2,798 matches
-
, pe numele ei real Anca Magdalena Mircea, anterior Magdalena - Anca Manole, (n. 14 iulie 1967, Vălenii de Munte, județul Prahova — d. 14 iulie 2010, Otopeni, județul Ilfov) a fost o solistă vocală, compozitoare și instrumentistă română. Magdalena-Anca Manole s-a născut la data de 14 iulie 1967 în orașul prahovean Vălenii de Munte, fiind primul copil
Mădălina Manole () [Corola-website/Science/304782_a_306111]
-
Manole, (n. 14 iulie 1967, Vălenii de Munte, județul Prahova — d. 14 iulie 2010, Otopeni, județul Ilfov) a fost o solistă vocală, compozitoare și instrumentistă română. Magdalena-Anca Manole s-a născut la data de 14 iulie 1967 în orașul prahovean Vălenii de Munte, fiind primul copil al cuplului format din Ion și Eugenia Manole; la un an distanță se naște Marian, singurul frate al Mădălinei.Interpreta a moștenit pasiunea pentru muzică de la mama sa, care cânta muzică populară. În copilărie, fiind
Mădălina Manole () [Corola-website/Science/304782_a_306111]
-
Oștile Craiovei se adună în jurul lui Radu Șerban care îl avea lîngă el chiar și pe fiul lui Mihai Viteazul, Nicolae, pe care și-l făcuse ginere. Erau toți, vechii oșteni ai lui Mihai. Armatele Craiovei zdrobesc oastea polono-tătaro-molodoveană lîngă Vălenii de Munte. Într-o luptă în fața taberei, Stroe Buzescu îl ucide pe nepotul hanului dar este, la rîndul lui, rănit și moare cîteva săptămîni mai tîrziu. Boierii craioveni și oștile Craiovei pun stăpînire pe țară. În această perioadă are loc
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
(n. 2 octombrie 1911, Zimnicea — d. 17 februarie 1971, București) a fost un poet, eseist și publicist român, personalitate a orașului Vălenii de Munte. După studii medii și superioare de artă plastică la Cluj-Napoca și București și după studii de filologie la Facultatea de Litere din București, desfășoară o susținută activitate redacțională la mai multe reviste interbelice de stânga, inclusiv la cele
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
în 2004 a fost implicată în programe de sprijin în campania pentru alegerile locale. Între 2004-2006 a fost deputat în Parlamentul României, circumscripția Călărași. Aleasă în Parlamentul European în data de 7 iunie 2007 pe lista Partidului Național Liberal, Adina Vălean a fost membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, Comisia temporară pentru schimbările climatice, Delegația pentru relațiile cu țările din Europa de Sud-Est și membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. a fost vicepreședinte al
Adina Ioana Vălean () [Corola-website/Science/305318_a_306647]
-
liberal a luat poziție în toate dosarele care vizau direct interesele României (moțiunea cu privire la reluarea adopțiilor internaționale, raportul cu privire la centrele de detenție CIA, dar și cel cu privire la reglementarea tarifelor de roaming). În aprilie 2009, Parlamentul European a adoptat raportul Adinei Vălean referitor la reducerea de la 1 iulie 2009 a tarifelor maxime în cazul trimiterii de mesaje text și descărcării de date de pe Internet în regim de roaming. Astfel, raportul garantează consumatorilor europeni că nu vor plăti mai mult de 0,11
Adina Ioana Vălean () [Corola-website/Science/305318_a_306647]
-
în regim de roaming vor costa 0,40 euro (plus TVA) în cazul apelurilor efectuate și 0,16 euro (plus TVA) pentru apelurile primite, în perioada iulie 2010 - mijlocul lui 2012 după care vor fi renegociate. În aprilie 2007, Adina Vălean a devenit vicepreședinte al grupului ALDE din Parlamentul European. Propunerea făcută de liderul ALDE, Graham Watson, a fost votată în unanimitate de colegii din grup. Adina Vălean susține că "vicepreședinția unui grup politic în Parlamentul European reprezintă o oportunitate, dar
Adina Ioana Vălean () [Corola-website/Science/305318_a_306647]
-
2010 - mijlocul lui 2012 după care vor fi renegociate. În aprilie 2007, Adina Vălean a devenit vicepreședinte al grupului ALDE din Parlamentul European. Propunerea făcută de liderul ALDE, Graham Watson, a fost votată în unanimitate de colegii din grup. Adina Vălean susține că "vicepreședinția unui grup politic în Parlamentul European reprezintă o oportunitate, dar și o responsabilitate suplimentară. Oportunitate, pentru ca astfel vocea României se aude mai bine la nivelul înalt al unui for de decizie european, dar și responsabilitate pentru că așteptările
