6,525 matches
-
jug./ Cum oare să tăcem când de sub glie/ răcnește osul dezgropat de plug?...// Cum să tăcem când fiecare ghindă/ căzută din stejarul secular/ se-ntoarce din adâncuri să cuprindă/ tot plânsul țării într-un nou stejar?// Noi nu tăcem, căci urlă de pe roată/ în trupul nostru, oase ce s-au frânt/ și strigă morții ce-au tăcut odată/ cu gura caldă plină de pământ. (Andrei Ciurunga-Poemele cumplitului Canal. Ed. Universalia, Craiova, 1992) Ei nu au plecat. Ei sunt în noi sau
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
piețele Câmpulungului, ... XXII. ION BERCA - PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 229 din 17 august 2011. ION BERCA - PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI În Calomfireștii Teleormanului, nu departe de Alexandria, în plină câmpie, unde iarna urlă viscolul adunând nămeții uriași de zăpadă, iar vara te coci de căldura soarelui vlăscean, singura umbră a țăranului istovit fiind căruța sub care așternea o velință pentru a-și odihni oasele rupte de coarnele plugului sau de legarea snopilor, aici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
sau cine trage să moară, cine s-a încăierat cu trepădușii satului care strângeau cotele obligatorii sau pe cine a mai ... Citește mai mult ION BERCA - PREOTVICTIMĂ A COMUNISMULUIÎn Calomfireștii Teleormanului, nu departe de Alexandria, în plină câmpie, unde iarna urlă viscolul adunând nămeții uriași de zăpadă, iar vara te coci de căldura soarelui vlăscean, singura umbră a țăranului istovit fiind căruța sub care așternea o velință pentru a-și odihni oasele rupte de coarnele plugului sau de legarea snopilor, aici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
să termine vorba stafiile, că, după un deal se și ivi căpcăunul: o matahală burduhănoasă și păroasă, cu două capete, pe fiecare cap câte un ochi, ca niște faruri și câte o gură, ca niște cuptoare din care ieșeau flăcări. Urla și plesnea din harapnic prin cer, după stafii. Dacă văzu pe Mărțișor, se și luă după el, aruncând cu flăcări. Mărțișor înțelese că n-are cu ce să se lupte și, cât era de curajos, o rupse la fugă de
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
aruncând cu flăcări. Mărțișor înțelese că n-are cu ce să se lupte și, cât era de curajos, o rupse la fugă de-i sfârâiau călcâiele. Simți în spate dogoarea flăcărilor, însă cămașa fermecată îi apără trupul de arsuri. - Uuu! urlă căpcăunul. Pui, puișori, mânca-v-aș, că ce foame am! Cuptoarele astea de guri de mult n-au mai fript puișori ca voi! Ori de foame, ori că avea ochii prea depărtați unul de altul, căpcăunul îl vedea dublu pe
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
Mărțișor. - Sări, Noroace, că mă-nghite căpcăunul! - Ce-i, mă, sări Norocel buimac, ce vrea matahala? - Să ne pună la frigare! gâfâia Mărțișor. - Dă-i răbdări prăjite! Dă-i și lui răbdări prăjite! - Că bună idee îți veni! Și cum urla căpcăunul și spulbera nisipul, curajosul Mărțișor se opri din alergat, se apropie de el și-i zise: - Stai, amice! Dacă mă-nghiți pe mine, nu te saturi. Am niște bunătăți în țepoaiele astea. Buneee! - Bune? tună căpcăunul. - Bune! Cască gura
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
a ridicat și-a plâns în cântec. I-au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână, Ea rămas-a împietrita, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ! Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți; Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți... Vipere și corbi de smoala și acum pândesc la poarta: ROMÂNIA mai frumoasă, mai bogată li se-arată! Referință Bibliografica: Au venit în țara asta / Elisabeta Silvia Gângu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
AU VENIT ÎN ȚARA ASTA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372954_a_374283]
-
pământului. Iată: “- Voiam să vă întreb, nu veniți să vedeți cum moare o lume (subl. n., ED)?! Și pe urmă să mai stăm de vorbă, dacă... - Ce lume, frate? Mă faci curios. - Orașul, tovarășe. Casele. Stau câinii pe lângă ziduri și urlă. Zi și noapte. Nu pleacă de-acolo. În prima zi n-am putut să rămân la filmări, cu toate amenințările plutonierului. De milă și de revoltă. Intrase tancul într-o casă, din care proprietara, o femeie în vârstă, nu se
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
Autor: Alin Adrian Ciolompea Publicat în: Ediția nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se prăvălește soarele pe-o rână, Și asfințește licărind arar. Închide iute poarta, gazdă bună, Și-agață usturoiul în prăgar, Că lupii-n haită urlă pe coline! Se face tot mai frig la asfințit. Speriată, luna chipul și-l ascunde Și-i vai de călătorul rătăcit! Scapăr-amnarul și fă focu-n sobă, Fumul pe coș să iasă-n rotocoale! I-auzi cum latră câinii! Nici o vorbă
