8,047 matches
-
Lupu Mehedințeanu, Gavril Movilă, Domn în țara Românească, îl face mare spătar și-l trimite cu oastea la Schender, pașa de Silistra. Acesta l-a tras în țeapă în anul 1618, împuținând numărul celor ce-l slujiseră cu credință pe Mihai Viteazul. Lupu Mehedințeanu a fost însurat de două ori. Pe Maria, cea prinsă „în preacurvie”, a lăsat-o (după ce întâi a vrut s-o ucidă), dar i-a luat averile și s-a căsătorit cu fiica Vladei (soția marelui vornic Dan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
frumuseții feminine era demonstrată doar de corpul gol - îi învăța pe români Istoriia surpării Troadei (pentru care, Pariz, „al doilea fecior” al lui Priam, „frumos de chip, cât întrecea pre mulți oameni”, „foarte învățat la arme și de arc era viteaz bun”, veritabilul erou, fiindcă îl va ucide pe Ahile) - într-un text (copie, probabil, din secolul al XVIII-lea) în care Hermes este numit „pre latinește”, iar zeițele apelează și la seria onomastică grecească și la cea latină -, povestindu-le
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în acest „spațiu al tăcerii”, în dreapta pronaosului, mormântul lui Neagoe Basarab (mort la 15 septembrie 1521) îi arată privitorului, pe placa de marmură bordată de o inscripție în slavonă, „arborele vieții”, „vârtejul solar” și „crucea vie”, în timp ce sepulcrul ginerelui său, viteazul Radu de la Afumați (ucis la 2 ianuarie 1529), le spune celor ce zăbovesc lângă el povestea - zisă de „dincolo de mormânt” - a bătăliilor purtate de soțul Ruxandrei (văduva să fi poruncit această „cronică în piatră”?). Voievozii munteni continuă să aibă grijă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Seaca, unde și-a aflat, se pare 18, mormântul; grecul Pano (Pană), om de credință al lui Simion Movilă, și-a găsit mormântul la Mănăstirea bucureșteană Sfânta Ecaterina, căreia i se zice și „mănăstirea lui Pană vistiernicul”; cronicarul lui Mihai Viteazul, marele logofăt Teodosie Rudeanu, a fost îngropat la Mănăstirea Flămânda (la 28 mai 1621), ctitoria sa; marele vistier Stoichiță, apropiat al lui Radu Șerban, a ridicat o mănăstire la Strâmba, satul său, și a fost înmormântat acolo; Ștefan din Cioroiași
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din moșia Stroiești. Io Neagoe Voevod: au dat Aninoasa și au zugrăvit biserica, și moșia Viforita. Io Mihnea Voevod, Io Alion Voevod: au dat vinăriciul de la Solomon [ = Glodeni]. Io Alexandru Voevod sin Mihnii Voevod: înnoi hrisoavele. Io Mihai Voevod, cel Viteaz 61. în mai toate aceste pomelnice, unele „personalizate” - cum sunt cele identificate de Nicolae Iorga la Mănăstirea Mărgineni: al Saftei Stolniceasa (prima nevastă a stolnicului Constantin Cantacuzino), al Margăi Spătărescu (soția spătarului Mihai Cantacuzino), al Păunei Spătăreasa, al Maricăi Logofeteasa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al cutezanței, al vitejiei, al fidelității și al patriotismului - multe din ele purtându-se cu „păgânii” - sunt evocate și în inscripția pusă pe mormântul lui Stroe Buzescu, fratele lui Radu și al lui Preda Buzescu, marele căpitan al lui Mihai Viteazul, (apropiat al Domnului, căruia i-a fost sprijin și sol, deși, se pare că relațiile dintre ei s-au înăsprit după 1599; l-a servit „foarte cu bună și credincioasă slujbă” și pe Radu Șerban) de la fosta mănăstirea Stănești (ctitorie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
