3,016 matches
-
1858. Un învățător, care i-a urmat a fost "Iacob Cocișiu", care își ținea și el lecțiile acasă. Cei doi învățători nu primeau salariu, însă erau scutiți de serviciul militar pe care ar fi trebuit să-l satisfacă, știind că Vadul era un sat grăniceresc, iar grănicerii erau oameni liberi, dar trebuiau să poarte arme și să facă serviciul militar. Au urmat alți doi învățători, "Gheorghe Raica" și "Eftimie Urian", în timpul cărora a fost realizată prima construcție școlară din Vad, cu
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
că Vadul era un sat grăniceresc, iar grănicerii erau oameni liberi, dar trebuiau să poarte arme și să facă serviciul militar. Au urmat alți doi învățători, "Gheorghe Raica" și "Eftimie Urian", în timpul cărora a fost realizată prima construcție școlară din Vad, cu 2 săli de clasă, pe locul actualei școli. Un învățător era la clasa de băieți, iar altul la clasa de fete. Aceeași situație a continuat până în anul 1878. Printre învățătorii care au activat la Vad, îi amintim pe "Isailă
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
prima construcție școlară din Vad, cu 2 săli de clasă, pe locul actualei școli. Un învățător era la clasa de băieți, iar altul la clasa de fete. Aceeași situație a continuat până în anul 1878. Printre învățătorii care au activat la Vad, îi amintim pe "Isailă Damian", la clasa de fete și pe "Manase Damian", la clasa de băieți. S-au pensionat în anul 1878. "Manase Damian", era absolvent al școlii normale din Orlat. Din 1878, au urmat, pe rând și pentru
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
după puțin timp, în anul 1879, a emigrat în Dobrogea, proaspăt integrată României. Aici a servit învățământul românesc vreme îndelungată. "Gheorghe Păsărariu", absolvent al școlii normale din Blaj, a fost învățător începând din anul 1880 și a educat elevii din Vad, până în anul 1898, când a ieșit la pensie. Elevii din clasele superioare mergeau la școala grănicerească din satul vecin, Ohaba, care avea trei posturi de învățători și se bucura de un bun renume între locuitorii Țării Făgărașului. Absolvenții școlii din
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
grănicerească din satul vecin, Ohaba, care avea trei posturi de învățători și se bucura de un bun renume între locuitorii Țării Făgărașului. Absolvenții școlii din Ohaba puteau să-și continue studiile în școlile secundare. Din anul 1898, la școala din Vad a activat și învățătorul Gheorghe Cosma, absolvent de școală normală. După pensionarea învățătorului "Gheorghe Păsărariu", în 1898, i-a urmat învățătorul "Octavian Pop". În anul 1892, s-a construit o parte din corpul actual al școlii, cu două săli de
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
Pop". În anul 1892, s-a construit o parte din corpul actual al școlii, cu două săli de clasă, cancelarie pentru director, de către parohia greco-catolică din sat. În anul 1910, a apărut cel de-al treilea post de învățător la Vad, iar în anul 1923, după Marea Unire, cel de-al patrulea. În anul 1913, s-a construit o nouă sală de clasă, mai spațioasă, cu scopul de a o folosi și pentru activități culturale și festive. Grădinița de copii a
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
rândul ei, înlocuise o biserică din lemn și acoperită cu paie, mult mai veche. Cele două monumente, menționate mai sus, au fost realizate la inițiativa preotului "Grigore Vuță" și a familiei învățătorului "Gheorghe Strâmbu", cu sprijinul bănesc al locuitorilor satului Vad.
