4,489 matches
-
noi, ...dar de unde vii pe întunerecul ăsta ? » - «Din țară dragii mei, de la frații noștri de dincolo.» - «Și ce aduci dumneata în desagii ăia așa de mari ?» - « Apoi aduc cărți, să dau bieților noștri români, ardeleni, să vază toți din ce viță împărătească ne tragem noi românii. Pe aci prin munți, mai cu seamă când trec granița, trebuie s-o potrivesc noaptea, că sărăciile astea de jăndari îmi cam iau urma.Cu toate că aci pe vârfurile munților nu ar trebui să fie graniță
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
au, mai mult muntos, cu vegetație săracă, nu cred că agricultura este prea dezvoltată. Sunt specializați în cultura plantelor citrice, a tutnului, a bumbacului, a măslinilor, cum am văzut și noi pe unele suprafețe când am trecut prin Tesalia, a viței de vie. Știam că Grecia deținea aproape 85% din producția mondială de stafide și ocupa locul al treilea în lume la producția de ulei de măsline. Vezi? Cât lucrează grecii?este satisfăcută Janeta. Sigur că lucreză, dar partea proastă este
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
un cătun cu nu prea mulți oameni, ocupați cu munca la câmp, unii dintre ei chiar la conu' Ghiorghieș. Împrejmuirile curților s-au făcut pe la începutul secolului trecut; până atunci, sătenii foloseau gardul viu de cătină, liliac, salcâmi. În grădină, viță de vie, glugi de strujeni, stoguri de fân. Pereții erau văruiți și prispa din fața casei humuită sau proaspăt lutuită (la sărbători mai ales). Albastrul și verdele predominau, când era vorba de culoare. Într-o monografie întocmită în 1904 de învățătorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în care se remarcă trăsăturile realiste ale unui facies tipic eminescian, surprins în tușe extrem de fine: o frunte atât de netedă, albă, corect boltită, care coincide cu fața într-adevăr plăcută a tânărului [...]. Părul numai cam pre lung curgea în vițe până pe spate, dar uscăciunea neagră și sălbatecă a părului contrasta plăcut cu fața fină, dulce și copilăroasă a băietanului. Își puse în cui paltonul ud și, la aroma îmbătătoare a unei cafele turcești, ochii lui cei moi și străluciți se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cot și se uita, neparticipând de fel la petrecere, ocupat se vede cu sine însuși și cu visele sale. Fruntea lui naltă, albă, foarte netedă și rondă se pierdea sub părul lung, moale și negru strălucit, care era îmflat în vițe naturale mari cari înmulțeau strălucirea părului. Fața lui era vânătă de albă și, fiindcă răsese fulgii de barbă neagră ce începuse a împlea părțile în josul urechei, el părea pudrat cu brumă de pe struguri; nasul era corect și plin, parcă taiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
aceasta de dulce blândețe a somniei, Eminescu o poate invoca pe iubită în voie; și-o imaginează venind, iar visul devine aproape realitate: Și apoi ca din vis trezită, cu mânuțe albe, dulci/ De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele-ntr-o parte 246. Din copilăria ipoteșteană provin și ecourile mărturisirii de credință de mai târziu: Odată-n viața-i muritorul vede/ În visul său un chip așa d-ales!247 Somnul învăluie ființa, împletindu-se în gândurile sale: Somnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prețuirii respectuoase și unanime. La câte se prefac și se falsifică azi, începând cu ideile și terminând cu faptele, parc-ar fi amarnic de trist să rămânem vreodată și făr-de Cotnarul cel adevărat. Monografia lui Cotea induce încredere în destinul viței și licorii de Cotnari. Așa cum alții au fost și nu mai sunt, așa și noi, suntem și nu vom mai fi. Cotnariul a fost, este și va rămâne. * L iteratura de ficțiune continuă să piardă teren în favoarea prozei-document: dacă am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
camere, că locuiam cu bunica, mama lui tăicuțu, înghemuiți ca vai de noi, dar noi ne simțeam bine. Apoi, cu puținul pământ de la bunica, a mai cumpărat și tăicuțu două-trei petice pe dealuri, a reușit tăticuțul nostru și-a altoit viță, a făcut biloane și a răsărit vița, iar noi copiii am săpat tot, și a plouat vița, și a început să facă vin, să avem și noi struguri ca să mâncăm. Făceam brazde în grădină și puneam ceapă, roșii, lăptuci pentru
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
tăicuțu, înghemuiți ca vai de noi, dar noi ne simțeam bine. Apoi, cu puținul pământ de la bunica, a mai cumpărat și tăicuțu două-trei petice pe dealuri, a reușit tăticuțul nostru și-a altoit viță, a făcut biloane și a răsărit vița, iar noi copiii am săpat tot, și a plouat vița, și a început să facă vin, să avem și noi struguri ca să mâncăm. Făceam brazde în grădină și puneam ceapă, roșii, lăptuci pentru salată, fasole, și a început să arate
