14,263 matches
-
sa Destin de la Roumanie, publicată la Paris în 1954 se bucură acum de favorurile Palatului. [...] O tabără de două sute de gardiști este așezată pe malul Mării Negre, în apropierea vilei de vacanță a Magdei Lupescu. Cum ar fi admis poliția această vecinătate, dacă n-ar fi considerat că nu trebuie să i se întîmple nici un rău favoritei? Alte tabere de vacanță sau de muncă sînt instalate pe terenurile aparținînd domeniului regal, cum ar fi o anumită tabără de la Predeal." Această toleranță a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iar Biserica Ortodoxă, alăturată puterii, poate dovedi clar specificitatea culturii și moravurilor națiunii. Pragul dintre revendicarea suveranității și retractarea fundamentalistă asupra valorilor proclamate ca superioare este repede depășit. Sistemul de valori păstrat de reformatori orientează spre o politică de bună vecinătate cu Moscova: legăturile cu URSS, apoi cu Rusia nu au fost puse în discuție niciodată. Lumea tovarășilor supraviețuiește căderii unor forme de gestiune comunistă. Iliescu s-a format în Uniunea Sovietică, la fel ca o mare parte a elitelor generației
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
recunoaște drepturile la autonomie născute din apartenența la o comunitate. Libertatea cuvîntului face să înflorească o presă liberă și jurnalele extremiste România Mare, Vremea întrețin frica amenințării unui complot îndreptat împotriva unității României. În primăvara anului 1995, tratatul de bună vecinătate româno-ungar nu este încă semnat. În schimb, conducerea politică optează pentru o foarte mare prudență în administrarea relației sale cu frații din Republica Moldova independentă, nereluînd deschis vorbele lui Ceaușescu, din noiembrie 1989, care puneau în discuție Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și se instalează în Peloponez Secolul VII Formarea imperiului proto-bulgar la sudul Dunării 864-865 Țarul bulgar este convertit la creștinism 896-900 Stabilirea ungurilor în Panonia Secolele X-XI Pătrunderea ungurilor în Transilvania Secolul XII Stabilirea sașilor și colonizarea saxonilor în Transilvania VECINĂTATEA UNGARĂ ȘI OTOMANĂ 1330 Bătălia de la Posada dintre Basarab și Carol Robert 1394 Victoria lui Mircea cel Bătrîn asupra turcilor la Rovine 1475 Victoria lui Ștefan cel Mare asupra turcilor la Vaslui 1541 Formarea Principatului autonom al Transilvaniei 1595 Victoria
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Întîlnire și negocieri româno-ungare la București, în perspectiva unui tratat între cele două state Octombrie Candidatura României la Consiliul Europei este acceptată Congresul american votează clauza națiunii celei mai favorizate 1993-1994 Continuarea negocierilor româno-ungare în vederea semnării unui tratat de bună vecinătate, care definește frontiera și garantează drepturile minorității maghiare 1994 Ianuarie România aderă la Parteneriatul pentru Pace BIBLIOGRAFIE ISTORII GENERALE Bobango, Gerald, The Emergence of the Romanian National State, New York, Boulder, East European Monographs, Columbia University Press, 1979. Călinescu, Georges, Istoria
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și nostalgie . . . . . 14 Miorița . Capitolul 2 O enigmă românească Problema originilor și a continuității . . . 18 Epoca romantică . . . . . . 18 Cronicile . . . . . . . 21 Drama istoriei românești . . . . . 23 În numele limbii . . . . . . 29 Întemeierea statelor . . . . . . 31 Capitolul 3 Istoria unui statut și a unui stil . . 34 Vecinătatea ungară . . . . . . 34 Dinastiile . . . . . . . 36 O moștenire bizantină? . . . . . . 37 Principatele și Imperiul otoman . . . . . 39 Dracula . . . . . . . 42 Cruciada . Capitolul 4 Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă . . . 47 Compromisul sau rezistența . . . . . 48 Unirea cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sensul că sunt mult mai diferite în direcție verticală și în plan orizontal-structura verticală este, de regulă, mult mai compactă, iar gradienții verticali iau, în mod corespunzător, valori mai mari. De exemplu, temperatura scade, în medie (cu excepția regiunii din vecinătatea suprafeței globului) cu 6 oC/km până la înălțimea de 10 - 15 km față de nivelul mării, în timp ce gradienții orizontali de temperatură (în cazul fronturilor atmosferice puternice din zonele temperate) depășește rareori 0.05 oC/km. Consecința este că izoliniile și izosuprafețele
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
valoare constantă a proprietăților respective, de exemplu, izobare sau izoterme) sunt, de regulă, aproape orizontale, iar secțiunile verticale au un aspect stratificat (straturi orizontale). Stratificarea pronunțată a structurii atmosferei este însoțită de o stratificare corespunzătoare a caracteristicilor sale. În imediata vecinătate a suprafeței terestre se află o regiune dominantă de interacțiunea turbulentă a atmosferei cu suprafața globului, denumită stratul limită planetar. Stratul limită planetar posedă o limită inferioară bine precizată, dictată de prezența suprafeței terestre, în schimb limita lui superioară este
