3,592 matches
-
ale străinilor. Pielea lor neagră și mersul pe jos îi arăta oameni; hainele ciudate însă îi arătau străini de vază. Nu s-a scurs decât jumătatea unei luni când cei doi drumeți au ajuns în câmpia dintre două mari orașe, vestite prin bogăția lor și prin petrecerile și plăcerile lipsite de griji ale oamenilor din ele. Aici se îngrămădeau cei mai puternici stăpâni ai țărmului mării, localnici și străini, poftele lor necunoscând margini. Unul din aceste orașe se numea Sodoma, celălalt
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
zâmbind. Mulțumit că o știa, Abraam se uită la străin smerit și totodată mândru, și începu să-l întrebe în limba învățată cândva în Ta Kemet dacă va cruța pe puținii nevinovați din cetate. El știa bine că nevinovații fuseseră vestiți în taină să plece, dar nu-și putu răpi plăcerea de a se tocmi cu cei pe care-i credea îngeri. În timp ce Abraam se duse în coliba lui, să-și adune neamul, din cetate năvăli spre ei un om: era
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
știa. El a crezut că umblam cu Dumnezeu. Eu n-am umblat însă cu cel ce nu este: am umblat cu niște oameni veniți dintr-altă lume, de departe, dintre stele. Și, pe Lot și pe Abraam eu i-am vestit că Sodoma și Gomorra vor fi nimicite și i-am îndemnat să fugă la munte sau măcar la Țoar! Lumea tăcea. Unii șopteau între ei, socotindu-l nebun. Alții nu socoteau nimic; îl ascultau numai cu gura căscată. Preotul se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Poliție din New South Wales, continui eu, aveam obiceiul să jucăm la petreceri un joc... la sediul nostru de pe College Street. Australienii... ei bine, pot fi un pic risque. — O mda, cum era? Întreabă Karen Fulton. E o vacă ușuratică. Vestită pentru asta. Cam cu nasu pe sus zilele astea, dar alcoolul și atmosfera festivă a sărbătorilor sunt fix biletul care-o s-aducă o ștoarfă Înapoi la turmă. Pur și simplu nu se pot abține. Poate ar fi mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
tuturor celor care au bilete În Fondul Deschis În Cinstea lui Tom Stronach Donație. Șaizeci de lire. Ticălosu ăla de Stronach m-a Înțepat! Nu spun nimic, dar puțoiu mi-a tras-o. Ar fi trebuit să-mi Închipui. E vestit pentru asta. Întotdeauna când vine vremea să i se reînnoiască contractul, În Evening News se relatează despre diferite aiureli, gesturi dramatice și impasuri. Ticălosu nu se mișcă Încedeloc când vine vorba de lovele. Îmi pare rău că nu ți le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
a ales un recrut novice cu urechi clăpăuge dintre polițaii În uniformă și vorbește cu el Înainte de a-l trimite la Drylaw. Iun câine mișto. De pază. Un collie ce mama dracu. Io rasă de câini blânzi și supuși, s vestiți pentru asta. Și Îți garantez că filmul o să fie numai pentru uz personal. Pentru Hector și pentru mine. Două miare Claire. Bani buni. Mda... bine. Da bine că Hector e plin de bani. Fermierii se plâng tot timpul de chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Gromakov, Vasile Smântână, Valeriu Cebotari, Mihai Boldescu, Nicolae Selvestru ș.a. Orchestrele de estradă au fost dirijate de Valeriu Pribora și Valeriu Burdeinâi. MEMBRII FORMAȚIEI DE FANFARĂ DIN ORAȘUL SOROCA, REPUBLICA MOLDOVA 1. Mihai Boldescu dirijorul fanfarei 2. Gaidău Vadim trompetă 3. Vesti Ion trompetă 4. Burlacu Victor trompetă 5. Vrabii Sergie trompetă 6. Șorici Octavian clarinet 7. Nicolaev Adrian clarinet 8. Ciornii Marcel trombon 9. Midone Maria trombone 10. Țambalist Nicolae bariton 11. Pogor Serghei tenor 12. Malarău Gheorghe tenor 13. Vesti
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Vesti Ion trompetă 4. Burlacu Victor trompetă 5. Vrabii Sergie trompetă 6. Șorici Octavian clarinet 7. Nicolaev Adrian clarinet 8. Ciornii Marcel trombon 9. Midone Maria trombone 10. Țambalist Nicolae bariton 11. Pogor Serghei tenor 12. Malarău Gheorghe tenor 13. Vesti Maxim bas 14. Bârgău Sandu percuție Fanfara a luat ființă în anul 1980. Primul dirijor al ei a fost: Ion Teacă. Alți dirijori au fost: Ion Ivăneș, Vasile Smântână, Valeriu Pribora. Au fost invitați la diferite festivaluri cum sunt: Festivalul
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
