivă, asupra jocurilor de petrecere, obiceiurilor la sărbători și a celor rituale, asupra îndeletnicirilor tradiționale, subliniind
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
1962-1976; Dimitrie Anghel, poetul, 1965, ș.a.) și contribuții monografice dedicate fie unei reviste precum „Dacia literară” (1974), fie unor scriitori - Vasile Alecsandri et le Félibrige, Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine” (1980), Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată (2001). Alte contribuții sunt incluse în volume colective: Culture et littérature roumaines (Montpellier, 1972), De la „Viața românească” la „Ethos” (1989), Scriitori români (analize literare) (1990) ș.a. Un complement adecvat îl constituie publicarea ediției integrale a revistei „Dacia literară”, însoțită de
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
cu toate semnificațiile lui, e raportat la realitățile anilor în care periodicul a apărut, dar se urmărește și însemnătatea inițiativei lui Kogălniceanu pentru deceniile postpașoptiste, precum și deschiderile pe care le-a făcut posibile. Cu Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată P. propune, utilizând puținele informații păstrate sau oferite de investigațiile anterioare, ca și pe acelea obținute prin eforturi proprii, o biografie cât mai completă a scriitoarei, precum și o analiză cu mijloace actuale a operei poetice și a romanului La Tunique
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
le Félibrige, Montpellier, 1972; Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași (în colaborare), București, 1972; „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei epoci literare, Iași, 1974; Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”, Iași, 1980; Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată, Iași, 2001. Ediții: „Dacia literară”, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu, introd. edit., București, 1972; N. Bălcescu, Românii supt Mihai-Voevod Viteazul, postfața edit., Iași, 1988; Elena Văcărescu, Romanul vieții mele. „Printre cei mari ai unei lumi dispărute”, pref. edit., Iași, 1997
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
pierdut și Licuriciul, pref. trad., București, 1838, Columbul, pref. trad., București, 1839, Canarul, pref. trad., Craiova, 1840; [Ambrosius Marlianus], Theatron politicon, I-III, pref. trad., Buzău, 1838. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, I, 81-82, 127-128; N. Bănescu, Un dascăl uitat: Grigore Pleșoianu, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXXVII, 1915; D. Popovici, Gr. Pleșoianu și La Harpe, SL, 1943, 193-200; Ilie Popescu-Teiușan, Grigore Pleșoianu, DIPR, I, 285-329; G. Călinescu, I. Eliade Rădulescu și școala sa, București, 1966, 96-106; Piru, Ist. lit.
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
spital de rând/ umilesc Infernul” - Loc psihic I), precum și prin instrumentarea unor aluzii biografice care sapă tot mai adânc în galeriile conștiinței: „Nu-mi lipsește nici un organ// Augustin și Maria: la nașterea mea/ dragostea lor era o poveste de mult uitată/ colb colb// Între voi doi așez memoria mea lătrătoare/ ca-ntr-un pat conjugal:/ nu m-ați dorit/ dar mi-ați prezis jupuirea” (Fericita vârstă adultă). În paralel cu etalarea visceralității, devenită concomitent pretext de autoscopie și de autopsie, P.
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
înflorit”, RP, 1916, 209; Dragoș Protopopescu, „Cireșul înflorit”, „Naționalul”, 1916, 149; Al. T. Stamatiad, Poetul Oreste, „România”, 1918, 319; Chendi, Schițe, 101-105; Lovinescu, Scrieri, IV, 517-518; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 225-227; George I. Stratulat, Morminte părăsite și cărți uitate, RP, 1928, 3103; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 228; Virgil Treboniu, Poezia lui Oreste, „Raza literară”, 1938, 47; Călinescu, Ist. lit. (1982), 652-653, 1014; Scrisori - Ibrăileanu, III, 161-162; Ciopraga, Lit. rom., 353-355; Leon Baconsky, Oreste, ST, 1971, 11; Cristea
ORESTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