boierul oltean a dobândit prima rană în 1594, cu prilejul uciderii turcilor în București, iar a doua oară a fost rănit în lupta de la Stănești (Vlașca) din 11/ 21 ianuarie 1595. 101. Misiunile diplomatice îndeplinite de Stroe Buzescu pentru Mihai Viteazul au fost câteva: trimis de Domn în țară, de la Istanbul, ca să-i pregătească sosirea; solie în Moldova, la Aron Tiranul, apoi în Ardeal, la Sigismund Báthory; a fost trimis cu Gheorghe Racz, în Polonia, în 1600; și Radu Șerban l-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Istanbul. Nu de o presimțire, ci de certitudine a fost vorba în cazul marelui vornic Ion Moțoc, cel care - însurat cu Magda - era cumnat cu pârcălabul Cozma Ghenghea. Era sigur acest boier curajos (cineva îl socotea a fi „cel mai viteaz dintre moldoveni”), care - pentru Alexandru Lăpușneanu - îl biruise pe pretendentul Alexandru Joldea, că va fi ucis și, ca urmare, își face testamentul în luna mai a anului 1564. Refugiat, împreună cu Ștefan Tomșa I în Polonia, va fi omorât la Lvov
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Bogdan al II-lea (cercetătorii nu s-au înțeles, încă, dacă Bogdan al II-lea a fost fiul lui Alexandru cel Bun - făcut cu Doamna Marina - ori al unui alt Bogdan, frate cu Alexandru cel Bun) - și cu Mihai Viteazul, fiu [venirea lui pe lume a stârnit mari și lungi dezbateri între învățați] al Voievodului Pătrașcu cel Bun - cel care își deteriorase „imaginea” la înalta Poartă din cauza numărului mare al ibovnicelor - și al Teodorei [Tudora] Cantacuzino, soră a lui Iane
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ajunge și stăpână a castelului din Bozea, dar, mai târziu, se va mărita cu grecul Aslan, neam cu fostul Voievod - căci era fiu al sorei lui Petru Șchiopul, Alexandra, țiitoarea (un fel de „instituție” în preajma Domnilor români; iubitele lui Mihai Viteazul pot depune mărturie) ce se aflase până atunci în suita Doamnei (căreia i-a fost, după toate probabilitățile, roabă) și care devenea, după plecarea Doamnei Safta, concubina - într-o carte publicată acum câțiva ani, am dat acestei „trepte” un sens
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
după moartea femeii, averea urma a fi a Mănăstirii Bisericani), văduvele împlineau - cele mai multe - această obligație a administrării. Ajutate (dacă bărbații lor avuseseră precauția să ceară, în timpul vieții, sprijinul Domnului sau dacă acest ajutor venea după moartea soțului, ca atunci când Mihai Viteazul, într-un act din 1 aprilie 1597, „dă doamna mea această poruncă a domniei mele [...] ca să-i fie de ocină [Stancăi din Bogdănești] partea lui Barbul, soțul ei, pentru că îi sânt ocine și dedine”) ori nu de Domnie, urmând - adică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cărora nu aveau niciun drept. Astfel, egumenul Mânăstirii Cepturoaia îi cerea - prin 1617 - văduvei lui Stroe Buzescu, Sima, partea ei din satul Plenița, afirmând că Radu Buzescu lăsase mănăstirii și partea lui Stroe Buzescu, deși vajnicul căpitan al lui Mihai Viteazul își lăsase toată averea soției. Tot așa, câțiva ani mai înainte, în 1613, avusese loc judecata dintre obștea Mănăstirii Mărgineni și Vișa, văduva lui Stan, pentru satul Căpriorul. Călugării pretindeau că satul trebuie să fie al lor după moartea lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
putut să plătească - înainte de a muri la Istanbul - 40.000 de aspri, „birul lui în țară”) și își lăsau rudele în mare sărăcie (ca albanezul Leca Racotă - mort înainte de 17 august 1606 - trădător de profesie - l-a părăsit pe Mihai Viteazul și pe alții -, pe care obediența arătată imperialilor nu l-a scăpat de paupertate ori ca alt alogen, grecul Cârstea Drăgescu [Scordocul], înrudit prin nevastă - Marica - cu Bălenii, care a fost închis și ucis din porunca lui Constantin Brâncoveanu). Văduva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Șerban Cantacuzino. Câteodată urmașii datornicilor izbuteau să plătească debitele (postelnicul Matei, fiul lui Pană Părdescu, cel care a luat-o de soție - a fost a doua căsătorie a sa - pe Elina, fiica lui Preda