6,660 matches
-
109.5 1212.99.80 --- Altele - 109.5 1213.00.00 Paie și pleava de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub formă de pelete - 82 12.14 Gulii furajere, sfecla furajera, napi furajeri, fan, lucerna, trifoi, sparceta, varză furajera, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete: 1214.10.00 - Făină și aglomerate sub formă de pelete de lucerna - 45.5 1214.90 - Altele: 1214.90.10 -- Sfecla furajera, gulii furajere și alte
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
90.60 -- Miez (inima) de palmier - 27.5 2001.90.65 -- Măsline - 27.5 2001.90.70 -- Ardei dulci sau ardei grași - 82.5 2001.90.75 -- Sfecla roșie pentru salată (Beta vulgaris văr. condițiva) - 82.5 2001.90.85 -- Varză roșie - 82.5 2001.90.91 -- Fructe tropicale și nuci tropicale - 82.5 2001.90.93 -- Ceapă - 123 2001.90.96 -- Altele - 82.5 20.02 Tomate preparate sau conservate altfel decât în oțet sau acid acetic: 2002.10 - Tomate
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Altele: 2004.10.91 --- Sub formă de făină, gris sau fulgi - 129.8 2004.10.99 --- Altele - 129.8 2004.90 - Alte legume și amestecuri de legume: 2004.90.10 -- Porumb dulce (Zea maysvar. saccharata) - 129.8 2004.90.30 -- Varză acra, capere și măsline - 129.8 2004.90.50 -- Mazăre (Pisum sativum) și fasole verde - 129.8 -- Altele, inclusiv amestecuri: 2004.90.91 --- Ceapă, fiarta și nepreparată altfel - 129.8 2004.90.98 --- Altele - 129.8 20.05 Alte legume
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
genul Capsicum, altele decât ardeii dulci sau ardeii grași - 129.8 2005.90.30 -- Capere - 129.8 2005.90.50 -- Anghinare - 129.8 2005.90.60 -- Morcovi - 129.8 2005.90.70 -- Amestecuri de legume - 129.8 2005.90.75 -- Varză acra - 129.8 2005.90.80 -- Altele - 129.8 2006.00 Legume, fructe, coji de fructe și alte părți de plante, confiate (uscate, glasate sau cristalizate): 2006.00.10 - Ghimbir - 108.1 - Altele: -- Cu un conținut de zahar peste 13
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
asmățui 7. Apium graveolens L. - țelină 8. Asparagus officinalis L. - sparanghel 9. Beta vulgaris L. văr. vulgaris - sfecla de pețiol 10. Beta vulgaris L. văr. condițiva Alef. - sfecla roșie 11. Brassica oleracea L. convar. acephala (DC) Alef. văr. sabellica L. - varză creată 12. Brassica oleracea L. convar. botrytis (L.) Alef. văr. botrytis L. - conopida 13. Brassica oleracea L. convar. botrytis (L.) Alef. văr. cymosa Duch. - brocoli 14. Brassica oleracea L. convar. oleracea văr. gemmifera DC - varză de Bruxelles 15. Brassica oleracea
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144914_a_146243]
-
DC) Alef. văr. sabellica L. - varză creată 12. Brassica oleracea L. convar. botrytis (L.) Alef. văr. botrytis L. - conopida 13. Brassica oleracea L. convar. botrytis (L.) Alef. văr. cymosa Duch. - brocoli 14. Brassica oleracea L. convar. oleracea văr. gemmifera DC - varză de Bruxelles 15. Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. văr. sabauda L. - varză creată de Milano 16. Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. văr. albă DC - varză albă 17. Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. văr. rubra
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144914_a_146243]
-
Alef. văr. botrytis L. - conopida 13. Brassica oleracea L. convar. botrytis (L.) Alef. văr. cymosa Duch. - brocoli 14. Brassica oleracea L. convar. oleracea văr. gemmifera DC - varză de Bruxelles 15. Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. văr. sabauda L. - varză creată de Milano 16. Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. văr. albă DC - varză albă 17. Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. văr. rubra DC - varză roșie 18. Brassica oleracea L. convar. acephala (DC) Alef. văr. gongylodes L.