Adina Ioana Vălean () [Corola-website/Science/305318_a_306647]
-
va permite ca împreună cu colegii mei să apărăm mai bine interesele României în dosarele complexe de la nivelul Uniunii Europene și să contribuim la promovarea unei imagini a României că și contribuitor important la proiectul european". În legislatura 2014-2019, Adina Ioana Vălean este vice-președinte al Parlamentului European, din partea Grupului Partidului Popular European (PPE). Politicianul este membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și membru al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii. Vălean este și membru supleant în Comisia pentru comerț
Adina Ioana Vălean () [Corola-website/Science/305318_a_306647]
-
la proiectul european". În legislatura 2014-2019, Adina Ioana Vălean este vice-președinte al Parlamentului European, din partea Grupului Partidului Popular European (PPE). Politicianul este membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și membru al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii. Vălean este și membru supleant în Comisia pentru comerț internațional. Proiectele ei se axează pe telecomunicații, energie și industrie. Activitatea să curentă se concentrează asupra a doua inițiative majore ale Comisiei Europene: Piață Unică Digitală și Uniunea Energetică. Ca membru al
Adina Ioana Vălean () [Corola-website/Science/305318_a_306647]
-
îndeaproape în negocierile pentru Acordul Transatlantic, ale cărui beneficii le-a susținut încă de la început. Cu un angajament puternic față de economia digitală, antreprenoriat și inovare, a fost aleasă în bordul Forumului European pentru Internet, precum și în boardul platformei knowledge4innovation. Adina Vălean este co-președinte al Forumului pentru mobilitate și societate, în cadrul căruia promovează competitivitatea industriei auto europene.
Adina Ioana Vălean () [Corola-website/Science/305318_a_306647]
-
Robu a fost numit la 10 ianuarie 1907 ca prefect pentru seminariștii din Iași, exercitând această funcție câțiva ani și după prezbiterat. În perioada Primului Război Mondial, când Seminarul din Iași a fost închis, pr. Mihai Robu a activat ca paroh la Văleni, Faraoani și Bacău (jud. Bacău). În anul 1920, odată cu numirea pr. Alexandru Theodor Cisar ca episcop romano-catolic de Iași (devenind primul episcop romano-catolic de origine română), pr. Mihai Robu a fost numit ca secretar al episcopului. Episcopul Cisar a redeschis
Mihai Robu () [Corola-website/Science/313135_a_314464]
-
fost preot la biserica cu hramul Sfântului Vasile din Ploiești, locuind până la sfârșitul vieții foarte aproape de această biserică. Din mica sa pensie a efectuat donații mai multor lăcașe de cult. Porțile sculptate din stejar de la biserica Sfântul Spiridon de pe strada Văleni din Ploiești stau și astăzi mărturie. Înainte de moarte, a donat prin legat testamentar Muzeului de Artă din Ploiești o pictură valoroasă intitulată ,Biserica din Băleni" semnată Sabin Popp, operă primită în dar de la soția artistului. S-a stins după o
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
vis-a-vis de primăria din satul Vărbilău. El este clasificat ca monument de arhitectură. Regiunea studiată în lucrarea de față este situată în zona colinelor subcarpatice, pe capetele de afundare ale depozitului Flișului paleogen, care constitue cei doi pinteni, Pintenul de Văleni și Pintenul de Homorâciu-Prăjani. La sud, depozitele paleogene sunt mărginite de o importantă linie tectonică de-a lungul căreia ele încalecă peste depozitele neogene. Peste Paleogen invadează dinspre sud Neogenul care formează cuvete dispuse în două zone principale: o zonă
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
adecvate dar jurul comunei Vărbilău există în prezent o zonă puternic dezvoltată din punct de vedere turistic, dintre obiectivele cele mai importante putând fi amintite: salina și lacurile antropice din stațiunea Slănic (7 km. nord), casa memorială Nicolae Iorga din Vălenii de Munte, mănăstirile Suzana și Crasna, etc.