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mult mai accentuată a oxigenului), dar totodată foarte lung în comparație cu scările de timp proprii atmosferei agitate. Consecința este o distribuție uniformă a concentrației de oxigen în turbosferă, ceea ce se și constată aproape întotdeauna în realitate. Cu unele excepții: în imediata vecinătate a incendiilor de pădure sau a acelora provocate de bombardamente în orașe, rata de consum al O2 prin combustie poate fi atât de ridicată, încât să cauzeze temporar un deficit local de oxigen. În straturile atmosferei situate între 65 și
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
parte din unitatea responsabilă și constituțională a unui cabinet bulgar și care se mută, ca o instanță aparte, în apropiarea hotarelor Dobrogei, pentru a păzi Bulgaria de bande. Prin aceasta par a ni se face manifestații foarte amicale de bună vecinătate. Toate acestea însă derivă de acolo că partidul dominant, de frică de-a nu-și pierde popularitatea, pe care altfel tot și-a pierdut-o, n-a voit să-și esploateze cel puțin greșala până la ultima consecuență bună ce se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate spiritele. Miniștrii noștri au păcatul de-a-și prea aduce aminte de trecut. S-a comentat mult faptul că împăratul Rusiei n-a trimis, după obicei, pe un membru al familiei imperiale ca să complimenteze pe suveranul care se găsea în vecinătatea graniței rusești. Principele Albedinski, guvernatorul general al Varșoviei, e cel însărcinat cu salutarea lui Francisc Iosif. Prezența principelui Czartorisky la serbările din Cracovia, prevenințele al căror obiect a fost, graba cu care împăratul Austriei a primit cererea magnatului polonez de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
croații, cehii chiar, austriacul n-ar mai trece în ochii noștri de străin, de orice origină ar fi el, n-ar mai fi privit ca vrăjmaș al naționalității noastre. Dar așa - ce scăpare ni se arată din vro parte a vecinătății? De mergi cu Rusia - rău, de mergi cu Austria - tot rău, încît tocmai presiunea aceasta din două laturi, această ultrajare zilnică a ființei noastre naționale a lipsit pe unii de orice credință în viitorul naționalității românești, de orice avânt, iar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ură. De la Cetinie la Filipopole urlă un cor de indiani, tot mai turbat și mai asurzitor, ca-n ajunul unui război. Despre opiniile bandei sîntem lămuriți; rămâne cestiunea dacă diplomația noastră face ceva pentru a provoca aceste sentimente de bună vecinătate, dacă se silește a demonstra așa-numitelor cabinete din Cetinie, București, Belgrad și Sofia însemnătatea monarhiei ori dacă haita cutează a ieși la maidan pentru că diplomația noastră nu-i arată biciul!! {EminescuOpXI 369} Despre călătoria prințului Bulgariei la Belgrad foaia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
puteri, când pentru altul, a ajuns a-și atrage neîncrederea tuturor laolaltă. În treacăt fie zis că am ajuns în poziția puțin invidiată de-a ne lupta ca Don Quixotte cu morile de vânt și de-a posede o prețioasă vecinătate care să ne distragă de la orice țintă politică serioasă. [ 19 octombrie 1880] [""ROMÎNUL" NU SE SFIEȘTE... "] "Romînul" nu se sfiește a da consiliilor județene sfatul ca în formarea bugetelor județene și în priveghearea ce le incumbă a o exercita asupra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
departe de-a fi reclamată de România și de-a putea prin urmare să figureze ca o concesie făcută Principatului de către Austria, se consideră din contra de către micile state țărmurene ca o pagubă mare pentru ele. Dacă statele dunărene din vecinătatea mării vor fi, ca astăzi, date pe mâna concurenței ce se exercită în contră-le din două părți ale teritoriului lor, și prin navigația fluvială a Austro-Ungariei, și prin cea maritimă europeană, această navigație va deveni, în privirea lor și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a secolului al XV[-lea], timp în care la noi domnea Ștefan cel Mare. Când Cernoievici, "Domn de Zeta", stăpânea din înfloritoarea sa rezidență Jabliac, viu departe de lacul Scutari, gințile albaneze avură cele dentîi dispozițiuni dușmănoase față cu slavii. Vecinătatea ginților slave de munte nu le venea la îndemînă albanejilor; turcii, la intrarea lor, aflară în ei niște aliați naturali, deși nu era în tradițiile cuceritorilor osmani de-a încheia alianțe cu popoare creștine. Dispoziția favorabilă a turcilor pentru albanejii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în mapa unui alt mare "liric" ieșean, mapă cu "activitate", cum era prezentată trepădușilor activiști de către mama pictorului, fostă boieroaică, speriată, alături de fiul mult dotat, de insolenta