8,280 matches
-
pentru acest scop, 42 care ridică și treieră din brazdă năutul. Pe suprafețe mici se practică recoltatul năutului manual, prin smulgere. Plantele smulse se așează în poloage afânate care se lasă 2-3 zile pentru uscare, apoi se treieră. Pentru reducerea umidității boabelor sub 13%, la care se păstrează fără riscuri, boabele se lopătează de mai multe ori pe zi sau se usucă în instalații speciale. II.2.8. PRODUCȚIA Din punct de vedere biologic producția care se realizează pe unitatea de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de boabe pe plantă, procentul de păstăi sterile pe plantă, procentul de boabe sterile ăn păstaie și pe plantă, greutatea medie a boabelor pe plantă și MMB. Scăderea producției se realizează în condiții nefavorabile de mediu (secetă, arșiță, exces de umiditate) când crește procentul de plante cu păstăi sterile, păstăile rămân mici, cu boabe mai puține și mai uscate. Creșterea producției se realizează în condiții favorabile când scade procentul de păstăi sterile, numărul de păstăi se mărește, crește numărul boabelor în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
înregistrându-se în luna ianuarie, iar maxima de 28,4 0 C realizându-se în 46 printr-un deficit de apă în toate lunile de vară, iar în anul 2000 s-a înregistrat un deficit mare de apa manifestânduse seceta. Umiditatea relativă a aerului înregistrată în zona Iași pe durata celor trei ani de cercetare (1998-2000) a oscilat în jurul valorilor de 54,6-93,0% variind în limite destul de mari în timpul anului (tabelul 26). III.4. ALȚI FACTORI ECOLOGICI DE NATURĂ CLIMATICĂ
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
trebuie să se mențină în jurul a 200C. De aceia, năutul nu dă rezultate satisfăcătoare mai sus de paralela 530C. Năutul este o plantă destul de rustică adaptată la clima caldă-aridă (uscată), totuși din anumite motive (printre care și temperatura înaltă sau umiditatea ridicată), un număr destul de mare de flori avortează (BONCIARELLI F., 1987). Se poate conchide că năutul este o plantă care cere în perioada de vegetație temperaturi optime de 20-21 0C (IONESCU D., 1967; ROMAN GH. și colab., 1998), suportă bine
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
perioada de vegetație temperaturi optime de 20-21 0C (IONESCU D., 1967; ROMAN GH. și colab., 1998), suportă bine căldurile mari, arșițele, particularitate care-l face să se comporte bine mai ales în zonele sudice ale țării noastre. III.6.2. UMIDITATEA Năutul are cerințe moderate față de umiditatea solului; el se numără printre leguminoasele pentru boabe cele mai rezistente la secetă. Năutul necesită mai puțină apă decât mazărea, fasolea ori lintea. Aceată însușire se manifestă chiar din primele faze de viață. Astfel
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
20-21 0C (IONESCU D., 1967; ROMAN GH. și colab., 1998), suportă bine căldurile mari, arșițele, particularitate care-l face să se comporte bine mai ales în zonele sudice ale țării noastre. III.6.2. UMIDITATEA Năutul are cerințe moderate față de umiditatea solului; el se numără printre leguminoasele pentru boabe cele mai rezistente la secetă. Năutul necesită mai puțină apă decât mazărea, fasolea ori lintea. Aceată însușire se manifestă chiar din primele faze de viață. Astfel, pentru germinație sămânța are nevoie de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
însușire se manifestă chiar din primele faze de viață. Astfel, pentru germinație sămânța are nevoie de 75% apă din greutatea sa, deci mai puțină decât celelalte leguminoase (AXINTE M.și colab., 1986; BĂLTEANU GH., 1998; ROMAN GH. și colab., 1998). Umiditatea excesivă în perioada de semănatrăsărire duce la scăderea producției, prin faptul că boabele nu germinează în totalitate și deasemeni unele plăntuțe mor datorită excesului de apă (ROY S.K., 1995). Experiențele efectuate 53 prin însămânțat urmat de mulcire, au scos în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
creșterii numărului de păstăi pe plantă, a semințelor în păstaie și a MMB (RAY S.K., 1995). Numeroase experiențe au condus la încercarea de a explica mecanismul implicat în scăderea toleranței plantelor de năut (mai ales plantele înflorite) la excesul de umiditate și s-a constatat că un rol important îl are creșterea concentrației de nitrogen din tulpină, concentrația de amidon nefiind corelată cu toleranța la inundare. Nu au fost dovezi că aprovizionarea inadecvată cu carbohidrați în tulpină sau creșterea sensibilității la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de amidon nefiind corelată cu toleranța la inundare. Nu au fost dovezi că aprovizionarea inadecvată cu carbohidrați în tulpină sau creșterea sensibilității la etilen, contribuie la intoleranța la inundare a plantelor înflorite de năut (MAC LEOD D.A. și colab., 1996). Umiditatea excesivă a solului a cauzat deficiență în oxigen iar efectul este o relație negativă între apa din sol disponibilă și raportul dintre lungimea și greutatea rădăcinilor, la toate stadiile de creștere a plantelor (KRISHNAMURTHY L., 1998). După unii autori, în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