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
bine. Apoi, cu puținul pământ de la bunica, a mai cumpărat și tăicuțu două-trei petice pe dealuri, a reușit tăticuțul nostru și-a altoit viță, a făcut biloane și a răsărit vița, iar noi copiii am săpat tot, și a plouat vița, și a început să facă vin, să avem și noi struguri ca să mâncăm. Făceam brazde în grădină și puneam ceapă, roșii, lăptuci pentru salată, fasole, și a început să arate gospodăria noastră frumos. Creșteam păsări și porc, numai cu buruiană
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
m., de unde se vede până-n depărtare, de pe Ciotea-Istrița, luminosul multicolor al viilor, pădurilor, pășunilor, câmpiilor. Casele sunt pe doi versanți, răspândite ca pe bolta cerească când se aprind luminile seara. Toate casele sunt împrejmuite de grădini cu pomi fructiferi, viță de vie, flori de toate anotimpurile, legume. La fiecare pas îți oferă altă priveliște fiind așezată în amfiteatru. Liniștea este tulburată doar de cântecul cocoșilor și lătratul câinilor. Nu este comună traversată de drumuri, suntem la 15 km. de orașul
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
buzele Într-un geamăt și-un muget orgasmic atotcuprinzător. Poporul se Înveselea, un sânge proaspăt curgea năvalnic prin vinele lui, Împingându-mă pe străzile care ies spre casa maiorului Zlate. Am pătruns ca Într-o subterană În curtea năpădită de vița de vie Întinzându-se până pe acoperișul casei, acoperind-o și ținând-o permanent la adăpost de lumina verii. Am Încercat ușa. Era Încuiată. Am bătut În ochiul de fereastră cu drugi de fier din fundul curții, iar fereastra era crăpată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
energie spirituală ca să ajungi să stabilești acest contact; apoi însă trebuie să te ostenești tot atât de mult ca să te desprinzi de entitățile acelea care, de multe ori, sunt maligne. Dionysos Aici se manifestă încă ardoarea dionisiacă. Nu întâmplător Decheneus interzisese cultivarea viței de vie, ca să înfrâneze pornirea orgiastică. Aia mi-a spus că această interdicție este reală. Și totuși, uneori se mai organizează bacanale. La culesul viilor, mai apar grupuri de femei care aparțin cultului lui Dionysos, alergându-se prin păduri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Totul e înșelător. Trebuie să izbutesc să ating înaltele profunzimi în care se manifestă inalterabilul sufletesc. Să acced la fibra intangibilă a eului meu celui mai ascuns. Să am acces la esența ființei. Decheneus Se spune că Decheneus a distrus vița de vie pentru a-i împiedica pe supușii săi să se îmbete. Cred că e vorba mai degrabă de o metaforă foarte grăitoare pentru starea de spirit dionisiacă a acestui popor, a cărui puritate absolută îngăduie să trăiești orice situație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
se manifesta extatic în orice clipă. Kogaionon Am fost însoțit pe muntele sacru Kogaionon, într-un imens amfiteatru, dinaintea unei grote ascunse, în care accesul era interzis tuturor: acolo, înăuntru, se afla locuința marelui preot Decheneus, cel care a stârpit vița de vie și-a interzis orgiile bahice pe timpul regelui Burebista, asasinat din această cauză în același an cu marele Cezar. În acest amfiteatru de pe coasta muntelui urcă periodic toți preoții - chiar și novicii - ca să se roage; fiecare dintre ei caută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fi avut de suferit din cauza tristei sala abstinențe. Așadar, beți cum se cuvine și citiți cu plăcere! Hubert MONTEILHET, scriitor și critic gastronomic Introducere DE LA ATTICA LA PACIFIC Născută în Orient, ca și cultura și civilizația umană (Ex oriente lux), vița de vie și-a întins rădăcinile către est și vest. Pornind din Transcaucazia, pământul georgienilor și armenilor, cam acum șapte mii de ani înaintea erei creștine 1, a ajuns în India, apoi în China, prin intermediul caravanelor. Preluată de către popoarele Asiei
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și vest. Pornind din Transcaucazia, pământul georgienilor și armenilor, cam acum șapte mii de ani înaintea erei creștine 1, a ajuns în India, apoi în China, prin intermediul caravanelor. Preluată de către popoarele Asiei occidentale 2 (sumerienii, babilonienii, asirienii, egiptenii, evreii, fenicienii...), vița de vie s-a răspândit din plin pe țărmurile Mediteranei. Grecii, inițiatorii viticulturii în Europa mediteraneană, sunt înlocuiți în lucrarea lor civilizatoare de către romani: mai întâi Sicilia și sudul Italiei (Magna Graecia), iar mai apoi regiunile de coastă ale Franței
