34,237 matches
-
metri și baza ... XIV. RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11, de Eugen Lupu, publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI Ep. 11 Maglavid Între bălăriile de pe drum, pe urmele lăsate de rotile unui tractor, isi trage picioarele o umbră. Are într-o mână o geantă mare, iar în cealaltă o lanternă care-i luminează calea. Condițiile vitrege de deplasare impun o viteză mică, obositoare și fac că drumul să pară fără de sfârșit. Este Fane Cizmaru și se deplasează spre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
de parca mintea îi este uitată de gânduri prin alte părți. Doar corpu-i umblă hai-hui. Cei din pavilion așteaptă apropierea vizitatorului ... Citește mai mult RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUIEp. 11Maglavidîntre bălăriile de pe drum, pe urmele lăsate de rotile unui tractor, isi trage picioarele o umbră. Are într-o mână o geantă mare, iar în cealaltă o lanternă care-i luminează calea. Condițiile vitrege de deplasare impun o viteză mică, obositoare și fac că drumul să pară fără de sfârșit. Este Fane Cizmaru și se deplasează spre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
luat-o pe un drum de țară, printre lanuri și am coborât un prundiș, aici am intrat într-o vâlcea în care cântau mii de păsări cu glasuri de vioară, de oboi și de piculină, un întreg concert...Mergeam pe sub umbra unor goruni bătrâni care țineau pe vârfuri pânza albastră a cerului, spălăcită de-atâta lumină, printre care treceau leneși câțiva nori zdrențuiți spre apus. Lăsasem trăsura cu caii să pască și plecasem să mă tăvălesc pe iarbă; în urma mea, domnița
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
și știi de ce? Dacă nu vii mai repede, eu voi fugi sau îmi voi pune lațul de gât, nu mai pot sta aici “așa”! Când am citit “așa” m-a m gândit la copilul nostru!) Totul aici este cum știi, umbra ta și gestul tău au fost iertate și uitate de sfinții părinți, Pater Vardian a înnebunit de tot, zbiară toată ziua, părintele Visarion și cu Mater Dolorosa au dispărut din mânăstire; e bine că a plecat Mate Dolorosa, am impresia
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
fost bun tu ascunde de noi. Iar ochilor goi nu da nicio șansă Degeaba se uită cu jind înapoi. Îți văd strălucirea cum piere-n neant Se rupe un zbucium din interior. Demult între noi nu mai este liant Iar umbra de-acum e-a unui fior. Îmi sunt ochii umezi acum și pustii Nici lacrimi în vise, deloc nu mai am. Nu vrei să-nfruntăm ale vieții stihii Se scurge iubirea și tot ce speram. Eu văd că în jur
LACRIMA DORULUI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378319_a_379648]
-
ce n-au fost cu-mprumut și știu că plecarea mea tare mult te-a durut. Garnisit cu jurăminte ai trecut printr-un foc, ți-am fost o aleasă cu har și dram de noroc, dar te-ai ascuns la umbra juraminteleor tale și-ntotdeauna, însăilând explicații regizorale. Ai crezut în visele noastre și ce-am promis, iar nestatornicia are o cauză, ți-am mai zis, tăcerea a tras zăvor, a pus străjeri la poartă și mă simți într-un oftat
PAŞII DE PE NISIP de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378301_a_379630]
-
negativă), la mitologie.” Or, subliniază eseistul, „...ceea ce Eminescu exprimă prin Nepătruns, haos omogen, nediferențiat, sau matrice cosmogonică (haos-mamă pentru punctul Tată)” apare din temeiurile unei intuiții cu totul aparte de aceea a Haosului (Neființă). Fapt evident acolo unde Eminescu scrie: „Umbra celor nefăcute nu-începuse a se desface,/ Și în sine împăcată stăpânea eterna pace” Constantin Noica „vede” identitatea dintre Ființă și Haos astfel că, practic, el „modifică versul eminescian într-un sens ce amintește creația continuată de tip cartezian: „Umbra celor
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
scrie: „Umbra celor nefăcute nu-începuse a se desface,/ Și în sine împăcată stăpânea eterna pace” Constantin Noica „vede” identitatea dintre Ființă și Haos astfel că, practic, el „modifică versul eminescian într-un sens ce amintește creația continuată de tip cartezian: „Umbra celor nefăcute nu-nceta a se desface/ Și în sine neîmpăcată stăpânea eterna pace.” Și Amăriuței își amplifică argumentația: „Că eterna pace, adevărat leit-motiv de căutare a poetului (ca și setea de repaus) era neîmpăcată, iată ceea ce apare nu numai
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