presiune propagandistică. Mapă cu exerciții cam pe aceeași temă: fabrica de frînghii din vecinătate. Acestea toate aici, în zona blajină spre deosebire de adeziunile strident colorate ale unor bucureșteni vorbăreți și oricînd disponibili aveau aerul unor șolticării humuleștene, unor mici coțcării care să păcălească vigilența comisarilor poporului. Într-o cu totul altă culoare se așeza, acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar evită. Din dispreț arogant. Oricum, bolnavului îi este mai la îndemînă să-și lingă rănile decît să și le arate medicului. Cauzele ar trebui căutate, nu e nici un secret, și în fondul ancestral, marcat de situarea noastră aici, în vecinătatea unui no man's land, să-i zicem balcanic, dar cea mai lesne explicație o găsim în tarele criminal-programatice ale jumătății de veac comuniste. Sub dictatură, mizeria morală și materială era poleită în felul mincinos al unui Răsărit primitiv și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la diversele noastre sfinte sărbători facem cunoștință și cu semeni în sutană cu aer mult prea pedestru și defel îmbietor întru cele înălțătoare), cum vor arăta acești tineri, atît de frumoși acum, nu putem ști. În același scuar, într-o vecinătate frapantă, se întîlnesc ceilalți adolescenți, mirenii, majoritatea: gîlgîind de viață frustă, viața ca atare. Cîntînd, dănțuind, îmbrățișîndu-se. Să le reproșăm că nu au ales și ei haina preoțească? Ar fi nerozie. Viața e miraculos de diversă. Să o acceptăm așa cum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și sumar, că de puseele naționaliste și religioase mergînd foarte bine împreună au parte acele zone ale planetei în care civilizația încă nu a cîștigat îndelunga și neostenita bătălie împotriva sărăciei și ignoranței. De văzut ce se întîmplă chiar în vecinătatea noastră, atît de confuz doritoare a se emancipa în vederea aderării la o Europă deja civilizată. Aici, combustiile sînt canalizate nu atît înspre rezolvarea priorităților, în speță soluțiile economice optime, care să dinamizeze resursele inepuizabile la urma urmei ale potențialului uman
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bărmănița n-are să-mi dea rest de la sută; tragedie mare, nu?) Pe platou, între două smocuri de iarbă aspră, o pată de zăpadă. Las bulgărele să se topească în stînga, în timp ce cu dreapta culeg o floare movie, ireală aici, în vecinătatea zăpezii. Ce-mi pot dori mai mult? La întoarcerea în Sinaia, șoseaua care leagă orașul de Cota 1400 este (se vede bine din cabină) atît de degradată, cu porțiuni atît de părăginite, încît nu-i de mirare că nu vezi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
creație, cele care n-au fost încă revendicate de proprietarii cei de mult plecați (sau de urmașii lor), arată, bietele, ca vai de capul lor. În schimb, cele revenite, de drept, stăpînilor lor sînt minuni proaspete și ochioase. Iar în vecinătate, furînd un pic din imensitatea pădurii, niște vile-gigant, înălțate peste noapte, sînt de-a dreptul imagini de reclamă. Nostalgii populiste? Nici vorbă. România nu-și poate reveni la parametrii ei interbelici decît prin soluția unică a proprietății. Va mai cunoaște
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un răstimp ca toate răstimpurile normale ale istoriei noastre. Ei bine, "celebrul" avocat (are și un nume: Florescu, parcă) scoate din sipetul memoriei sale, ca dintr-o burdușită cutie a Pandorei, fel de fel de minuni. Printre ele, și, poftim, vecinătatea gard în gard a domniei sale cu... cu... Ana Pauker, după ce fostul zbir cu fustă fusese mazilit. Și trăind, mde, ca oricine. Ca oricine, dar la parterul unei frumoase vile al cărei proprietar, fost ofițer de elită al armatei române, ocupa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Tudor!) E de început, în ceea ce ne privește, cu un "amănunt". Beneficiam (spre rușinoasa noastră impostură), anual, de o cămăruță de odihnă la Cumpătu-Sinaia, într-una din multele vile... expropriate în comunism și puse la dispoziția "creatorilor de frumos". În vecinătate, la cîteva sute de pași, se afla/ se află vila "Luminiș", încîntătorul loc de taină al geniului și al Mărucăi sale. Ei bine, strecurîndu-ne să vedem, să descoperim ceva din fosta mare taină, dădeam peste mitocanii și găinușele lor, "repartizați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Asia"! Ce "La mare, la soare..."! Răsuflate! "Pap, pap! 9 mm, găurica-n cap". Ăsta-i refrenul! (BUG Mafia parcă, nu?) Prin anii șaizeci, la un vernisaj cu ștaif de partid și de stat, atemporalul Craiu, scos din țîțîni de vecinătatea, pe panou, a unui "coleg" cu pictură-mesaj, nu găsi altă soluție pentru revoltata-i indignare decît manevra demențial repetată a dezbrăcării și îmbrăcării hainei. În absența totală a cuvintelor. Cedate, condescendent, celuilalt, marele locvace al picturii angajate. Sub fereastra atelierului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]