4,164 matches
-
din această medițină 100 ml. dimineața și tot atât seara. Întotdeauna înainte de a fi întrebuințată, doftoria se încălzește și se agită bine ca amestecul să fie omogen. Se mai folosește, aplicându-se pe junghiuri foaie de tutun sau hârtie vânătă, unse cu miere. Lepădarea purceilor. Li se dau scroafelor în mâncare mațe de arici fierte. Limbrici. Se amestecă fiere de bou cu mure de câmp și se pun pe pântecele bolnavului. Aceasta se repetă de mai multe ori. Sau, una, două
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
smintește făină de cucuruz în apă rece, iar terciul obținut se aplică pe locul inflamat. Se leagă cu lână neagră nespălată. Vara, cînd dă frunza de curechi, se poate întrebuința și aceasta. Oftică. Hrean amestecat cu miere de stup se unge pe pâine și se mănâncă pe săturate. Iarba codrului, fiartă cu miere, două lingurițe pe zi. Se bea trei fire de Jale într-o jumătate de litru de apă îndulcită. Murele fierte în untură, ceaiul de nalbă, coada șoricelului culeasă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Jale într-o jumătate de litru de apă îndulcită. Murele fierte în untură, ceaiul de nalbă, coada șoricelului culeasă înainte de Sfântul Gheorghe fiartă înăbușit cu untură de vită, băută de trei ori pe zi, încă pot învinge oftica. Opăreală. Se unge locul cu zeamă de foaie de arin cu făină de cucuruz. Oprirea udului (zăpreala). Se întrebuințează ca fiind cele mai eficiente diuretice, fiertura de pătrunjel și chimen. De asemenea de rădăcina grâului și de coajă de mesteacăn. Ceapa fiartă se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
puterea din el. Pe urmă se filtrează ca să rămână leșia limpede. În leșie se pune 1 l. de unsoare și se fierbe din nou până ce seacă leșia complet. În unsoarea ce rămâne, se adaugă piatră vânătă pisată mărunt și se unge vita bolnavă. Reumatism. Bolnavului i se fac băi cu flori de ghiocei, de odolean, de fruze de nuc sau de boz. După ce s a aburit ori s-a scăldat, bolnavul se culcă și se acoperă cu o învelitoare groasă ca să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în gură. Scrofuri. Când se culcă, bolnavul se leagă la grumaz cu smintit de făină de cucuruz. Scurtă. Se pune oțet pe scurtă, fie în axile, fie în inghinal, casă nu mai coacă. Dacă a apucat să coacă, atunci se unge cu ir. Șarpe în om. Șarpele se scoate din om, legându-l pe acesta cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte clocotit. Aburii din ceaun pe care-i inhalează bolnavul fac șarpele să coboare din foalele acestuia și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De spurcat, copilului mic i se face scăldătoare cu burete de «Lingura frumoaselor», flori din vrâsta miresei și un ban de argint, ca să se facă curat ca argintul. În scăldătoare se pun uneori și bujori de munte. Alt leac, se unge copilul după scaldă cu untdelemn de la Icoana Maicii Preceste. Sugel. Se bagă degetul în apă fiartă și se trage unghia la o parte ca să pătrundă apa. Sau, piatră acră și piatră vânătă, coapte cu albuș de ou se pun călduțe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se pune pe bubă. Pentru a o face să spargă, se pune făină de vin. Această buruiană, înainte de întrebuințare, se freacă între pălmi. se cerne prin sită și apoi se fierbe în lapte dulce. Ulcior. Bubulița de pe marginea ploapei se unge cu tină de pe fundul ulciorului cu apă. Umflarea splinei la animale. Vita bolnavă se străpunge cu sula pe lângă coasta a treia. Oile trebuie fugărite și trecute prin apa cea mai apropiată ca să se «ușureze». Umflătură. Diferitele erupțiuni de piele, bube
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vacilor. Se păoate tămădui străpungând buba cu un ac de argint prevăzut cu un fir de mătase ce se trage apoi prin urechea sau coada animalului. Vărsatul porcilor. Porcul bolnav se spală pe de-a rândul cu spirt. Zăbala. Se unge cu ceară din ureche sau se freacă cu coada încălzită a unei linguri de cositor. 7. Apel la puterile divine In viața sa de toate zilele, înainte vreme și poate că și în timpul nostru, cîrțoroșanul în orice împrejurare, pentru reușita
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