concluzii deja conturate sub formă de adevăruri, cărora li se aduc tot felul de mărturii, dovezi, probe, care să adeverească, să justifice și să bată în cuie opinia anteformulată (de exemplu: Eminescu este victima masoneriei; T. Maiorescu este maestrul din umbră al sacrificării Poetului; Eminescu nu a suferit de nici o maladie gravă, fiind ucis la ordin, din interese de stat superioare; Eminescu a fost atacat de un dement, în stabilimentul dr. Soutzu; Eminescu a fost scos din ziaristică fiind incomod sau
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
o depresie, un sindrom maniaco-depresiv, tulburare afectivă bipolară etc, cu atât mai vârtos de cei care afirmă că Eminescu era sănătos, și ar fi putut să mai trăiască, dacă nu cădea victima unui asasinat, îndeplinit la porunca unor conspiratori din umbră. Așadar, vom prezenta mai jos relatările acestei reviste ardelene (și, acolo unde avem referințe, în paralel, prezentăm pasaje din scrisorile de familie) care acoperă un interval de câteva luni, începând de la mijlocul anului 1887. Astfel, în zece numere consecutive 7
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
Poetică la Horia Stamatu se complinește și prin traducerile realizate de el de-a lungul timpului. Desigur, din varii și previzibile motive, o astfel de analiză nu face obiectul intențiilor noastre. Indirect însă, pentru a nu lăsa cu totul în umbră această latură semnificativă pentru această personalitate de excepție a literaturii române, vom încerca să pătrundem în intimitatea cu deosebit de relevante conotații a acestui gen preocupări creatoare. O vom face atât prin intermediul unor comentarii avizate, cât și pe calea mărturiilor epistolare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
corectitudinii politice. „Tot ce i se întâmplă Europei în ultima jumătate de an este, dincolo de motivațiile de ordin politic, adesea oculte, un prilej de obligatorie meditație asupra ei însăși, asupra condiției ei spirituale, acoperită, și aproape pierdută din vedere, în umbra groasă a obsesiei intereselor materiale. O gravă interogație asupra definiției ei. Este evident că în implacabila ciocnire a civilizațiilor, Europa pierde văzând cu ochii nu pentru că nu are resurse, ci pentru că nu are credință. Și nu mă refer numai la
Discurs teribil al Anei Blandiana [Corola-blog/BlogPost/93600_a_94892]
-
de debandada orientală fără s-o poată util mânui. Dau, spre folosința d-lui profesor, două scene caracteristice. Popescu se află într-un oraș din Germania. E căldură mare. Trecând printr-un parc, concetățeanul nostru o ia prin iarbă, pe la umbră. Un agent cu căutătură fioroasă strigă gros: - Verboten! D. Popescu (fugind repede pe alee, fâstâcit): - E “verboten”? Scuzați, n-am știut! Măi, ai dracului, ce ordine! Unde vezi așa ceva la București? Încă plin de emoție, d. Popescu scoate o țigare
George Călinescu despre nemti si români [Corola-blog/BlogPost/93627_a_94919]
-
le înnobilează, urcându-le pe o nouă treaptă, le perpetuează, la capătul unui lanț trofic pe care nu se știe dacă îl va mai continua cineva... Peste tot pe unde Bunul Dumnezeu i-a rânduit să-și poarte lumina și umbrele spiritului său, ale trupului de humă, dar și ale aurelor energetice și sacre, cu care este învăluită, ca fiecare dintre noi, oamenii -, Doamna Leni a dus cu sine și a răsădit rădăcinile adânci, străfunde, stră-stră-vechi ale locului unde a văzut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
chipul, creația, ne-am regăsit în dragostea și frăția ce se leagă miraculos nu numai între inimi, ci și între glasuri, văzând aievea ce suflete alese pot avea cei întristați, câtă lumină, bucurie, împăcare poate dărui un dispărut în lumea umbrelor! Manifestarea a derulat în unduirea amintirilor despre Mircea Motrici, ca o continuare a comemorării de la Udești, susținută și în baza proiectului datorită căruia a primit finanțare și a putut fi tipărită cartea „Pentru Mircea Motrici. Mesaje postume”. Recenta culegere a
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
Knapp (1809-1883), 1860-ті роки. 50. Franzensgasse, 1899. 51. NeueweltGasse , 1903. 52. Gara veche, 1868. 53. Ruinele cetății Țețina, interbelic. 54. KurschnerGasse Biserica Sf. Nicolai Anul 1899. 55. Catedrala, Knapp. Acestea sunt aproximativ locurile cele mai însemnate din oraș, ce poartă umbra copilului ți adolescentului Mihai. Pasiunea de hoinar l-a ajutat, însă, să cunoască bine întregul ținut al Bucovinei (îl va fi străbătut cel puțin de câteva ori pe jos), să iubească oamenii lui. Dotat cu o fire contemplativă, înclinată spre
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