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144914_a_146243]
-
Duch. - brocoli 14. Brassica oleracea L. convar. oleracea văr. gemmifera DC - varză de Bruxelles 15. Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. văr. sabauda L. - varză creată de Milano 16. Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. văr. albă DC - varză albă 17. Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. văr. rubra DC - varză roșie 18. Brassica oleracea L. convar. acephala (DC) Alef. văr. gongylodes L. - gulie 19. Brassica pekinensis (Lour.) Ruper. - varză chinezească 20. Brassica râpă L. văr. râpă - napi
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144914_a_146243]
-
Bruxelles 15. Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. văr. sabauda L. - varză creată de Milano 16. Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. văr. albă DC - varză albă 17. Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. văr. rubra DC - varză roșie 18. Brassica oleracea L. convar. acephala (DC) Alef. văr. gongylodes L. - gulie 19. Brassica pekinensis (Lour.) Ruper. - varză chinezească 20. Brassica râpă L. văr. râpă - napi 21. Capsicum annuum L. - ardei 22. Cichorium endivia L. - cicoare creată și scarola
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144914_a_146243]
-
L. convar. capitata (L.) Alef. văr. albă DC - varză albă 17. Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. văr. rubra DC - varză roșie 18. Brassica oleracea L. convar. acephala (DC) Alef. văr. gongylodes L. - gulie 19. Brassica pekinensis (Lour.) Ruper. - varză chinezească 20. Brassica râpă L. văr. râpă - napi 21. Capsicum annuum L. - ardei 22. Cichorium endivia L. - cicoare creată și scarola 23. Cichorium intybus L. (partim) - cicoare industrială, andiva 24. Citrullus lanatus (Thunb.) Matsun et Nakai - pepene verde 25. Cucumis
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 26 august 2002 privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144914_a_146243]
-
naturale, vezi 02.01; - colectarea produselor forestiere și a altor produse de masă lemnoasa, provenite din floră spontană, vezi 02.01 0112 Cultivarea legumelor, a specialităților horticole și a produselor de seră Această clasă include: - cultivarea legumelor: tomate, ceapă, usturoi, varză, salată, castraveți, ardei, vinete, morcovi, fasole păstăi, mazăre verde, porumb dulce, pepeni verzi și galbeni, dovlecei etc.; - cultivarea plantelor aromatice proaspete: ardei iute, pătrunjel, hatmatuchi, tarhon, maghiran, busuioc, capere etc.; - cultivarea ciupercilor, culesul ciupercilor de pădure, a trufelor sau a
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
la 30 iulie 1927 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Jako Francisc și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 80469 Munchen, Baaderstr. 47. 293. Beer Gabriela, născută la 5 iunie 1968 în localitatea Lipova, județul Arad, România, fiica lui Varza Iosif și Iuliana, cu domiciliul actual în Germania, 83395 Freilassing, Heideweg 16. 294. Kuttesch Mirela, născută la 4 martie 1968 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiica lui Roman Mircea și Floarea, cu domiciliul actual în Germania, 93047 Regensburg, Am
HOTĂRÂRE nr. 780 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
funciare prevăzute în Normele metodologice nr. 180/1995, emise de Ministerul Agriculturii și Alimentației și avizate de Ministerul Finanțelor cu nr. 2.899/1995; ... j) legume și fructe proaspete, cum șunt: ... j) 1 legume proaspete: cartofi, tomate, ceapă, usturoi, praz, varză, conopida, gulii, salată, morcovi, napi, sfecla roșie, țelina, hrean, castraveți, mazăre, fasole păstăi și boabe, vinete, ciuperci, ardei, spanac, loboda, mărar, pătrunjel, dovlecei, porumb dulce, sparanghel, păstîrnac; ... j) 2 fructe proaspete: mere, pere, gutui, căise, cireșe, piersici, prune, căpșuni, fragi
DECIZIE Nr. 7 din 29 decembrie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111754_a_113083]
-
boabe (mazărea și fasolea) sunt culturi de veche tradiție în țara noastră. Se cultivă mai ales în Câmpia Română și Dobrogea, precum și în Câmpia de Vest. Sunt utilizate fie direct în consum, fie în conserve. Legumele (ceapă, usturoi, tomate, ardei, varză, conopidă, rădăcinoase etc.) se cultivă îndeosebi în luncile râurilor, mai ales în apropierea marilor orașe. Mari zone legumicole există în jurul orașelor București (în luncile râurilor Argeș și Dâmbovița), Galați și Brăila (în lunca Dunării), Craiova (în lunca Jiului), Buzău (în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ascorbic Vitamina C este larg răspândită în majoritatea plantelor și țesuturilor animale, unde se sintetizează din glucoză. Omul, primatele și cobaii nu pot sintetiza această vitamină. Cantități mari de vitamina C se găsesc în ardei, măcieșe, citice, cătină albă, mere, varză, cartofi, coacă ze,precum și în ficat mușchi, ouă, lapte. Ca structură chimică acidul ascorbic poate fi considerat un derivat al hexozelor și anume lactona acidului 2 ceto L gulonic, cu puternice proprietăți oxidoreducătoare: În mediu neutru sau alcalin acidul ascorbic
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în formă redusă (sistemul chinonă-hidrochinonă): Pe baza acestei reacții hidrogenarea și dehidrogenarea ubichinnona funcționează ca un transportor de H+ și eîn cadrul proceselor de oxidoreducere din lanțul respirator. Vitamina U are acțiune antiulceroasă și se găsește în cantități mari în varză, cartofi, pătrunjel verde, praz, tomate. Ca structură chimică este un derivat al metioninei și anume S metilmetionina: (CH3)2S+ Vitamina U se formează și în organismul animal, unde funcționează ca un important donor de grupări metil în procesele metabolice din