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
menționate răscoale ale dacilor din Imperiu, sprijiniți de dacii liberi sub împărații Caracala, Macrin, Gordian IV, Filip Arabul. Treptat însă, de cele două părți ale frontierei se stabilesc relații comerciale. Într-un asemenea moment, este foarte posibil ca în zona vadului Crasnei să renască un important târg care exploata drumul comercial Buciumi-Stârciu-Crasna. Totuși, această așezare nu era întărită de ziduri, așa încât după retragerea administrației romane din Provincia Dacia, năvălirile popoarelor migratoare au dus la distrugerea repetată a localității. Traseele principale ale
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
de închidere a școlii. Prin aceste șicane autoritățile insistă ca locuitorii să renunțe la școala confesională și în locul ei să înființeze școala de stat care trebuia să fie de limbă maghiară chiar dacă satul este românesc. 1871 Grigore Moroșan (Mureșan) din Vad se mută în Fundătura Vlădesei și capătă porecla de ”sturz” pentru că locuiește în pădure ca păsările. Familia și descendenții ei locuiesc în Fundul Vlădesii aproape 100 de ani până la cooperativizarea din 1959-60. 1886-1890 Se construiește terasamentul căii ferate someșene, lucrări la
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
localităților mai sus numite, râpele din jurul acestor izvoare, care probabil sunt urmele unor adăposturi umane, drumurile și potecile adânc săpate în trupurile dealurilor, denumiri ( încă păstrate de localnici ) ale unor grinduri, pâraie, lacuri, etc. cum sunt: „Grindul Ciorii”, „Limba Ciorii”, „Vadul Văzluiului”, „Vadul Racilor”, „Gârla Vidrouiului”, „Gârla Lungă”, „Pretvac”, Lacurile: „Amzei”, „Părușelului”, „Căpitanului”, „Comișanului”,„Lacul cu Nisip”, „Lacul cu trestia groasă”, „Roșia”, „Dinte Negru”, etc. Toate acestea sunt semne că pe aceste locuri au trăit oameni în vremuri trecute cu vechime
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
sus numite, râpele din jurul acestor izvoare, care probabil sunt urmele unor adăposturi umane, drumurile și potecile adânc săpate în trupurile dealurilor, denumiri ( încă păstrate de localnici ) ale unor grinduri, pâraie, lacuri, etc. cum sunt: „Grindul Ciorii”, „Limba Ciorii”, „Vadul Văzluiului”, „Vadul Racilor”, „Gârla Vidrouiului”, „Gârla Lungă”, „Pretvac”, Lacurile: „Amzei”, „Părușelului”, „Căpitanului”, „Comișanului”,„Lacul cu Nisip”, „Lacul cu trestia groasă”, „Roșia”, „Dinte Negru”, etc. Toate acestea sunt semne că pe aceste locuri au trăit oameni în vremuri trecute cu vechime întinsă peste
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
că în ianuarie 1699, construcția era gata, pictura finalizându-se în 1722. Biserica a primit hramul “Adormirea Maicii Domnului” și a devenit schit de călugări, fiind înzestrată cu fosta moșie a moșnenilor din Bordești: pădure, livadă, fâneață, loc de moară, vad de han și, mai ales, vie. Biserica are un plan clasic, trilobat, cu naosul și pronaosul lărgite. Intrarea se face prin latura de vest, printr-un privdor brâncovenesc susținut de șase coloane din piatră frumos sculptate. Inițial, biserica avea două
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
malul stâng al râului Râmnicu Sărat. Șoseaua DN2N leagă comuna de Chiojdeni, Dumitrești, Bordești și Dumbrăveni (unde se termină în DN2), iar DN2R o leagă de Vintileasca. Șoseaua județeană DJ204C pornește de la Jitia spre sud, trecând râul Râmnicu Sărat prin vad, și duce în județul Buzău către Bisoca și Sărulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Jitia se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,51%). Pentru 2
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
cireși, iova etc.). Spre vest, la distanțe variate (800-2000 m.), datorită cursului său neregulat, comuna este limitată de râul Siret, într-o zonă în cursul este meandrat, separând așezarea de orașul Adjud, din preajmă, spre care se face traversarea prin vad ori cu barca dirijată pe hodgon. În sud-estul localității Argea, pe șoseaua ce șerpuiește drumul asfaltat (din octombrie 2008) se află o mănăstire ortodoxă de maici, creată în secolul al XVIII-lea (1748), iar puțin mai la deal, pe partea
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
Câineni este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Câinenii Mari, Câinenii Mici (reședința), Greblești, Priloage, Râu Vadului și Robești. Se află la 45,5° latitudine, 24,32° longitudine și 703 metri altitudine, pe Valea Oltului, la 59 km de reședința județului, municipiul Râmnicu Vâlcea și 42 km de municipiul Sibiu din județul Sibiu. Are o populație de
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
române, lucru ce se vede în dialectul vorbit și în unele datini și obiceiuri. Până la unirea Transilvaniei cu regatul României, la 1 decembrie 1918, la Câineni a funcționat vama dintre cele două state. Clădirea mai dăinuie și astăzi la Râu Vadului. Comuna este formată din mai multe sate: "Câinenii Mari" și "Câinenii Mici", (primul pe partea dreaptă a Oltului, celalalt pe partea stangă), "Greblești, Robesti, Râu Vadului" și "Priloage". Zona satului "Câinenii Mari" mai este cunoscută sub denumirea de "Câinenii de
