2,817 matches
-
În cadrul Consiliului de Securitate, coordonarea unui sistem de agenții specializate, programe de asistență și instrumente financiare, precum și legitimitatea larg recunoscută a secretarului ei general (Carnegie Commission, 1997). Pe de altă parte, cadrul ONU prezintă unele probleme. De pildă, caracterul de universalitate limitează uneori eficiența organizației. De asemenea, Carta Națiunilor Unite este expresia unei tensiuni, nerezolvate Încă, Între principiile drepturilor omulului și cel al suveranității statelor. Din aceste motive, În privința diplomației preventive ONU a preferat În general să adopte măsuri specifice fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a fenomenului mutațional și de înțelegere faptică, concretă, a relației de colinearitate dintre secvența de nucleotide din acizii nucleici și secvența de aminoacizi din catenele polipeptidice, oferind cel mai solid argument pentru realitatea fenomenului de codificare biochimică, de colinearitate și universalitate a codului genetic. Clonarea și funcționarea genelor pentru globinele de iepure în ovocitele broaștei Xenopus laevis a reprezentat un argument irevocabil al conceptului de universalitate a codului genetic nuclear. Dintre toate sistemele genetice analizate la om, cel al hemoglobinelor este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
polipeptidice, oferind cel mai solid argument pentru realitatea fenomenului de codificare biochimică, de colinearitate și universalitate a codului genetic. Clonarea și funcționarea genelor pentru globinele de iepure în ovocitele broaștei Xenopus laevis a reprezentat un argument irevocabil al conceptului de universalitate a codului genetic nuclear. Dintre toate sistemele genetice analizate la om, cel al hemoglobinelor este cel mai bine cunoscut. Structura tetramerică a moleculei de hemoglobină condiționează capacitatea sa excepțională de legare a oxigenului. Hematiile sunt primele celule sangvine care apar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pun de acord asupra modului de a-l reprezenta și de a acționa, reprezintă orizontul demersului antropologic. Această problematică se situează, de asemenea, în centrul dezbaterii filosofice contemporane, pe care o putem exprima în termenii unei tensiuni între particularitate și universalitate. Fără îndoială, antropologii din primele generații au putut exagera coerența internă a culturilor pe care le concepeau ca fiind mai omogene decât erau, dar acest lucru nu reprezintă o piedică în a sublinia faptul că acele configurații care corespund unei
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
să-i fie acordat un sens. Sprijinindu-se pe Sigmund Freud, anumiți autori au văzut practicile rituale ca expresia conflictelor interne la adepți. Chiar Freud utilizase mitologia și datele etnografice ale timpului său pentru a-și formula teoria asupra inconștientului. Universalitatea complexului lui Oedip și mitul hoardei primitive pe care el le-a reluat întâlniseră mai degrabă ostilitatea antropologilor, în schimb, principiile freudiene au exercitat o influență puternică, mai întâi într-o manieră oblică, asupra școlii americane numite "cultură și personalitate
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cunoaște măcar iluzia sau seducția construcției, operei de durată, ca să nu spunem și a sistemului, va rămâne veșnic minoră și iremediabil marginală. Insistența asupra acestei teme este necesară. Fiindcă dacă și o imagine și o intuiție se pot ridica la universalitate, doar traduse într-un limbaj ideatic, ele devin cu adevărat limpezi, clarificate, deci comunicabile și, într-o ultimă fază, transmisibile, efectiv universalizate. Am intrat într-o altă epocă istorică, în care astfel de probleme, aproape inexistente cu mai bine de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai profunde. Ce reprezintă, de fapt, această voință de cuprindere culturală totală? Oricât de imperfectă, aventuroasă sau chiar greșit orientată ar fi ea, într-un caz sau altul? Nimic altceva decât o aspirație și o nevoie invincibilă de adevăr și universalitate. De a le realiza (în înțelesul englezesc al cuvântului). Ține de esența adevărului de a fi absolut, integral și inevitabil circular. în sensul că termenul său inițial și final se întâlnesc, după parcurgerea întregii sale sfere. O teorie în acest
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în acest sens a făcut și Hegel, în prefață la Phänomenologie des Geistes, unde citim și acest mare, imens, adevăr: Adevărul este întregul. Deci nu partea, nu fragmentul, nu elementul component, ci totalitatea, care, în acest caz, se confundă cu universalitatea cunoștințelor. Ne amintim, bineînțeles, și de Pascal: Puțin din toate (peu de tout). Deoarece nu poți fi universal știind tot ce se poate ști despre tot, trebuie să știi puțin din toate. Căci este mult mai frumos să știi câte ceva
