3,061 matches
-
zile mai devreme pentru că dorea să serbeze împreună cu Frusina, logodna. Afară se înnorase dintr-o dată, după soarele care arsese până în prânz, dar nu era tot cerul acoperit de nori, erau sporadici, nori ce aduceau ploaia pe diferite porțiuni. Nu avea umbrela la ea. Începuse să fulgere și să tune. Alergă să ajungă mai repede la magazin înainte de a începe ploaia dar norii fuseseră mai iuți decât ea și începură să verse cu găleata o ploaie torențială, caldă, de vară. Era prin
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
prima oară pe la ei, din întâmplare, unul a avut nevoie chiar atunci. Laur a prins momentul și i-a turnat apă în cap pe deasupra udându-l din cap până în picioare de s-au învățat minte și mergeau la WC cu umbrele, parcă plecau la plimbare. Atunci s-a enervat unul dintre cei doi și a împuns cu un ac toate umbrelele musafirilor care îi vizitau, ajungând să nu mai găsească niciuna de trebuință. Dacă te durea burta, trebuia să te sacrifici
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
apă în cap pe deasupra udându-l din cap până în picioare de s-au învățat minte și mergeau la WC cu umbrele, parcă plecau la plimbare. Atunci s-a enervat unul dintre cei doi și a împuns cu un ac toate umbrelele musafirilor care îi vizitau, ajungând să nu mai găsească niciuna de trebuință. Dacă te durea burta, trebuia să te sacrifici... să fii plouat, obicei ce a fost preluat imediat în cămin cu mult succes ca și o serie de porecle
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
musafirilor care îi vizitau, ajungând să nu mai găsească niciuna de trebuință. Dacă te durea burta, trebuia să te sacrifici... să fii plouat, obicei ce a fost preluat imediat în cămin cu mult succes ca și o serie de porecle Umbrelă, Ac, Gaură etc. Altă cameră nu avea nimic în ea, nici un fel de mobilier, doar un pat și o sobă fără lemne iar dacă te duceai la Scalpi în vizită, trebuia să ți le procuri, dacă nu aveai chef să
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
o să ajungă să coste ca atunci când era nou, zice. Îmi place foarte mult, dar o să-l cumpăr așa cum îmi convine mie. Mai facem câțiva pași, iar coridorul se deschide spre o pădure de cuiere-pom și suporturi pentru pălării, rasteluri pentru umbrele și suporturi pentru paltoane. Dincolo, în depărtare, se vede un alt zid de rafturi și dulapuri. — Elisabetan, zice, atingând fiecare mobilă. Tudor... Eastlake... Stickley... Atunci când iei două mobile vechi, un șifonier și o oglindă, să zicem, și le îmbini una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pled pe acostamentul de pietriș; înăuntru e o pisică portocalie moartă. Mai încolo, o femeie și un copil stau pe niște scaune pliante lângă un hamster într-un șervețel. Mai încolo, un cuplu în vârstă stă în picioare, ținând o umbrelă care o apără de soare pe o tânără; tânăra e numai piele și os și stă sucită într-un scaun cu rotile. Bătrânul, mama și copilul, familia și cuplul în vârstă petrec cu privirea toate mașinile. Mântuitorul de pe Șosea își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
trecători înguste se ridică și zboară pești de sidef în nopțile cu lună lângă pomul uriaș Vrăjitoarea Bătrână își azvârle năvodul Umbrele peste umbre Exerciții de admirație flori roz asfințesc pe unda vălurită șoapte și murmur... pași pe un podeț - umbrele peste umbre prăvălite-n vad îmi calc urmele am rămas aburul viu al nopților reci... Dumbrava minunată O ciudată alcătuire, priveliște ideală când noaptea încrengăturilor albastre își cheamă, în șoaptă, poezia... Copacul tău ești tu în dumbrava ta minunată, Lizuco
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
în care îmi voi așeza visul una mă arde alta doare în valiză o frunză și-o carte sub pași între cer și pământ depărtarea voi învăța să locuiesc prin gări într-un scaun pe suflet paralelă cu mine sub umbrelă de fluturi în căușul palmei un vis... Ioan GRIGORAȘ Colind pentru mama mea Primește, mamă, un colind tăcut... Cuvinte-s de prisos și sunt puține Din zările în care m-am pierdut, Mi-e dor cumplit, atât de dor de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pervazul ferestrei. Ei și, ce dacă vine?... adăugă îndată, zărindu-l într-adevăr pe profesor apropiindu-se, lălâu, chel și cocârjat, cu o geantă mare și burdușită cu note de curs atârnându-i în mâna stângă, fiindcă în dreapta își ținea umbrela, de care nu se despărțea niciodată, fie ploaie sau vreme bună. Nonșalant, Paulică Dobrescu mai trase câteva fumuri din țigara lui și azvârli chiștocul de la câțiva metri într-un coș de gunoi fără să nimerească, apoi se grăbi să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