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372946_a_374275]
-
în bucătărie, a rămas înlemnit, tabloul era sinistru, Măriuca cu ochii injectați, așezată comod într-un scaun, privea scena la fel ca spectatorii romani luptele de gladiatori. Victor, cu mâinile în părul Violetei, o lovea cu piciorul peste coapse. Femeia urla, ca din gură de șarpe din cauza loviturilor primite. Pe măsură ce țipetele se intensificau, bărbatul o lovea mai tare, iar Măriuca era extaziată. Fără să analizeze prea mult situația, Andrei s-a repezit la Victor, l-a prins de umăr și i-
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372935_a_374264]
-
noastre pe Cruce fragil el se frânge Iisus cel de sus ne privește iubind în tăcere Cu forța și jale în brațe pe toți el ne strânge A noastră cădere își pierde impactul cu mare putere De sfintele pătimi El urlă și plânge Iisus cel de sus privește iubind în tăcere Prea multa Trezire Pe oameni iubind Crede mereu să ofere Atât ne mai cere El însăși trăind Să luăm Înviere! Referință Bibliografica: Iisus cel de sus / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluente
IISUS CEL DE SUS de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373006_a_374335]
-
până la pat, îl întinse alături de ea și-l strânse lângă ea legănându-l, ștergându-l la gură pe unde i se prelingeau balele cu poala rochiei. * Taci acum*, spuse, mângâindu-l pe cap, *taci, uite, ești cu Dilsey*, însă el urla lent, animalic, fără lacrimi; expresia sonoră, gravă, lipsită de speranță a întregii mizerii mute de sub soare*...” ( Fragmente din romanul Zgomotul și Furia - Faulkner ) Referință Bibliografică: Zgomotul și Furia / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI, 29
ZGOMOTUL ŞI FURIA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372978_a_374307]
-
și pe Norocel, îngropat alături de el. -Care, mă, sfrijitul ăsta? întrebă un Vânt Lățos. -Da, spuse Mărțișor, este fratele meu.. dacă mă luați prizonier, nu mă despărțiți de el. -Ha, ha, ha, râseră namilele, să luăm și pipernicitul! - Legați-i! urlă Negru-Cioară. Matahalele se năpustiră asupra lui Mărțișor, care-l ținea îmbrățișat sub el pe Norocel. Răpus de cei care s-au repezit asupra lui, se dădu prins și legat cu frânghii de gheață. După ce îl legară și pe Norocel, îi
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
se repeziră în el ca berbecii, îmbrâncindu-l și trântindu-l într-o parte. Intrară buzna în sala tronului unde împărăteasa sta la bârfă cu Baba Cloanța Cotoroanța și încă două babe. - Huo, sălbaticilor! Așa se intră în sala tronului? urlă împărăteasa înfuriată, punând măna pe harapnic. Negru-Cioară făcu o plecăciune: - Majestate, am învins! Fiți mândră de vitejii voștri! Am adus și prizonieri, așa cum ne-ați poruncit. Namilele îi aruncară pe Mărțișor și Norocel în fața împărătesei. Aceasta îi examină curioasă fiind
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
simți dator să facă precizările: - Acesta e tâlharul terorist, haiducul Mărțișor, și ăsta sfrijitu’, frate-său Norocel. - Și vrăjitoarea? îl întrerupse împărăteasa. - Ne-a scăpat scorpia, Măria Ta! se tângui Nor Vânăt. A fugit ca o lașă. - V-a scăpat? urlă Iarna. Ce-am poruncit eu comandantului? Atunci observă că lipsește generalul Prăpădenie. - Unde este comandantul vostru? Generale, unde ești? Din spatele matahalelor, generalul Prăpădenie, cu uniforma șifonată și chipiul cu cozorocul într-o parte, apăru în fața împărătesei. Până să deschidă gura
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
strigă: - În vierme te prefac! Dar... nu! m-am răzgândit, prefă-te într-un gândac! Așteptă ca vraja să se împlinească, dar se îngrozi când voinicul, deși legat, sta drept și zâmbea cu dispreț. Începu să dea agitată din mâini, urlând: - Prefă-te în gândac! Prefă-te în gândac! Dar... nimic. Puterea ei de vrajă nu acționa asupra lui Mărțișor, care-i spuse: - Nemernico, nu te mai chinui! Că nici cu vraja, nici cu biciul sau cu otrava ta nu mă
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
unghie câțiva neuroni. Dar din gâtlej i-a vuit brusc un urlet canibălesc ce s-a ridicat peste vacarmul general, a dat ochii peste cap și a căzut mort. Dintr-odată toți ceilalți canibali au început să se uite speriați, urlând, unii la alții; Au luat-o la fugă și au dispărut într-un val de praf, undeva, pe toate drumurile care duc spre Romă. Ai ridicat din umeri, privindu-mă cu un zâmbet superior care-mi sugera un: „Nu ți-