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de tout). Deoarece nu poți fi universal știind tot ce se poate ști despre tot, trebuie să știi puțin din toate. Căci este mult mai frumos să știi câte ceva din toate, decât să știi tot despre un singur lucru; această universalitate este cea mai frumoasă. Dacă le-am putea avea pe amândouă, cu atât mai bine; dar dacă trebuie să alegem, s-o alegem pe aceasta și lumea o simte și o știe, căci lumea este adesea un bun judecător (Pensăes
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
atât mai bine; dar dacă trebuie să alegem, s-o alegem pe aceasta și lumea o simte și o știe, căci lumea este adesea un bun judecător (Pensăes, 42). Și într-un caz și în altul, aspirația spre adevărul și universalitatea culturală integrală se confundă. Himeră, într-un sens, fără îndoială. Dar o himeră fecundă. Deoarece ea singură impulsionează cunoașterea, cuprinderea sa sintetică, integrarea și totalizarea a cât mai multe elemente posibile și în cât mai multe domenii ale cunoașterii. Nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oricât de inteligentă și adecvată ar fi ea, rămâne doar un caz de solipsism filozofic. Ea pune, în orice caz, alături de alte texte, nu lipsite de unele contraziceri (într-un mod aproape involuntar) dilema esențială a culturii noastre: deschiderea spre universalitate, dar s-ar înțelege din subtext și regretul, imposibilitatea, fatalitatea de a nu o putea realiza. în orice caz: resemnarea și/sau refuzul de a realiza universalitatea după modelul goethean: Goethe acoperă tot, se deschide către tot și înțelege tot
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
contraziceri (într-un mod aproape involuntar) dilema esențială a culturii noastre: deschiderea spre universalitate, dar s-ar înțelege din subtext și regretul, imposibilitatea, fatalitatea de a nu o putea realiza. în orice caz: resemnarea și/sau refuzul de a realiza universalitatea după modelul goethean: Goethe acoperă tot, se deschide către tot și înțelege tot, afară de două lucruri, care aveau să fie esențiale lumii de după el: istoria și fizico-matematicile. Acestea sunt limitele lui. Iar ele sunt, într un fel, și pragurile culturii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fel, și pragurile culturii noastre tradiționale, cu deschiderile lor cu tot: nu am avut o bună întâlnire cu istoria, pe care a trebuit uneori s-o «boicotămă; nu am trimis, cultural, spre științe experimentale și matematism 11. Oricum ar fi, universalitatea integrală, goetheană sau nu, ne este sau ne-ar fi structural refuzată. Deci, implicit, și cunoașterea universală și enciclopedismul cu toate urmările sale. Experiența istorică, mult mai puțin profetică, ar spune că o astfel de teză se verifică doar în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
toate urmările sale. Experiența istorică, mult mai puțin profetică, ar spune că o astfel de teză se verifică doar în parte. Iar în plan efectiv-universal, se poate veni și cu argumentul absolutului irealizabil, oricând și în orice domeniu. Doar o universalitate culturală, fatal limitată, un enciclopedism congenital imperfect etc. sunt posibile. Nu numai în cultura română. Pusă în acești termeni, problema este de fapt irezolvabilă. Să vedem totuși ce va spune istoria. Ce surprize ne va rezerva? Deocamdată, în această fază
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
gândiriști, dar, în opinia lor, accentul trebuia deplasat de la descrierile de cadru românesc la impunerea omului cu profundă conștiință religioasă. Gândirismul tradiționalist a virat la finalul anilor '30 spre extremismul de dreapta, chiar dacă apropierea de fascism anula misiunea înscrierii în universalitate a poporului român. N. Crainic respingea democrația pe care o asocia civilizației burgheze occidentale. De la un punct, acest curent disjunge în două direcții: una de dreapta, cu conotații politice, reprezentată de Crainic, și o aripă de stânga, asociată filozofului Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Dumitru, "Despre lege ca fundament al democrației", în Revista Dilema Veche, www.dilemaveche.ro, 16 iunie 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Expansionismul monetar american", în Revista Dilema Veche, nr. 386/ 7-13 iulie 2011. Chirițescu, Dorel Dumitru, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Foamea ca destin colectiv", în Revista Dilema Veche, nr. 539/12-18 iunie, 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Nebuneasca exuberanță", în Revista Dilema Veche, nr. 531/17-23 aprilie, 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru, "O
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
Andrei Manolescu În colecția Dezbateri contemporane au apărut (selectiv): • 1989-2009. Incredibila aventură a democrației după comunism, Lavinia Stan, Lucian Turcescu • Capitalismul (vol.1 și 2), Jean Baechler • Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris • Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Dorel Dumitru Chirițescu • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