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
general, compuși izoprenoidici. 7.3.1.Vitaminele A-retinolii Vitaminele A se formează în țesuturile animale prin transformarea provitaminelor A denumite caroteni, pigmenți polinesaturați din plante, alge și microorganisme. Carotenii se găsesc în cantități mari în vegetalele verzi și galbene (spanac, varză, morcovi, salată, ceapă verde). Provitaminele A, preluate de animale odată cu hrana vegetală, sunt apoi scindate oxidativ în peretele intestinal sau ficat cu formare de vitamina A. Vitamina A există în două forme structurale: vitamina A1 cu cei 3 derivați retinolul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Din punctul de vedere al structurii chimice vitaminele K sunt derivați de 2 -metil 1-4 naftochinonă: În natură există două vitamine K cu activitate antihemoragică: vitamina K1 sau filochinina, care este 2-metil-3-fitil naftochinona, răspândită în plantele verzi lucernă, spanac, urzici, varză; vitamina K2 sau farnochinona, care este 2-metil-3-difarnezil-1,4-naftochinona, obținută din făina de pește putrezit. Rolul fiziologic al vitaminelor K este legat de mecanismul de coagulare a sângelui: aceste vitamine intervin în procesul de formare și eliberare în sânge a protrombinei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
griu vor fi consumate cu moderație. Legumele sunt vitale pentru grupul A. Este preferabil să fie consumate în stare cît mai naturală(crude sau puțin înăbușite) pentru a păstra conținutul lor nutritiv: vitamine, minerale, enzime, antioxidanți. Evitați roșiile, cartofii și varză. Fructele ar trebui consumate de 3-4 ori pe zi. Majoritatea fructelor sunt admise. Evitați totuși portocalele, bananele, mango și nucă de cocos. Cei care au grupul A ar trebui să înceapă fiecare dimineață cu un pahar de apă caldă în
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
rezistență la insulină) Creșteri în greutate, diabet, accidente vasculare, retenție hidrica, oboseală (sdr. de oboseală cronică) Să evite secara,porumbul. Consumați orez, ulei de măsline, paștele făinoase cu moderație. Consumați fructe din belșug și 24 legume verzi ce conțin Mg (varză, ciuperci, cartofi) Vulnerabilitate la viruși (răcesc ușor) boli autoimune și de sistem nervos eczeme Folosiți dimineață un coktail format din 1 lingură de lecitina granule, 0,250l suc fructe, 1 lingură ulei de în; ceai de lemn dulce. Suplimente: Mg
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
lactate. Se pot folosi și produsele de soia (lapte, brânză). Peștele oceanic din apele adânci: cod, somn dar și plătica, calcanul, macroul, sardine, știuca 120-180g de 3-5ori/săptămâna. Legumele verzi de 3-5ori/zi câte o ceașcă din legume preparate; cartofi, varză,ciuperci, broccoli, vinete, ardei, pătrunjel, morcovi, conopida. De evitat roșiile deoarece conțin lectinele ce afectează această grup. Consumul de apă împreună cu ceai va fi de 2-3 litri în funcție de anotimp dar nu prea puțină nici iarnă. Numai pe caniculă apă minerală
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
strecurate de orez, fulgi de ovăz, ouă fierte moi, piure de legume, brânză de vaci, frișca. După calmarea durerii, 2-3 săptămâni se indică supă de zarzavat, pâine uscată, cartofi copți, paste făinoase, preparate din aluat fiert, compot. Da rezultate bune varză proaspătă care conține un factor antiulceros numit “vitamina U”, care favorizează vindecarea leziunilor mucoasei gastrice sau duodenale. Folosirea șucului de varză grăbește vindecarea ulcerului. Sucul se face din varză proaspătă, din 2,5 kg se obține 1 litru de suc
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
se indică supă de zarzavat, pâine uscată, cartofi copți, paste făinoase, preparate din aluat fiert, compot. Da rezultate bune varză proaspătă care conține un factor antiulceros numit “vitamina U”, care favorizează vindecarea leziunilor mucoasei gastrice sau duodenale. Folosirea șucului de varză grăbește vindecarea ulcerului. Sucul se face din varză proaspătă, din 2,5 kg se obține 1 litru de suc (nu are același efect zeama de varză acra). Acest suc se mai poate combină cu țelină în proporție 3 părți varză
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
copți, paste făinoase, preparate din aluat fiert, compot. Da rezultate bune varză proaspătă care conține un factor antiulceros numit “vitamina U”, care favorizează vindecarea leziunilor mucoasei gastrice sau duodenale. Folosirea șucului de varză grăbește vindecarea ulcerului. Sucul se face din varză proaspătă, din 2,5 kg se obține 1 litru de suc (nu are același efect zeama de varză acra). Acest suc se mai poate combină cu țelină în proporție 3 părți varză și una suc de țelină. Sucul se păstrează
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
numit “vitamina U”, care favorizează vindecarea leziunilor mucoasei gastrice sau duodenale. Folosirea șucului de varză grăbește vindecarea ulcerului. Sucul se face din varză proaspătă, din 2,5 kg se obține 1 litru de suc (nu are același efect zeama de varză acra). Acest suc se mai poate combină cu țelină în proporție 3 părți varză și una suc de țelină. Sucul se păstrează la frigider 2-3 săptămâni (după Azamfirei). 101 Sucul de varză se consumă câte 200 ml de 4-5 ori
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]