LACRIMI DE DOR ŞI DE DURERE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371098_a_372427]
-
prea în urmă! Am mers noi ce am mers sub ploaia rece, alunecând prin noroi, până când la un moment dat toate fetele ne-am pus pe strigat: - To-va-răăă-șaaa! To-va-răăă-șaaa! To-va-răăă-șaaa! - Ce-aveți, mă?, s-au stropșit tovarășele la noi. De ce urlați așa? - A căzut Iuliana în râpă, tovarășa, am țipat noi. Una dintre eleve alunecase în noroi, se dezechilibrase și se dusese în râpă. Apucase însă, să se prindă cu mâinile de rădăcinile ieșite la suprafață ale unui copac și acum
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371092_a_372421]
-
Dar timpul simt că trece și frate-miu la dracu, Mai multe, măi flămânde.Astea îmi pun capacul! Și-ncep de la o vreme să strig dup-ajutor Dar toți bărbații frate stăteau într-un cuptor. Și dârdâiau de frig și-urlau că vai de ei, Veniți în ajutor, oh voi fârtații mei. Dar frații ce-mi cerură , să nu-mi cred dragii mei: -De vrei ia-le pe toate.Noi nu mai vrem femei! Dar glumă se îngroașă de simt că
FANTEZIE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371203_a_372532]
-
noi adunate-s mănunchi, Doamne privirea-ți, peste noi o fă roată Căci rugă îți facem Mărite-n genunchi. De nicăieri spre noi năvăliră Mulțime nomadă de aspri vulturi, Verzile cetini spre pământ prăvăliră În templu-Ți de liniști azi urlă securi. Nu-i bucium, nu-i soare, e ploaie și vânt Padurea sluțită se tânguie-a moarte Rădăcina despicată-i de trunchi Ce blestem ne calcă, ce soarte? Cu urși și cu lupi ascunși prin hogeacuri Trăirăm în pace trecând
ACASĂ LA IANCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371227_a_372556]
-
vedeai cu ochii cum se uscau bieții porumbi și lăsau capetele în jos, implorând cerul să cadă câțiva stropi de ploaie. După ce-au terminat treaba, au ieșit în curte împleticindu-se și unul și altul, iar Vruța începuse să urle a pustiu. - Taci!... cățea afurisită, s-a răstit Leana la Vruța cu o voce sugrumată de emoție. Omule, aleargă în Culme și ia repede calul, că l-a priponit pe locul de la deal de livada noastră. Vezi pe unde-l
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
la fereastră corbii privesc răbdători masa regală / bucăți de lacrimi se desprind / în banca a treia nu-i nimeni să le prindă / sufletul căuș împră[tie miresme de crini / ar trebui să dezgolesc tot cerul / să smulg amurgul ce-mi urlă acum prin vene / de absența ta mi-e ruginiu și mi-e pustiu / chiar dacă știu că împarți cu îngerii / o altă dimineață”. Personificarea este figura de stil predilectă a poetei, reușind să dea cât mai multă expresie versului: “pomii își
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
enunțate răspicat, de data aceasta părăsind tonul concesiv folosit în lirica de iubire. „Sunt pe urma pașilor mei de cenușă / și-aud tropăind cadențat sub jăratec / din absurd evadând, se reped către ușă / s-o spargă, s-o spargă și urlă sălbatec // sunt pe urma gândului meu clopotar / tresar să-l aud din secundă-n secundă / chemare din ziduri suspinată-n zadar / iederă-n doruri, de doruri înalte flămândă // sunt pe urma mâinilor mele de ram / rodu-i necopt stă să-i
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
Beneficiarii & Co.”, ai cărei reprezentanți au ajuns în câțiva ani multimiliardari în dolari sau în euro. REVOLUȚIE? Nu! EVENIMENTE. O imensă cacialma: minciună, intoxicare, jaf, profit pentru cei avizați și pierderea irecuperabila a unor bunuri din patrimoniului național. Caramitru & Co., urlând din balconul luminat a la giorno, au dirijat tirul militarilor care au mitraliat și au incendiat Bibliotecă Universitară. Cum de nu i-a pălit și pe ei vreun glonț rătăcit? Poate așa tăceau... că de, „tăcerea e de aur”, nu
DUPA DOUAZECI DE ANI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344855_a_346184]
-
s-au rugat și strămoșii lor! În luna august 2014, la câteva zile după ce Califatul Islamic a preluat controlul asupra orașului Mosul, s-a desenat câte un „N“ pe fiecare casă de creștin. „N“, de la „nassarah“, cuvântul arab pentru „creștin“. Urlând în portavoci, reprezentanții miliției islamice le-au dat de știre creștinilor că au la dispoziție câteva ore ca să aleagă: să se convertească la islam sau să plece. Casele le-au fost confiscate, iar unii au umplut Sinaxarul, ca martiri! În
BISERICA CREŞTINĂ DIN ORIENTUL MIJLOCIU – ÎNTRE PERSECUŢIE, MUCENICIE, MARTIRIU, PROPOVĂDUIRE ŞI MĂRTURISIRE AUTENTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344800_a_346129]