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
a funcționat vama dintre cele două state. Clădirea mai dăinuie și astăzi la Râu Vadului. Comuna este formată din mai multe sate: "Câinenii Mari" și "Câinenii Mici", (primul pe partea dreaptă a Oltului, celalalt pe partea stangă), "Greblești, Robesti, Râu Vadului" și "Priloage". Zona satului "Câinenii Mari" mai este cunoscută sub denumirea de "Câinenii de Vâlcea", iar "Câinenii Mici" - satul central, sub denumirea de "Câinenii de Argeș", aceasta datorită faptului că într-o epocă trecută cele două localități aparțineau de județe
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
de Argeș", aceasta datorită faptului că într-o epocă trecută cele două localități aparțineau de județe diferite, respectiv Vâlcea și Argeș. Se presupune că ar fi existat o așezare din epoca bronzului (anii 2000-1200 î.e.n) în satul Râul Vadului unde au fost descoperite 5 ciocane de piatră șlefuită de tip neolotic. Cercetătorii au situat aici fostul castru roman Pons Vetus, datând din secolul al II-lea, era noastră. Acesta se află pe malul stâng al Oltului, în satul Câinenii
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
20 ianuarie 1505, document în care se pomenește pentru prima dată de locuitorii Câinenilor. Domnitorul Neagoe Basarab întărește așezămantul făcut de Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei, prin care se stabilește hotarul dintre Țara Românească și Tansilvania în ”locul unde curge Râul Vadului și se varsă în apa Oltului și se unesc toate la Valea Genunei, care este mai sus de Câineni”. Tot pe acest drum ancestral, Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, a încercat să cucerească "Terra Transalpina" a lui Basarab I
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095) este marcat amplasamentul unei mănăstiri (“"Monostor"“). Între 1486-1488 a fost ridicată din piatră Biserica Ortodoxă „Sf. Paraschiva” în stil gotic, pe locul uneia mai vechi (probabil din lemn). Biserica "Cuvioasa Paraschiva" a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod LMI ). Unele lucrări istoriografice au vehiculat, având în vedere precedentul de la Vad și unele elemente
Feleacu, Cluj () [Corola-website/Science/300328_a_301657]
-
Paraschiva" a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod LMI ). Unele lucrări istoriografice au vehiculat, având în vedere precedentul de la Vad și unele elemente arhitecturale ale edificiului, implicarea lui Ștefan cel Mare în ridicarea lăcașului și deci, în a unei a doua episcopii ortodoxe în Ardeal. Istoricul Adrian Andrei Rusu consideră însă ipoteza ca nefondată. Edificiul este de tip biserică-sală, cu
Feleacu, Cluj () [Corola-website/Science/300328_a_301657]
-
că mănăstirea există pe actualul amplasament și în perioada 1769 - 1773 , cînd a avut loc cartografierea satului și a mănăstirii. În perioada interbelică Biserică Ortodoxă Română a organizat o propagandă intensă împotriva pelerinajelor de la Nicula. Astfel oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul "Renașterea", nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativa la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat " Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
prim epitrop domnul Trif Simion, se dă în folosință biserică nouă, iar în același an cea veche este vândută pe suma de 25000 lei credincioșilor din Aghireșu. În anul 1982 s-a pictat sfanțul lăcaș, în tehnică fresco, arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului fiind I.P.S Teofil Herineanu, episcop vicar P.S. Iustinian Chira, protopop al Huedinului Petru Nicolae, paroh P.C. Pușcaș Dorel, prim epitrop domnul Vușcan Mihai, pictură a fost executată de pictorița Ceicu Gabriela Raluca din București. În fața bisericii
Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/300362_a_301691]
-
Cetan (în ) este un sat în comuna Vad din județul Cluj, Transilvania, România. În 1540 Cetanul, întemeiat la o dată necunoscută, a fost pentru prima dată menționat în document cu numele "Chyathan". Numele localității s-a menținut până astăzi, modificările survenite în timp fiind mai ales de natură ortografică
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
10 km față de Dej și 70 de km față de municipiul Cluj-Napoca, reședința județului Cluj. Pe mejdia hotarului, în Nord-Vest urcată pe culmea înpădurită a Dealurilor Dejului iar în Sud-Est trecută pe malul drept al Someșului, se învecinează cu hotarele satelor Vad, Cășeiu, Viile Dejului și Coplean. Un drum asfaltat asigură o relație lesnicioasă cu municipiul Dej și așezările din aval. Hotarul satului, așezat la periferia estică a Podișului Someșan, face parte din subunitatea geografică a Dealurilor Dejului și Culuarul Someșului. Din
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]