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
Crăciunel) • (Cristuru Secuiesc) • (Dârjiu) • (Dejuțiu) • (Eliseni) • (Filiaș) • (Inlăceni) • (Lutița) • (Mărtiniș) • (Medișoru Mare) • (Merești) • (Mugeni) • (Ocland) • (Odorheiu Secuiesc) • (Porumbenii Mici) • (Sâncrăieni) • (Sânsimion) (Bățălar) • (Breazova) • (Călan) • (Chitid) • (Cinciș) • (Deva) • (Grădiștea de Munte) • (Hunedoara) • (Mugeni) • (Rapoltu Mare) • (Sarmizegetusa) • (Sântămăria Orlea) • (Strei) • (Valea Lupului) • (Văleni) • (Vețel) • (Agrișteu) • (Albești) • (Aluniș) • (Apold) • (Band) • (Bățos) • (Bogată) • (Boiu) • (Brâncovenești) • (Călugăreni) • (Călușeri) • (Cecălaca) • (Ceuașu de Câmpie) • (Chețani) • (Citau) • (Cristești) • (Cornești) • (Criș) • (Daia) • (Gălești) • (Glodeni) • (Gogan) • (Gurghiu) • (Iernut) • (Ivănești) • (Lechința) • (Loțu) • (Măgherani) • (Morești) • (Moșuni) • (Ogra) • (Ormeniș) • (Papiu Ilarian) • (Reghin) • (Saschiz) • (Sângeorgiu
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
o vechime considerabilă: din epoca fierului timpuriu (cultura Lăpuș-hallstattiană), regăsim zig-zagul, apoi motivul frânghiei - ornament frecvent pe porțile maramureșene, la cadranele ușilor și ferestrelor, la crucile de mormânt, dar și la bisericile de lemn (din Botiza, Sat Șugatag, Șurdești, Coruia, Vălenii Șomcutei etc). Efectul obținut este unul de monumentalitate, indiferent că baza are formă piramidală, că partea superioară este structurată pe mai multe nivele, că simbolizează cruci, troițe, rozete sau imită forma de „zurgălăi”, precum prisnelul fusurilor. Un pecetar din Moisei
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
susține un celebru discurs, în care afirmă că „Miorița lui Alecsandri, ca născocire populară, este o imposibilitate” (Discursul "Poporanismul în literatură", apud A. Fochi, "Miorița", 1964, p. 141). Nicolae Iorga (1871-1940), în volumul "Balada populară română. Originile și ciclurile ei" (Vălenii de Munte, 1910), își expune punctul de vedere despre vechimea și modul în care a luat naștere Miorița. O lucrare controversată publică Th. D. Speranția (1856-1929) în anul 1915, („Miorița și călușarii, urme de la daci”) prin care lansează teza nespecificității
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
2144, o creștere cu 454 de inși în 33 de ani. Nu este o situație singulară. În numeroase alte localități din jurul Târgu-Mureșului, îndeosebi în cele de pe Valea Nirajului, numărul românilor a scăzut dramatic, aproape în totalitate ( în Crăciunești, Sântandrei, Troița, Vălenii). Ctitoria de la Pănet este cunoscută de mai bine de două secole și jumătate. După ușile împărătești, datate la 1740 cu semnătura lui „Comeniu zugrav” și după icoana semnată de același pictor în 1742, o putem data ante quem anului 1740
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
acestă biserică, A. Popa prezintă și imaginea unei alte biserici de lemn tot din Mănăstireni. Conform autorului, această biserică a fost mutată în Aghireșu. Studiile ulterioare au stabilit că biserica de lemn din Aghireșu a fost adusă din localitatea învecinată, Văleni, iar cea de-a doua biserică amintită a fost mutată în localitatea Bălcești.