că execesul de apă influențează negativ planta; efectul nefavorabil se manifestă semnificativ mai ales în perioada fructificării, când sensibilitatea plantei este simțitor sporită. Fenomenul căderii florilor și fructelor în primele faze de formare este frecvent în condițiile unui surplus de umiditate. De asemenea, în astfel de condiții, plantele devin sensibile la atacul diferitelor boli criptogamice, în special al antracnozei (Ascochyta sp.). Umiditatea atmosferică minimă de 21% până la 41% a dus la cea mai bună fructificare, mai ales când umiditatea solului și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
simțitor sporită. Fenomenul căderii florilor și fructelor în primele faze de formare este frecvent în condițiile unui surplus de umiditate. De asemenea, în astfel de condiții, plantele devin sensibile la atacul diferitelor boli criptogamice, în special al antracnozei (Ascochyta sp.). Umiditatea atmosferică minimă de 21% până la 41% a dus la cea mai bună fructificare, mai ales când umiditatea solului și aerisirea lui au fost bune, iar temperaturile favorabile (PAPADAKIS J., 1966). Unii autori consideră năutul printre plantele rezistente la secetă, afirmând
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
surplus de umiditate. De asemenea, în astfel de condiții, plantele devin sensibile la atacul diferitelor boli criptogamice, în special al antracnozei (Ascochyta sp.). Umiditatea atmosferică minimă de 21% până la 41% a dus la cea mai bună fructificare, mai ales când umiditatea solului și aerisirea lui au fost bune, iar temperaturile favorabile (PAPADAKIS J., 1966). Unii autori consideră năutul printre plantele rezistente la secetă, afirmând că această plantă este singura leguminoasă pentru boabe care poate suporta seceta din regiunile situate la limita
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și colab., 1999, 2002). O particularitate foarte importantă a plantei este aceea de a-și încetini și chiar opri creșterea, dacă seceta se accentuează și se prelungește, pentru ca să-și reia ritmul normal de viașă de îndată ce s-au îmbunătățiit condițiile de umiditate. Datorită acestor aptitudini, năutul se poate cultiva cu rezultate satisfăcătoare și în zonele cu climat arid (ZAMIFIRESCU N., 1965). Cu toate că este considerată o plantă rezistentă la secetă, năutul suferă din cauză lipsei necesarului de apă. Acest aspect duce la: scăderea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de creștere a culturii Producția pe unitatea de suprafață scade odată cu deficitul de apă, dar crește odată cu mărirea densității plantelor până la 90 plante/m2 (GHASSEMI-GOLEZANI K. și colab., 1998). Rezistența destul de mare la secetă dar și sensibilitatea la gradul de umiditate al solului, face ca năutul să se cultive cu rezultate destul de bune în 54 zonele cu deficit de apă, iar în cadrul tehnologiei de cultivare aplicarea udărilor prin irigare, trebuie să se efectueze în condiții cu totul excepționale (BĂLTEANU GH., 1998
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
înfloritului plantelor reduce cu 42% formarea păstăilor iar MMB (g) scade. Se poate spune că zilele cu timp noros în perioada de înflorire provoacă reducerea producției de boabe și calitatea acesteia din cauza intensității luminii care este mică și nu din cauza umidității atmosferice care crește. Zilele însorite, cu insolație puternică, mai ales în fazele de formare a frunzelor, au efect pozitiv asupra mărimii și calității producției deoarece tipul și intensitatea de iluminare se concretizează asupra aspectului morfologic al plantei care în final
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
m 2 din fiecare parcelă, s-au luat probe de plante întregi și s-au efectuat diferite măsurători și determinări morfologice. După cântărirea producției, pe parcelă s-au reținut probe (1000 g din fiecare parcelă) la care s-au determinat: umiditatea semințelor cu umidometrul T1 și masa a 1000 de boabe pe două probe a 500 semințe. Examinarea nodozităților s-a efectuat la îmbobocire, înflorire și începutul fructificării, după tăierea plantelor de la suprafața solului și spălarea rădăcinilor deasupra sitei cu ochiuri
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
năut (Cicer arietinum L.) recoltarea: manuală, prin smulgere, iar treeratul cu batoza pentru câmpuri experimentale TIXON; păstrarea semințelor: s-a făcut în saci de pânză și în pungi de hârtie după ce sămânța s-a condiționat și s-a adus la umiditatea de 14%. La experiențele în vase de vegetație s-a utilizat un cernoziom cambic cu: pH = 7,3; argilă mg/100g = 32,5; humus mg/100g = 3,76; Ntotal mg/100g = 0,20; P2O5 mg/100g = 16; K2O mg/100g