France, Ernest Renan, Paul Verlaine, François Coppée, Albert Samain, Camille Flammarion, Maurice Barrès, Tristan Bernard, Francis Carco, Jean Cassou, Shakespeare, Rudyard Kipling, Arthur Conan Doyle, Mark Twain, Leopardi, Giovanni Papini, Goethe, Lenau, Selma Lagerlöf, Tagore, Krishnamurti ș.a. La rubrica „Poezii uitate” se reproduc versuri de Barbu Nemțeanu, A. Steuerman, H. G. Lecca, St. O. Iosif, D. Anghel, Oreste, D. Iacobescu, Mihail Săulescu, G. Bacovia. Zeci de texte clasice din opera scriitorilor secolului al XIX-lea umplu largi spații tipografice. Contribuțiile originale, chiar dacă
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
a intra în voia noului regim. Volumul Arena cu un singur spectator (1935) reunește impresii de călătorie (în Franța, Danemarca), un reportaj (asupra Expoziției coloniale de la Paris) și patru profiluri (Jules Verne, Pierre Loti, „omul cu masca de fier” și uitatul Sebastian Locatelli), aproape totul furnizând pretexte pentru rememorare și reflecție de moralist. Rostite la microfon pentru un public larg, textele din Scriitori în lumina documentelor relevă calități (stil oral îngrijit, caracterizări sintetice, uneori închegate în formule memorabile), dar și îngrădiri
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
cele două straturi ale conștiinței sociale o găsim și în lucrările sociologiei fenomenologice. Astfel, într-o influentă lucrare ce promovează sistematic punctul de vedere al fenomenologiei, Peter L. Berger și Thomas Luckmann (1967) lansează ceea ce eu aș numi teoria sensului uitat. Operând distincția dintre conștiința constitutivă (conștiința actorilor care produc instituțiile sociale) și conștiința explicativ-justificativă, Berger și Luckmann plasează ambele procese la același nivel de conștiință. Procesul de constituire a socialului este conștient, similar cu cel explicativ-justificativ. Actorii care au creat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
omului, din Alexander Pope. De asemenea, este coautor la o serie de volume de „restituiri”, precum Scrieri literare inedite (1820-1845) (1981), Teatru românesc inedit din secolul al XIX-lea, care fac parte din lucrarea Documente și manuscrise literare, apoi Texte uitate - texte regăsite (I-II, 2002-2003) și a colaborat la mai multe culegeri de studii. N. se afirmă ca un cercetător și un editor aplicat al scrierilor literare de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului XIX-lea rămase în
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
1820-1845), pref. Paul Cornea, București, 1981 (în colaborare cu Paul Cornea și Petre Costinescu), vol. V: Teatru românesc inedit din secolul al XIX-lea, pref. Paul Cornea, București, 1986, vol. VI: Ioan Cantacuzino, Poezii nouă, pref. edit., București, 1993; Texte uitate - texte regăsite, I-II, București, 2002-2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Dan Mănucă, Iacob Negruzzi, „Scrieri”, MS, 1982, 1; Z. Ornea, Editarea clasicilor, CNT, 1985, 2; Valeriu Râpeanu, O nouă generație se ivi”, RL, 1985, 3; Mircea Anghelescu, „Poezii nouă” de
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
bibliografice: Dan Mănucă, Iacob Negruzzi, „Scrieri”, MS, 1982, 1; Z. Ornea, Editarea clasicilor, CNT, 1985, 2; Valeriu Râpeanu, O nouă generație se ivi”, RL, 1985, 3; Mircea Anghelescu, „Poezii nouă” de acum două veacuri, L, 1994, 1; Teodor Vârgolici, „Texte uitate - texte regăsite”, ALA, 2003, 658; Cornelia Ștefănescu, Vitalitatea textelor vechi, RL, 2003, 45. Al.S.
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
Feth, lirică greacă, Ibsen], în Poezii, Iași, f.a.; H. Heine, Melodii ebraice, București, 1919. Repere bibliografice: Perpessicius, Mențiuni, I, 176-182; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 119-120; Călinescu, Ist. lit. (1941), 630-631, Ist. lit. (1982), 709; D. D. Șoitu, Un poet uitat..., LL, 1966; Ciopraga, Lit. rom., 330-332; Micu, Început, 473; I.D. Bălan, Barbu Nemțeanu, TR, 1973, 13-15; Piru, Reflexe, 213-217; Scarlat, Ist. poeziei, II, 201-202; Dicț. scriit. rom., III, 443-444. E.O.