dacă se dorește menținerea separării dimensiunii empirice de cea normativă, atunci trebuie să definim democrația și în plan ideal sau normativ. În privința ansamblului de reguli formale sau de proceduri ce caracterizează democrațiile reale, s-a discutat despre "democrația formală", de "universalități procedurale", și, chiar, de democrația procedurală. Pe importanța substanțială a acestor forme au pus accentul numeroși autori, axându-se sau nu pe partea empirică. Definiția lui Schumpeter (1964: 257), la care apelează multe nume din mediul academic, este, înainte de toate
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o comunitate multiculturală de scriitori a ajuns să defileze sub aceeași flamură, chit că pentru fiecare ea irizează în alte nuanțe. Suntem, cu această constatare în plină contempora neitate marcată de globalizare, într-o limbă cu trecut și pretenții de universalitate, cu atât mai dramatic marcată de schimbările de po pularitate aduse de hegemonismul nord-american și, în plan ling vistic, anglo-saxon. În fața caracterului invaziv al unor culturi, reac ția francofonă, cu regrupările și redefinirile ei beletristice, este demnă de studiat, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nasc într-un mediu diglosic, sau plurilingv, cei pentru care franceza este limba cotropitorilor și care întrețin cu ea o formă de iubire-ură, și cei pentru care este limba prestigiului, a supremului rafinament, a elitei intelectuale și a accesului la universalitate prin forțarea barierelor unei culturi "minore". Dincolo însă de aceste nuanțe, desigur esențiale, toți cei care aleg franceza ca limbă de expresie și mă refer îndeosebi la scriitori sunt un fel de migranți, care se văd confruntați cu un idiom
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
interstiții ale excesului și / sau ablației se strecoară, în opinia noastră, specificitățile libertății creatoare a autorilor care și-au făcut din limba franceză un nou cămin, din rațiuni diverse, care merg de la admirație sau recunoașterea unei căi de acces la universalitate pînă la o formă de invidie sau chiar de ură, ca în cazul unei părți din literaturile postcoloniale. "Scriu în franceză pentru a le spune francezilor ca nu sunt francez", afirma scriitorul algerian Yacine Kateb, în 1966. Noțiunea de identitate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
început cititorul. Mai întîi, desăvîrșita stăpînire a condeiului narativ, care zburdă elegant și sobru, poetic și subtil prin spații, timpuri și tematici variate și complexe; mai apoi, profunzimea explorării psihologiei traumelor individuale, dar înălțate la rang de destin istoric prin universalitatea suferinței. Nimic nu sună artificial, nimic nu pare improvizație pe seama unor documente sau mărturii străine, totul este perfect asimilat și transfigurat în povestire, în precizia și acuratețea dialogurilor, în trăirea asumată personal a unor drame cu adîncă încărcătură morală. Nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a făcut o astfel de distincție. Referindu-se la sistemul "Concertului European", în care diplomația se putea baza pe un schelet comun de interese și valori, Morgenthau accepta că lupta pentru putere, deși nu în permanența sa temporală și în universalitatea sa spațială, poate fi temperată într-o oarecare măsură (Morgenthau 1946: 107-8). Aceste două tipuri ale sistemului internațional au fost mai apoi dezvoltate de Henry Kissinger în teza sa de doctorat asupra activității sistemului "concertului european" inaugurat de Congresul de la
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Secț. I, C. I, §.1: "Judecata de gust nu este deci o judecată de cunoaștere, adică logică, ci o judecată estetică; ceea ce înseamnă că fundamentul său nu poate fi decât curat subiectiv". Vezi și paragrafele următoare. o pseudouniversalitate (nu însă universalitate absolută ca în judecățile logice) care constă în valabilitatea obștească a judecății, în faptul adică de a fi primită de opinia publică și ratificată de timp. Criticul e subiectiv, dar nu arestat în subiectul lui, ci în relație continuă cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sănătoasă pe care poetul are tactul de a n-o desfășura discursiv și de a o înscena în ritualul celor două evenimente, adoptând și-ntr-o baladă și-ntr-alta atmosfera fabuloasă, ca și la Eminescu, ca spre a sugera universalitatea fenomenelor. Ținuta grupurilor totuși, vorbirea lor, e țărănească. În legănarea mulțimilor, în trecerea mecanică de la o atitudine la alta, de la deznădejdea cu bocete la plânsul înfundat și comuna resemnare, în toată această demonstrație de ceasornic arhaic care merge inexorabil, exterior
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]