ar fi chiar denumirea de divinație după semnele fiziologice ale persoanei. Ceea ce nu poate fi stăpânit și controlat este, firește, pus pe seama divinității. Palpitațiile, strănutul, sughițul, țiuiturile din urechi, zbaterea unui ochi, fiorul etc. sunt tot atâtea semne care pot vesti întâmplări sau evenimente fericite sau nu. La fel sunt și semnele din naștere. Dacă un copil se năștea cu căiță 72 pe cap, era un semn că se va transforma în moroi, strigoi sau chiar vrăjitor. În unele zone se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ceas ruginit. Dar și cu potențialul aluziv cît mai amplu. Țurțuri picurând - bătrânul strânge-n palmă un ceas ruginit Vedem mai Întîi țurțurii picurînd și mîna oarecum crispată a bătrînului. Apoi, simțim prospețimea perpetuă a timpului În picurii aritmici care vestesc schimbări, În țurțurii care se topesc detașat și nu ruginesc niciodată, pentru că ei măsoară doar veșnica reîntoarcere a anotimpurilor. Simțim, În ceasul cuprins În palmă, strîngerea de inimă a bătrînului și timpul care, pentru cel ce trece prin viață, deși
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
marea trecere și continuată În volumele de pînă la Nebănuitele trepte, unde Întreaga lume e Într-o perpetuă destrămare, iar eul autorului, tăgăduindu-și dreptul și vocația existențială, nu ostenește să se dezică de o viață nedemnă, Haiducul pare să vestească o posibilă soluție mîntuitoare. Paradoxală În sine, ea este asumată de nevoie doar de cei proscriși și osîndiți la o virilă Însingurare și la un veșnic anonimat. Conștient sau nu de asumarea ei, poate ezitantă Încă, Blaga certifică această Îndoială
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de lirism Dar vai și-atâtea pagini triste De lamentabil delirism. Vasile Bogrea, Pe o antologie lirică Un alt exemplu În care calamburul nu este doar un joc de cuvinte, ci și o vorbă de duh: când i s-a vestit decesul unei mari personalități, Georges François Mareschal, marchiz de Bièvre, părintele calamburului modern, a spus: "Fausse nouvelle!" ("Știre falsă") - fals nefiind decesul ci categorisirea regretatului drept o mare personalitate. De multe ori calamburul abuzează de paronime, cuvinte care diferă Între
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mod discursiv, sentențios și enunțiativ. Ci primind provocarea celor două imagini la care ne trimit puținele cuvinte ale poemului. Vedem mai Întîi țurțurii picurînd și mîna oarecum crispată a bătrînului. Apoi, simțim prospețimea perpetuă a timpului În picurii aritmici care vestesc schimbări, În țurțurii care se topesc detașat și nu ruginesc niciodată, pentru că ei măsoară doar veșnica reîntoarcere a anotimpurilor. Simțim, În ceasul cuprins În palmă, strîngerea de inimă a bătrînului și timpul care, pentru cel ce trece prin viață, deși
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mobilizate pentru a susține proiecte politice de transformare a sistemului, fie din partea democrațiilor liberale, care încearcă să redefinească normele suveranității și guvernanței globale, fie din partea organizațiilor teroriste ce caută să pună capăt ordinii mondiale capitaliste liberale. Concluzie Afirmarea constructivismului a vestit o reîntoarcere la o formă de teoretizare mai sociologică, mai istorică și mai orientată spre practică în Relațiile Internaționale. Dacă raționaliștii au redus socialul la interacțiunea strategică, au negat factorul istoric susținând forme dezrădăcinate, universale de raționalitate și au redus
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fel de Dumnezeu este acela care se sfarâmă în bucăți, care poate fi azvârlit la pământ? Ce ființă infinită se poate lăsa circumscrisă într-un volum? Templul este gol, ca și Chivotul. Falșii profeți îl umplu cu nimicuri, cei adevărați vestesc fără să arate. Numai cuvântul poate spune adevărul, vederea este puterea falsului. Ochiul grec este vesel, ochiul evreiesc nu este un organ fast, el aduce nenorocire și nu vestește nimic bun (ochiul era în mormânt și-l privea pe Cain
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ca și Chivotul. Falșii profeți îl umplu cu nimicuri, cei adevărați vestesc fără să arate. Numai cuvântul poate spune adevărul, vederea este puterea falsului. Ochiul grec este vesel, ochiul evreiesc nu este un organ fast, el aduce nenorocire și nu vestește nimic bun (ochiul era în mormânt și-l privea pe Cain). În deșertul monoteist, un orb poate fi rege, dar un rege grec care-și pierde vederea își pierde coroana. Ochiul este organul biblic al înșelăciunii și al falsei certitudini
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