corvoadă, și mizeria în toată lumea. Am mare încredere că vom învăța să trăim cu impact redus asupra planetei, și am încredere că ce vom face cu noile instrumente digitale va fi atât de profund și benefic încât va lăsa în umbră tot ce a existat înainte. Voi lăsa ultimul cuvânt unui avangardist în progresul digital, prietenul nostru Ken Jennings. Sunt de acord cu el. Iată cuvintele lui: „Eu, unul, accept cu brațele deschise super-lorzii digitali.”, spune Andrew McAffe. Cum ne apărăm
NOUA ORDINE MONDIALĂ: Schimbarea care ne va marca pe toţi [Corola-blog/BlogPost/93753_a_95045]
-
vorbele nu se mai vedeau nici ele, semn că întunericul ne cuprinsese cu împărăția lui. Când am privit în urmă rămăseseră doar un foc, ce licărea în fața unui cort de campanie, o undă pe apa Borcei peste care se prelingea umbra unui om, prinsă-ntr-un cartuș de singurătate... Gh. Frangulea/ UZPR
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
echilibrarea balanței dreptății și, cu toții, având sfânta Cruce-n inimi, spre regenerescența națională. „Fericiți de cei ce păzesc legea și fac dreptatea în toată vremea!” - glăsuiește psaltistul David. Să nu uităm, numai locuind sub „acoperișul celui preaînalt” și odihnind sub „umbra celui preaputernic”, Dumnezeu, vom fi izbăviți de „lațul vânătorului și de molima cea ucigătoare”. Sub protecția celui preaînalt fiind, vom fi „scuțiți de primejdie”, pentru că „adevărul Lui e scut și pavăză”. (Psalm 90, 1-4) Tuturor Românilor de pretutindeni, sănătate și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
îngerul cu portret în creion mâna ta picta stângaci fire de păpădie ți-am spus că iarba nu se poate ierbi frunzele nu (mai) pot înfrunzi copacii sting culori în apus nu bate vântul nu plouă nu (mai) ninge fără umbra iubirii ca o stea ce se stinge în foi de staniol am descălțat arbori de culoare și-am încălțat suflete în cuvinte din mine însumi (mai) pot ieși oare bat clopotele pentru tine ține minte înserarea nu poate însera decât
SUFLET (DE)COLORAT de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377089_a_378418]
-
necomerciale se sare cu parașuta de la etajul șapte în curse nelegale soarele îmi împarte anii ca pe niște cai în ducipali și bidivii nu mă pot risipi între păunii cuvintelor și sarea iubirilor (atât ) de vii ochii de saltimbanc pictează umbrele în cărbune albul pereților miroase a culori dintr-o simfonie cine va întinde culoarea unul cer fără nume /negru sau alb/ printre nisipuri nebune îți iubesc silabele rotunde ca niște cercei culoarea aceea stridentă gustul a o mie de tei
NO NAME de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377088_a_378417]
-
are în toată purtarea sa și o anume frăgezime, timiditate, chiar dacă este prietenos și zâmbitor. Cum s-ar purta oare, mai mult decât se poartă cei ce par păuni, de încrezuți și extravaganți ce sunt, dacă ar avea măcar o umbră din toată popularitatea admirabilă a actorului George Mihăiță?! Ca zeii pe pământ, pesemne! Oamenii frumoși, oamenii buni, oamenii curați sufletește, oamenii oameni, așa arată, ca George Mihăiță! Actor de teatru și film, s-a născut pe 23 septembrie 1948, la
GEORGE MIHĂIŢĂ. UN ACTOR TÂNĂR, DOAR TÂNĂR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377104_a_378433]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > FEMEIA CU LINII CONTURATE DIN UMBRE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului Asemeni unui Paradis pierdut pe drum mi se tocește timpul în genunchi, întunericul își ascunde fața fără să știu că-n trup nu locuiesc
FEMEIA CU LINII CONTURATE DIN UMBRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377120_a_378449]
-
fără să știu că-n trup nu locuiesc singur, ori trece prin el când mă închin Iisus. Aș avea fluturi cu zbor la încheieturi într-o tăcere de poezie așteaptând să se nască, sufletul cât o blândețe de miel la umbra răcoroasă mă învăluie cu mireasma și uit de moarte. Nicicând n-am cunoscut desfătarea completă nici vinul n-a depășit buza paharului doar semnul de întrebare ca o rugăciune respiră a vânt și ploaie la sfârșit. În rest sunt la
FEMEIA CU LINII CONTURATE DIN UMBRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377120_a_378449]
-
Nicicând n-am cunoscut desfătarea completă nici vinul n-a depășit buza paharului doar semnul de întrebare ca o rugăciune respiră a vânt și ploaie la sfârșit. În rest sunt la vedere credincios numai ție femeie cu linii conturate din umbre subțiri cu pielea fierbinte a zeițelor atât cât pot vedea cu ochii mirajul. Referință Bibliografică: Femeia cu linii conturate din umbre / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1547, Anul V, 27 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
FEMEIA CU LINII CONTURATE DIN UMBRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377120_a_378449]