amintirile copilăriei) referitoare la interiorul locuinței Eminoviceștilor de la Dumbrăveni: o odaie mică, joasă, sclipitoare de curățenie, apoi o alta mai mare. Aici iarăși pereți albi, văruiți, dar și perdele albe, dese, slobozite. Miros mare de sulcină, podele uscate, gălbii, proaspăt unse cu lutișor galben. La dreapta două divanuri cu macaturi și saltele de lână roșii și verzi, țesătură de casă. Între ferestre o masă de cărți închisă. Pe dânsa o lampă mare cu sfeșnice de argint și un serviciu de cafea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu coarne, când Ilie îl citea pe Robinson și i-l povestea cum numai copiii știu să povestească între ei, când Mihai zidea turnul Vavilon/ Din cărți de joc99; era vremea când bunul Ilie, blond, cu ochii albaștri, Pe cuptorul uns cu humă/ [...] Zugrăvise c-un cărbune un clapon și un purcel,/ Cu codița ca un sfredel și cu fuse-n loc de labă/ Cum i se ședea mai bine purcelușului de treabă 100. Și dacă prin joc, măcar și din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cotlon torcea motanul pieptănându-și o ureche;/ Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac/ Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de mac;/ Pe-a icoanei policioară, busuioc și mint-uscată/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată;/ Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți/ Zugrăvit-au cu-n cărbune copilașul cel isteț/ Purceluși cu coada sfredel și cu bețe-n loc de labă,/ Cum mai bine i se șade unui purceluș de treabă./ O beșică-n loc de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din moment ce o găsim descrisă aievea, în amintirile unei sătence: o odaie mică, joasă, sclipitoare de curățenie, apoi o alta mai mare. Aici iarăși pereți albi, văruiți, dar și perdele albe, dese, slobozite. Miros mare de sulfină, podele uscate, gălbii, proaspăt unse cu lutișor galben 50. Atmosfera de interior generează o intensă stare poetică: Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră,/ S-aud cânii sub garduri că schiaună și latră,/ Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale79. De altfel, întreaga atmosferă care înconjoară biserica este bizară și de un strălucitor mister: Văzduhul scânteiază, câmpia are un luciu văl, iar lumea stă îmbrăcată în promoroacă 80. Crucile sunt unse cu var și pare că vin din alte vremuri, din pustii, lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar, iar țintirimul singur (s.n.) cu strâmbe cruci veghiază 81. Interiorul îi declanșează poetului meditații existențiale; pornind de la realitatea concretă Năuntrul ei pe stâlpi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ar dori să-i aducă, i-a răspuns candid "să aducă formula prin care s-ar putea înlătura ceața de deasupra Londrei"... Roadele recrutării pe bază de dosar le ilustrează destinul lui Evghenie Tănase, muncitor cazangiu, absolvent de 7 clase, uns general de securitate la 30 de ani. Și-a scris memoriile la comandă oficială (?) în 1968; CNSAS-ul le-a descoperit și publicat la "Humanitas". Știți cum se ancheta în anii '50? Ne-o destăinuie generalul: consilierii sovietici alcătuiau lista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu 3 ani în urmă. Și despre acesta se spunea, se cârâia în dreapta și-n stânga că secția nu prea mergea, că omul era aproape de pensie și că nu-și prea dădea interesul. Omul era câmpulungean. Avea multă experiență. Era uns cu toate alifiile. Își făcea lesne autocritica, așa cum se cerea. Și Bițu știa că trebuia să procedeze cu mult tact și înțelegere. Omul umblase pe la mai multe secții, până-n 1956. Venise apoi acasă; și ocupase noua funcție și rezistase pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
toate cotloanele, sfinte Dumnezeule, să mănânci la praf d-ăla de șpan și să bei motorină și să bați la baros până dai În chelălăială, și hai odată, trage de lanț, trage tare că-și dă el drumu’, l-am uns, căca-m-aș În pizda lu’ dada Leontina, că nu se mai duc ăștia la nuntă să scăpăm de el... Trage, Relule, trage, parc-ai trage clopotu’, să fie de capu’ lu’ moș Victor. Uite-l că vine Încoace... — Hai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ca nou. Hai, cheam-o și pe dada Leontina, că văd că azi iar n-ai zilieri. Las’ că p’ormă trecem noi la tuburi. Nu te lasă copiii matale, nici În flăcările iadului! N-ai fi zis că nu-l ung la inimă lingușelile lui Andrei, măcar că se tot Încrunta și se strâmba scărpinându-se prin buzunare. Zilierii veneau și plecau și mai apăreau când li se scula, Viorel Își făcea drum pe aici din an În Paști ca să-l amăgească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