care alcătuiesc (susțin) credința fără nici o demonstrație rațională și care sunt aduse prin ea Domnului. Căci pentru credință nu aduce nimeni nimic mai înainte. Fiindcă mintea Îl privește în chip firesc și fără nici o meșteșugire pe Făcătorul propriu, întrucât Îl vestește zidirea. Pentru că ce ar putea să aducă cineva de valoare egală cu credința, ca să primească credința în Dumnezeu ca datorie și nu ca dar?”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 51, în Filocalia..., vol. III, p. 201-202) Necesitatea credinței
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Fie ție după credința ta (Mt. 9, 29), va spune și acum sufletului nostru ce locuiește în trup: Îndrăznește fiică, credința ta te-a mântuit (Mt. 9, 22). Deci credința noastră nu stă în a o rosti și a o vesti cu gura, ci credința desăvârșită se arată după vindecare<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Toți suntem slabi sau bolnavi în privința credinței, putând-o afirma cel mult prin cuvânt. Numai cel ce s-a vindecat de boală, fără mijloace materiale, arată
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
spus: Cine este acesta care-și ascunde de Mine sfatul și-și ține cuvintele în inimă, și socotește să le ascundă de Mine? (Iov 38, 2); și iarăși prin proorocul Isaia: Eu sunt Dumnezeu și nu este altul afară de Mine. Vestesc mai înainte cele din urmă, înainte de a se face și s-au și făcut (Is. 45, 18-22). Drept aceea, judecând drept, ar fi nebunie totală și ne-am socoti între cei mai aiuriți, socotind că Dumnezeul tuturor e neștiutor al
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 155) „Ce-i trebuie necredinciosului mai învârtoșat pentru a-l forța să primească, că adevărurile noastre de credință au o siguranță absolută? Trebuie a-i arăta lui că originea lor este divină, că Dumnezeu Însuși a venit să le vestească în lume; că Iisus Hristos Care le predică este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 162) „Între dereglarea vieții și necredință există legăturile cele mai strânse. Viciul are nevoie să nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
jefuiești îndreptarul Bisericii, să-ți satisfaci propriile tale pofte și dragostea de slavă spre înșelarea semenilor, pe care mai mult decât orice se cuvine să-i iubești și să-i înveți să se țină strâns de adevăr. Este scris lămurit: Vestiți între neamuri faptele Lui (Ps. 9, 11), pentru ca cei care au auzit mai înainte să se întoarcă, nu să fie judecați. Dar toți câți cu limbile lor viclenesc (Ps. 5, 9; 14, 3) au și scrise pedepsele lor”. (Clement Alexandrinul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Iar acesta, fiind plin de harul divin, a prezis ceea ce era să se întâmple în curând: O, sofistule, Creatorul a toate pe Care tu Îl batjocorești, numindu-L Fiul teslarului, pregătește acum un sicriu. Nu mult după aceea s-a vestit moartea acestui impostor (Libaniu) și a fost adus să fie așezat în sicriu. Astfel s-a arătat zadarnică îngâmfarea amenințărilor lui, iar Dumnezeu a fost slăvit”. (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria Bisericească, cartea a III-a, 23, 1-4, în PSB
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să cumpere de la stat locul acela. Și demolând ceea ce era înainte, a clădit acolo o casă care să ducă la uitarea acelui fapt și în felul acesta să i se piardă amintirea. Zvonul însă a străbătut întreg orașul și a vestit lumii întregi moartea lui Arie. (Sozomen, II, 28)”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a III-a, capitolul X, în PSB, vol. 75, p. 125-126) „O lance aruncată înspre el (înspre împăratul Iulian Apostatul - n.n.), trecând prin braț, i s-a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de mai înainte sunt judecate după vechimea lor ca fiind cu atât mai mincinoase, cu cât nici n-au fost măcar pomenite de Apostoli (Mt. 10, 24). Rămâne deci și mai îndoielnic că acestea sunt ereziile despre care s-a vestit mai înainte că vor exista”. (Tertulian, Despre prescripția contra ereticilor, XXXIV, 6-9, în PSB, vol. 3, p. 163 164) „După ce a fost adusă neamurilor lumina strălucitoare a mântuirii care a făcut ca surzii să audă glasul bunăvoinței duhovnicești, orbii să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mai mare-meșter sau arhitect, nu poate pune altă temelie, iar dacă pune, apoi atunci nu mai este mai mare-meșter. Privește cum el chiar și de la cugetările cele mai obișnuite alcătuiește minunat subiectul acestui stih. Ceea ce spune el, aceasta înseamnă: Am vestit vouă pe Hristos, v-am încredințat temelia, gândiți-vă bine cum zidiți; gândiți-vă ca nu cumva să trageți pe ucenici spre oameni și spre slavă deșartă. Deci să nu vă uitați la eresuri și dezbinări, că altă temelie nimenea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]