portativ ce se încovoia duios atunci când pulsa vântul, stolurile păsărilor aruncându-se febril pe el întocmai ca notele. Călduțul aer promitea o vijelie. Să fi fost oare acel calm dinaintea furtunii? Nu era o problemă pentru mine! Mereu aveam o umbrelă, dar atunci n-am știut ce ”furtună” mă aștepta. Ce zâmbet bleg aveam atunci pe față! De parcă totul mi-l alinta. Am văzut o florărie, era ajunul primăverii. Am luat câteva lalele, fără a ști cui i le voi da
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
poate vedea din textele semnalate, sursa generativă a imaginarului este, în proza Roxanei Pavnotescu, refuzul banalului, alungarea lui și a tot ce e oribil în realitate prin creația de insolit, de extraordinar, de fantastic, de miraculos (precum și de absurd, în Umbrela); pe scurt, prin satisfacerea nevoii de inefabil. Această satisfacere se obține mai cu seamă pe două căi: recursul la copilărie și asumarea erosului. Vizitată de îngerul ei, cel căruia cândva i se ruga: ...Înger, îngerașul meu..., acesta amintește autoarei bolnave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
am îndepărtat, am început să intuiesc în presiunile mele din ceafă deochiul amețitor și verde al Aspidei... Era un soare izbitor, nicio umbră de nor pe cer, și am întâlnit o "doamnă-domnișoară" stranie, îmbrăcată estival și desuet, ce purta o umbrelă bărbătească ca un clopot în culori psihedelice. Vestimentația ei vaporoasă și dantelată era în consens cu firea ei deschisă și exuberantă; zâmbea întruna și se bucura de orice i se ivea în cale, ca și cum l-ar fi descoperit întâia oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
o dată se deschid larg și oile năvălind afară, îmbulzindu-se pe treptele bisericii. În plus au fascinat-o întotdeauna miracolele. Miracolele sunt de toate felurile, se gândea ea, urmărind linia curcubeului ce se contura vag pe cer. Și-a închis umbrela și a pornit mai departe. Când nu-ți poți înțelege nici măcar miracolul propriei tale vieți, de ce oare lumea încearcă explicații pentru o întâmplare ca cea petrecută în Ouro Prieto? Da, ea credea că lucrurile în bună măsură așa s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se va mai întâmpla niciodată același lucru, dar nu înseamnă că atunci, acolo, nu a fost așa. Colega ei, cea cu care făcea de obicei drumul spre tren, o privea cu oarece ironie amestecată cu stupefacție. Continua să-și țină umbrela deschisă și nu lua seamă la miracolul curcubeului. Nu mai plouă! îi spune însoțitoarei ei. Pesemne o consideră o naivă din categoria celor care cred în miracole. Ba mai plouă! îi răspunde aceasta, vizibil iritată de amenințarea miracolului la granițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
spargă în mii de miracole mici, insignifiante, cu condiția să fie și ei un pic parte din el. Ei își imaginează miracolul ca în povestea celor 1000 de Buddha mici ce coboară din cer, fiecare dintre ei adăpostit de o umbrelă. Sau ei confundă, pesemne, miracolul artei cu replica lui mai puțin sofisticată, cea reală. În curiosul film al lui De Sica, "Miracol la Milano", oamenii zboară haotic, în toate direcțiile, pe cozi de mătură, pe cerul albastru de deasupra orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
până seara și-i administrau afrodiziace pentru a-i asigura numărul zilnic de pase somnambulice, în care se presupunea că virtuțile lui curative funcționează pe deplin. Jorge doarme ca un pașă într-o grădină a deliciilor, într-un baldachin cu umbrelă și plasă pentru a fi protejat de insecte. În jurul lui foșnesc trepădușii ce-i administrează în mod regulat afrodiziace în cupe cu ambrozie, sub formă de sucuri de fructe exotice amestecate cu miere în culori cel puțin stranii. Îndată ce adoarme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în teatrul de umbre Wayang. Doresc ca șirul recursiv al viselor mele să se oprească aici; când un vis se împlinește, el devine realitate... Aud plânsul copilului, calm și liniștit de-acum, în leagănul ploii ce bate curioasă la fereastră... Umbrela Tanti Eugenia. Părintele-confesional. D Tanti Eugenia era o veritabilă mireasă a lui Hristos. Taina