un sac de pulane ca să duc la țară, și-i numără douăzeci de sute În palmă. Știam că nu-s pentru salam banii ăia. Erau aranjamentele lor mai vechi și mai noi, văzusem și altădată cu părințelul cum moșu’ Îl ungea și-l mânjea pe ăsta ca pe un asociat de nădejde Întru furăciuni de tot felul ce-i era. N-o fi știind moșu’ că noi știm și d-aia zice că pentru salam, dar la o adică puțin Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
griji nici noi din pricina Steluței, mai cu seamă că noi avem acum o grijă mult mai mare, mmmââî, Înțelesesem, de mine și de Andrei era vorba. Cum stătea tăcut și neclintit pe saltea, cu genunchii prinși În cleștele brațelor, părea uns cu destule alifii. Dacă n-o fi și ăsta unul din ăia care mugesc și dau din mâini de te ia amețeala, numai bun pentru grija asta a noastră. Terminasem cam tot ce aveam nevoie să ne spunem, iar vameșul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu el când ne-a spus că-i mai bine să ceri decât să faci altele, drept pentru care l-am trimis să facă o tură printre mese și să facă rost barem pentru Încă o halbă, să ne mai ungem puțin sufletele cât om mai sta pe aici de povești. A dispărut În Întuneric, a ieșit probabil de pe terasa localului ca să ceară prin Împrejurimi, iar după un sfert de oră s-a Întors la masa noastră cu trei halbe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și simțeam o extraordinară senzație de ușurare. În jur înotau sute de viermișori negri, respingători. Aia mi-a explicat că aceste vietăți mizere reușesc să prepare un nămol rău mirositor ce poate să redea vigoare și tinerețe celor care se ung cu el pe corp. Mi-am acoperit trupul cu nămol din acela; Aia mi-a pus un strat mai gros pe spate și pe picioare. Când nămolul s-a uscat, am avut o senzație foarte plăcută, întrucât mă strângea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
veniți. Abia În 1385 voievodatul Maramureșului devine comitat, având În frunte un comite numit de rege. În această nouă titulatură s-au menținut Încă mulți ani dregătorii români. În 1414 prințul Teodor Koriatovici, devenind comite, a colonizat zonele Bereg și Ung cu peste 40.000 de ruteni, dar, timp de aproape un veac, ei nu au pătruns pe teritoriu Maramureșului. Catagrafia Întocmită după 1751 contată că „În marea majoritate, proprietarii din secolul al XVIII-lea sunt descendenții aceloraș proprietari români din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de spirit în rândul militarilor? Noi, militarii în termen, am comentat. Țin minte că era într-o zi de ZVITA 12 și eram la magazia cu echipamente. M. M.: Domnule, se întreținea tehnica militară cu mare grijă, se curățau, se ungea... S. B.: Le luam pe toate la rând. Eu aveam magazie în poziția Bateriei a IV-a, erau cele de pe marginea gardului dinspre Pantelimon. Iar scoteam "completul numărul unu", "completul numărul doi", curăță tot, fă ordine, curățenie. Chiar în magazie
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
cuțitul, urmată de presarea cu o pană de lemn pe un bloc de piatră, pentru Întinderea lamelelor de os. Pentru a dobândi rezistență, Înainte de a se răzui inegalitățile, pieptenele trebuie ținut câteva ore Îngropat În argilă galbenă, după care se ungea cu grăsime de urs, un produs vânătoresc extrem de rar și greu de procurat. Obiectele din os și corn se ornamentează prin șlefuire, crestare, incizie, tăiere, perforare, ardere (pirogravare), aplicații metalice, Încrustări metalice, ștanțări etc. Motivele sunt geometrice, florale, semne de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care alți tineri se cațără pe cele două stânci, Își crestează venele, lăsând sângele să se prelingă pe suprafața pietrei sacre, iar cei rămași intonează descântece care trebuie să determine pe cangur să se Înmulțească. După acest moment, toți se ung cu ocru roșu și se Întorc acasă. După 104 totemurile „Înfățișate fie sub forma unor obiecte casnice de care s-au folosit strămoșii, fie sub formă de păsări, animale sau pești, poartă denumirea de maraian”. Confecționarea lui din lut colorat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]