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
o minge către un alt membru al grupului spunându-i prenumele, până la memorarea tuturor prenumelor de către întregul grup. Persoana care nu-și amintește un prenume face un exercițiu de afirmare de sine, cerând să i se spună care este prenumele uitat: „N-am reținut care este prenumele tău, poți să mi-l reamintești?”. Regulile grupului și obiectivele pacienților Fiecare spune apoi ce așteaptă din partea grupului. Terapeuții servesc drept model, începând prin a cere ceea ce ei înșiși așteaptă de la grup. De exemplu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
hidratant, aș putea să mă descurc mai bine. Haide, să încerc!” Autoînregistrarea gândurilor negative In ceea ce privește gândurile negative legate de trecut: Mama nu mi-a vorbit niciodată despre sexualitate, tata nici atât. Era un subiect tabu. Voi încerca să fac uitat acest trecut și să am o atitudine pozitivă. Ce avem noi astăzi, ceva ce am construit bine, frumos, măreț?” In timpul convorbirii, terapeutul și Hubert evocă împreună ceea ce acesta a notat ca fiind gânduri iraționale, pe care le întreține, și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
identifică dacă preferă să vadă, să simtă, să atingă. El notează cu numere de la 0 la 4 importanța pe care o dă diferitelor părți ale corpului pe care îl iubește și conștientizează care sunt părțile corpului său care sunt "anesteziate", uitate. Pentru a repara acest lucru, el poate să-și pună întrebări: de ce este uitată această parte a corpului? Nu este o zonă sexuală?... Jarrousse și Poudat, 1989. Acest test evaluează, pe o scară cu valori între 0 și 5, proximitatea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
e stăpână. Adulter sau nu? Ea n-are dreptul să fie geloasă, 1936) - în care, pentru sprijinirea „părții teoretice”, se servește de reportaje senzaționale din presa vremii. Sub oarecare rezerve ținând de veridicitatea informației, poate fi consultat volumul Un om uitat: Const. Mille (1945). SCRIERI: Fâșii din viață, București, 1903; Clipe trăite, București, 1906; Fiori de dragoste, București, [1908]; Suflete fără noroc, București, [1910]; Notele unui om timid, București, f.a.; Un roman de dragoste. Scrisori răvășite, București, 1917; Căsătoria. Legende absurde
NORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288473_a_289802]
-
roman de dragoste. Scrisori răvășite, București, 1917; Căsătoria. Legende absurde, București, 1921; Visuri de fecioară, București, 1921; Femeia așa cum e, București, [1921]; Femeia ne e stăpână. Adulter sau nu? Ea n-are dreptul să fie geloasă, București, [1936]; Un om uitat: Const. Mille, București, 1945. Traduceri: Guy de Maupassant, Nuvele alese, București, 1907; E. Phillipe-Oppenheim, Nepoata regelui, București, 1933; [Grazia Deledda, Enrico Castelnuovo, Sacher Masoch, Leonid Andreev, Guy de Maupassant], în Inimi de femei, București, f.a. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 606
NORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288473_a_289802]
-
din România întregită”, „Tinerimea română”, 1937, 1 septembrie; C. Pajură [C. Papacostea], „Rolul cultural și educativ al literaturii noastre populare”, „Nădejdea”, 1941, 28 octombrie; Mircea Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, II, București, 1969, 171-172; Valeriu Nițu, Un folclorist uitat, VTRA, 1972, 2; Șerban Cioculescu, Folcloristica, RL, 1980, 50; I. C. Chițimia, Preocupările pentru folclor ale lui G. T. Niculescu-Varone (1884-1984), „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1984, 100-102; Datcu, Dicț. etnolog., II, 113-115. I.D.
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
mare: „Revoluția”, VAA, 1943, 627; Negoițescu, Engrame, 195-207; Piru, Panorama, 267-269; Crohmălniceanu, Literatura, I, 582-583; Negoițescu, Analize, 173-179; Ion Simuț, Proza insolită a lui Dinu Nicodin, F, 1982, 7, 9; [Interviuri], RRI, II, partea I, 592-599; Elena Zaharia-Filipaș, Un scriitor uitat: Dinu Nicodin, CC, 1991, 6-9; Negoițescu, Ist. lit., I, 234-237; Dinu Nicodin, DCS, 12-13; Dicț. esențial, 577-578; Dicț. analitic, IV, 35-38. N.M.
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
ca disciplină, instituție și profesie. Din zona profesionalismului nu poate lipsi cofondatorul empirismului sociologic european - D. Gusti, care, alături de Ferdinand Le Pley și H. Tourville, a creat paradigma monografică a cercetărilor de teren rămasă referențială până În zilele noastre. Nu trebuie uitată premiera mondială prin care D. Gusti, ca ministru, a legitimat pentru prima dată În lume, printr-o lege, cadrul normativ al cercetării sociale. Eu Îl consider adevăratul „inventator” al cercetării-acțiune pe care ne-o propun occidentalii ca noutate absolută (!). Sociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
navigatori scandinavi au migrat lunecând pe mare. ,,Marea Baltică” și țările vecine cu Marea Baltică au format uneori obiectul unor studii comparative. Etnic, aceste regiuni sunt populate de grupuri puternic diferite. Elementul ce le apropie pare a fi vecinătatea, dar nu trebuie uitate legăturile comerciale și culturale ce s-au dezvoltat de-a lungul țărmului Mării Baltice. În această privință, rolul Hansei (organizație comercială germană) a fost esențial. În arhitectură, de pildă, apar asemănări evidente Între orașele situate pe țărmul mării, indiferent de populația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care trata sociologic o tematică, având În titlu cuvântul sociologie, a fost cea a lui Mihail Ralea și T. Hariton (Traian Herseni, În fapt), Sociologia succesului (1962), de altfel, dincolo de puzderia de citate din documentele de partid, excelentă, dar nemeritat uitată. După recunoașterea oficială a sociologiei (1965), H.H. Stahl continuă să publice lucrări importante atât de istorie socială, cât și de metodologie a cercetării sociologice, devenite manuale fundamentale pentru noua generație. Traian Herseni publică lucrări erudite de sinteză a teoriilor occidentale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]