Biserica de lemn din Mănăstireni () [Corola-website/Science/314911_a_316240]
-
când la Chișinău, când la moșiile tatălui din Cosăuți și din Ciripcău, ambele în ținutul Soroca. A început să scrie din motive materiale. A debutat la vârsta de 53 de ani în revistă "Cronică" din București. Alături de românele "Înstrăinații" (1910, Vălenii de Munte; 1912, ediția a II-a, București), "Pribegi în țară răpită" (1912) și "Moartea lui Cain" (1914), în bibliografia lui mai sunt înscrise opera muzicală "Cetatea Neamțului", operă comică "Pescarii din Sulina" ("Veta, ou leș pecheurs de Soulina", 1911
Dumitru C. Moruzi () [Corola-website/Science/333007_a_334336]
-
în satele Cârstănești și Oteșani │Comuna Oteșani │ 533 Refacere platformă drumuri de interes local din satele Romanești, Zgubea, Păsărei și │Comuna Refacere platformă drumuri de interes local din satele Făurești, Stalomiru, Manicea, │Comuna Zătreni │ 1.905│ │ │Butanu, Zătreni de Sus, Văleni, Valea Văleni, Mecea, Săscioara, Dealu Văleni Refacere 2 punți pietonale în satul Valea Văleni Refacere 2 podețe în satul Mecea, peste pârâul Olteț Refacere pod din tuburi sat Arva Refacere pod beton sat Arva Refacere drumuri de interes local în
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Cârstănești și Oteșani │Comuna Oteșani │ 533 Refacere platformă drumuri de interes local din satele Romanești, Zgubea, Păsărei și │Comuna Refacere platformă drumuri de interes local din satele Făurești, Stalomiru, Manicea, │Comuna Zătreni │ 1.905│ │ │Butanu, Zătreni de Sus, Văleni, Valea Văleni, Mecea, Săscioara, Dealu Văleni Refacere 2 punți pietonale în satul Valea Văleni Refacere 2 podețe în satul Mecea, peste pârâul Olteț Refacere pod din tuburi sat Arva Refacere pod beton sat Arva Refacere drumuri de interes local în satele Arva
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Oteșani │ 533 Refacere platformă drumuri de interes local din satele Romanești, Zgubea, Păsărei și │Comuna Refacere platformă drumuri de interes local din satele Făurești, Stalomiru, Manicea, │Comuna Zătreni │ 1.905│ │ │Butanu, Zătreni de Sus, Văleni, Valea Văleni, Mecea, Săscioara, Dealu Văleni Refacere 2 punți pietonale în satul Valea Văleni Refacere 2 podețe în satul Mecea, peste pârâul Olteț Refacere pod din tuburi sat Arva Refacere pod beton sat Arva Refacere drumuri de interes local în satele Arva, Pitulușa Refacere pod beton
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
din satele Romanești, Zgubea, Păsărei și │Comuna Refacere platformă drumuri de interes local din satele Făurești, Stalomiru, Manicea, │Comuna Zătreni │ 1.905│ │ │Butanu, Zătreni de Sus, Văleni, Valea Văleni, Mecea, Săscioara, Dealu Văleni Refacere 2 punți pietonale în satul Valea Văleni Refacere 2 podețe în satul Mecea, peste pârâul Olteț Refacere pod din tuburi sat Arva Refacere pod beton sat Arva Refacere drumuri de interes local în satele Arva, Pitulușa Refacere pod beton în satul Câmpuri Refacere pod beton în satul
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]