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
13. în fiecare vas s-au însămânțat 6 semințe la adâncimea de 4 cm, iar după apariția primei perechi de frunze imparipenat compuse au rămas 2 plante/vas. Experiențele s-au urmărit în spațiu protejat la temperatura camerei (±23șC) și umiditate relativă menținută între 50 și 70% din capacitatea totală pentru apă. Experiențele s-au realizat în 4 repetiții. IV.2.4. ANALIZE CLIMATICE, FIZIOLOGICE, CHIMICE ȘI BIOCHIMICE APLICATE NĂUTULUI Rezultatele cu privire la datele climatice din zona Iași s-au măsurat la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
spectofotometrice realizându-se la spectofotometrul U.V./VIS. Jasco V- 550, utilizând celule de cuarț pentru lichide, în domeniul de absorbție de 190- 450 nm, viteza de scanare 200 nm/min, rezoluție 1 nm. Determinarea conținutului de substanță uscată și umiditatea relativă (coeficientul de uscăciune și umiditate), s-a realizat prin aplicarea metodei gravimetrice, care presupune uscarea materialului vegetal în etuvă, la temperatura constantă de 1050 C, urmată de cântăriri masice repetate ale materialului vegetal, cu ajutorul balanței analitice, până la pond (masă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
V./VIS. Jasco V- 550, utilizând celule de cuarț pentru lichide, în domeniul de absorbție de 190- 450 nm, viteza de scanare 200 nm/min, rezoluție 1 nm. Determinarea conținutului de substanță uscată și umiditatea relativă (coeficientul de uscăciune și umiditate), s-a realizat prin aplicarea metodei gravimetrice, care presupune uscarea materialului vegetal în etuvă, la temperatura constantă de 1050 C, urmată de cântăriri masice repetate ale materialului vegetal, cu ajutorul balanței analitice, până la pond (masă) constant. Rezultatele au fost exprimate în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
chimic și biochimic a fost determinat în câte 3 repetiții, rezultatele prezentate constituind media citirilor rezultate. IV.2.5. PRELUCRAREA STATISTICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR Producțiile obținute în experimentările din câmp s-au exprimat în kg/ha, cu umiditatea de 14%. Rezultatele din experiențele în vase de vegetație (7 kg sol/vas) s-au raportat la hectar, luându-se ca referință faptul că 1 ha teren arabil are 3.000.000 - 4.000.000 kg sol fertil. Toate determinările
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
foarte valoroase, producția ajungând la 3.257 kg/ha, cu un spor față de martor de 1.560 kg/ha. Se poate spune că pe lângă efectul îngrășămintelor asupra producției un rol deosebit de important îl au factorii ecologici dintre care temperatura și umiditatea sunt primordiali. în anul 1999 cele mai bune rezultate le-a obținut năutul bacterizat cu 4 flacoane/ ha Nitragin cu o producție de 3.317 kg/ha, care a depășit martorul nefertilizat cu 1.667 kg/ha și varianta bacterizată
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
EPOCII DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO- BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Majoritatea caracteristicilor morfologice și componentele producției năutului s-au diminuat, mai ales când s-a întârziat însămânțatul, fapt care s-ar putea explica prin pierderea umidității din sol, dar și când s-a semănat în prima epocă, fenomenul datorându-se în primul rând temperaturii necorespunzătoare a solului. Semănatul prea devreme sau târziu a determinat creșterea neuniformității răsăriri plantelor și implicit dezvoltarea diferită în fenofazele următoare. Talia
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
iunie (EI și EII) respectiv 21 iunie (EIII) în anul 1999 și la data de 19 iunie (EI și EII) respectiv 22 iunie (EIII) în anul 2000. Maturarea respectiv recoltarea năutului s-a realizat la 100-107 zile de la răsărire când umiditatea boabelor a ajuns la 14-17%. 139 V.4.2.INFLUENȚA EPOCII DE SEMĂNAT ASUPRA ȘI A COMPOZIȚIEI CHIMICE A SEMINȚELOR LA NĂUT Epoca optimă de semănat este atunci când în sol, pe adâncimea de îngropat a seminței, se realizează minim o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de cultivare, epoca de semănat x desimea de semănat. Interacțiunea celor doi factori a avut o influență mai mare s-au mai mică asupra plantei datorită spațiului de nutriție, posibilității plantelor de a realiza cât mai eficient toate procesele fiziologice, umidității solului și a atmosferei precum și datorită temperaturii solului și a aerului. Talia plantelor a avut valorile cele mai mari când plantele s-au însămânțat în epoca a II-a (9-14 IV) la desimile de 60 b.g./m 2 (în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]