spovedaniei corespundea cu desăvârșire spiritualității ei de duminică, atunci când apărea în fața părintelui invizibil din muntele confesionalului. Și reîncepea acel dialog expiator cu dumnezeirea, în care vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ușor fericită. Fără a o califica conștient printre cei săraci cu duhul, în fapt, spiritul lui cu mult mai pervers, ultragiat de prezența ei inocentă, încerca s-o umilească, incitând-o la revelarea păcatului suprem și ilegitim al gândului. D. Umbrela. Visele Și viața lipsită de strălucire a Eugeniei se desfășura, prin urmare, monoton, între două întâlniri întâmplătoare sau nu cu D, care aveau s-o arunce în acea stare euforică ce-i exacerba sexualitatea. Din ziua în care și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Și viața lipsită de strălucire a Eugeniei se desfășura, prin urmare, monoton, între două întâlniri întâmplătoare sau nu cu D, care aveau s-o arunce în acea stare euforică ce-i exacerba sexualitatea. Din ziua în care și-a pierdut umbrela, Tanti Eugenia a devenit melancolică și irascibilă. La sfârșitul orelor de școală, când se trezea singură acasă, o stare persistentă de marasm punea stăpânire pe ea, stare ce avea s-o țină până spre dimineață. Somniferele nu făceau decât s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
stare persistentă de marasm punea stăpânire pe ea, stare ce avea s-o țină până spre dimineață. Somniferele nu făceau decât s-o arunce în coșmaruri ce se repetau în cascade. Era mereu în autobuzul în care și-a uitat umbrela, față în față cu un amic al ei, pe care nu-l întâlnise de ani. Stăteau amândoi jos și ea a împins umbrela udă sub scaun într-un gest mecanic, stupid, nesăbuit, ea care n-o lăsa niciodată din mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
arunce în coșmaruri ce se repetau în cascade. Era mereu în autobuzul în care și-a uitat umbrela, față în față cu un amic al ei, pe care nu-l întâlnise de ani. Stăteau amândoi jos și ea a împins umbrela udă sub scaun într-un gest mecanic, stupid, nesăbuit, ea care n-o lăsa niciodată din mână. Deodată, se scoală să coboare, îl îmbrățișează pe prieten de câteva ori afectuos, schimbă telefoane, își iau din nou rămas-bun, apoi se apleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
într-un gest mecanic, stupid, nesăbuit, ea care n-o lăsa niciodată din mână. Deodată, se scoală să coboare, îl îmbrățișează pe prieten de câteva ori afectuos, schimbă telefoane, își iau din nou rămas-bun, apoi se apleacă încet și trage umbrela de sub scaun. O poartă oblic, cu vârful în jos și se sprijină în ea cu fiecare pas, în timp ce se îndreaptă spre ușa autobuzului. În alte variante, tocmai când ea se scula nepăsătoare să plece, amicul ei o atenționa în privința umbrelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
umbrela de sub scaun. O poartă oblic, cu vârful în jos și se sprijină în ea cu fiecare pas, în timp ce se îndreaptă spre ușa autobuzului. În alte variante, tocmai când ea se scula nepăsătoare să plece, amicul ei o atenționa în privința umbrelei, câteodată se apleca chiar el și o scotea de sub scaun, o întreba dacă îi aparține. Aproape în fiecare vis ea se vedea mereu înaintând spre ușă, cu umbrela udă în mână, pe culoarul autobuzului. De fiecare dată percepea aproape organic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
când ea se scula nepăsătoare să plece, amicul ei o atenționa în privința umbrelei, câteodată se apleca chiar el și o scotea de sub scaun, o întreba dacă îi aparține. Aproape în fiecare vis ea se vedea mereu înaintând spre ușă, cu umbrela udă în mână, pe culoarul autobuzului. De fiecare dată percepea aproape organic cum cădeau picăturile de ploaie pe podeaua autobuzului și atunci se trezea brusc, mergea la baie, se întorcea în pat și încerca să-și reia somnul. Eșua mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
dată percepea aproape organic cum cădeau picăturile de ploaie pe podeaua autobuzului și atunci se trezea brusc, mergea la baie, se întorcea în pat și încerca să-și reia somnul. Eșua mereu în același gen de coșmaruri legate de recuperarea umbrelei, care îi curmau somnul brusc, ca și cum ea ar fi vrut o confirmare că visul ei manifest și inocent de copil ar putea fi aievea. Câteodată, trezirea se producea când ea era deja jos din autobuz și cineva se repezea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]