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Sicilia și sudul Italiei (Magna Graecia), iar mai apoi regiunile de coastă ale Franței și ale Spaniei. Prima noastră podgorie a luat ființă la Massalia (astăzi Marsilia), adusă de către fondatorii foceeni cu aproape șase sute de ani înaintea erei creștine. Însă vița de vie a cunoscut o extindere sistematică de-a lungul Galiei de-abia odată cu sosirea romanilor. Aceasta s-a răspândit în secolul I în valea Ronului, apare în secolul al II-lea în Burgundia, pentru a atinge valea râului Loire
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a răspândit în secolul I în valea Ronului, apare în secolul al II-lea în Burgundia, pentru a atinge valea râului Loire în secolul al-III-lea, regiunea Champagne și valea râului Mosel în secolul al IV-lea; apoi, după creștinarea Romei, vița de vie s-a extins până la frontierele septentrionale ale imperiului (prima parte). După descoperirea oficială a Americii pe 12 octombrie 1492 de către celebrul navigator de origine italiană Cristofor Columb, civilizația europeană a vinului a pornit la cucerirea lumii noi. Produse
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
septentrionale ale imperiului (prima parte). După descoperirea oficială a Americii pe 12 octombrie 1492 de către celebrul navigator de origine italiană Cristofor Columb, civilizația europeană a vinului a pornit la cucerirea lumii noi. Produse și apreciate în America de Nord și de Sud, vița de vie și vinul câștigă progresiv noi teritorii: Africa de Sud, Australia, Noua-Zeelandă, marginea de nord-vest a Pacificului... . De acum vița de vie ocupă aproape 8 milioane de hectare pe cele cinci continente iar civilizația vinului se întinde, istoric și geografic, de la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
italiană Cristofor Columb, civilizația europeană a vinului a pornit la cucerirea lumii noi. Produse și apreciate în America de Nord și de Sud, vița de vie și vinul câștigă progresiv noi teritorii: Africa de Sud, Australia, Noua-Zeelandă, marginea de nord-vest a Pacificului... . De acum vița de vie ocupă aproape 8 milioane de hectare pe cele cinci continente iar civilizația vinului se întinde, istoric și geografic, de la Attica la Pacific (a doua parte). Partea întâi VECHEA LUME A VINULUI Capitolul I MAREA MEDITERANĂ "Mediterana! Noțiune prea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Paris! Mare tricontinentală a întâlnirilor fecunde și a rupturilor tragice între est și vest, sud și nord! Mare care a fost lumea și care, pentru noi, mediteraneenii, reprezintă lumea noastră!"3 I. Rădăcinile viței de vie "Ampelologiile (tratate privitoare la vița de vie)4 afirmă că vreo patruzeci de vitis (vitis însemnând viță de vie în latină) au fost găsite în formațiunile terțiare ale pământului 5, având o vechime mai mare decât a omului, și că ele ocupau un teritoriu mult
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și vest, sud și nord! Mare care a fost lumea și care, pentru noi, mediteraneenii, reprezintă lumea noastră!"3 I. Rădăcinile viței de vie "Ampelologiile (tratate privitoare la vița de vie)4 afirmă că vreo patruzeci de vitis (vitis însemnând viță de vie în latină) au fost găsite în formațiunile terțiare ale pământului 5, având o vechime mai mare decât a omului, și că ele ocupau un teritoriu mult mai întins decât cel din epocile istorice, inclusiv Islanda (țara ghețurilor în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
plantă sau un fruct care să faciliteze această trecere în asemenea măsură încât tranziția de la cules la agricultură să se fi petrecut pe nesimțite"6. Astfel, omul a trecut pe nesimțite de la culegerea strugurelui sălbatic (lambrusque sau lambruche) la cultura viței de vie. Dar "cultura viței de vie s-a practicat inițial pentru producerea unui fruct, trecerea către viticultură făcându-se, fără îndoială, de-abia după o lungă evoluție"7. Această evoluție s-a petrecut cel mai probabil în regiunea numită
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
să faciliteze această trecere în asemenea măsură încât tranziția de la cules la agricultură să se fi petrecut pe nesimțite"6. Astfel, omul a trecut pe nesimțite de la culegerea strugurelui sălbatic (lambrusque sau lambruche) la cultura viței de vie. Dar "cultura viței de vie s-a practicat inițial pentru producerea unui fruct, trecerea către viticultură făcându-se, fără îndoială, de-abia după o lungă evoluție"7. Această evoluție s-a petrecut cel mai probabil în regiunea numită Cornul Abundenței. Ceea ce istoricii numesc
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]