Floricoiul; „dunga” ne duce către Mihai Viteazul - a achitat sumele datorate de tatăl său, mort după 9 octombrie 1670, când și-a scris testamentul), dacă nu cumva contractau și ei, la rându-le, pe fondul unei instabilități financiare moștenite, alte datorii (jupânițele Ilina, Preda și Stanca, nepoatele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dar și „casa” în ziua de Sfântul Ignatie Teoforul a anului 1663 Constantin Cantacuzino (fiul cel mare al lui Andronic Cantacuzino, bancherul stanbulist care, prin 1591-1592, era mare vistiernic - îl făcuse Ștefan Vodă Surdul -, iar mai târziu, în 1593, Mihai Viteazul, ruda sa - căci unii cercetători îl socotesc a fi fost frate cu Iane banul și cu Tudora, mama Voievodului - îl făcea mare ban) a apărut în țara Românească în 1629 (ori, poate, cu câțiva ani mai înainte, prin 1624 sau 1625
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe o fată, Maria. Această Marie născu un copil din flori, pe Șerban (numit astfel după unchiul său), care nu pomenește niciodată de tatăl său. în 1588-1589, el era păharnic, dar nu păharnic mare [...]. Mare păharnic ajunse numai supt Mihai Viteazul, al cărui urmaș în domnia a fost. în verigile ei apropiate Elinei (i se mai zicea și Ilinca), fiica lui Radu Șerban, „schița” propusă de Iorga este corectă. Șerbani din Coiani (viitorul Domn Radu Șerban), fiu vitreg al armașului Nica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
recăsătorit) cobora din Craiovești. Fiu al Mariei și nepot al banului Șerban - nu fiu, cum apare în splendida genealogie pictată de la Mănăstirea Hurez - el era nepot al Ancăi din Coiani și al lui Radu Postelnicul. Acest căpitan al lui Mihai Viteazul, putred de bogat și norocos în războaie, s-a însurat cu Elina, fiică a banului Udriște din Mărgineni, nepoată a lui Udriște vistiernicul și strănepoată a vornicului Drăghici din Mărgineni. Din această însoțire s-a născut Elina, fiică a Voievodului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Carpați manipulatoarelor de farmece li se putea întâmpla moarte. Astfel, au fost spânzurate - spune Anonimul Brâncovenesc - din porunca lui Ștefan Cantacuzino două călugărițe de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, învinuite că ar fi provocat, prin farmece, „îndrăcirea” Doamnei Păuna Cantacuzino. Mihai Viteazul - furnizez aceste exemplu, oferit de Șarolta Solcan (Femeile..., p. 263), pentru a ilustra omnipotența superstițiilor - a poruncit să fie ucisă („pus-a Voievodul de au omorât-o”) mama lui Ioan Raț (după ce acesta fusese omorât), „ca să nu facă vreo vrajă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ciuma i-a răpus, în 1574, la Moscova (să constatăm că victimele erau departe de casă), pe fiul lui Bogdan al IV-lea Lăpușneanu și pe soția lui. Și încă o văduvă moartă din cauza ciumei: Doamna Stanca a lui Mihai Viteazul, răpusă de molima care a înspăimântat Brașovul în 1603 557. Bolnavii de lepră (li se spunea mișei, gubavi ori calici), dimpotrivă, erau ei cei izolați spre a se împiedica extinderea infestării. Se vorbește despre astfel de locuri în hrisoave încă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Era frumoasă și tânără (se născuse cam prin 1630) Ruxandra și pețitorii au început să apară. S-a reactivat prințul Wiszniewiecki - rival la mâna ei al lui Sigismund Rakóczy și al contelui Potocki -, i s-a alăturat nepotul lui Mihai Viteazul, Mihai, fiu al lui Nicolae Pătrașcu. N-a avut succes nici unul, Ruxandra și-a ținut văduvia și a rămas pe pământ ucrainean (unde nu a avut o viață liniștită, încurcăturile judiciare nelipsind 570) până la moartea lui Iurii Hmelnițki, fratele lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pretențiile tradiției, dar deschis către nou586), a lui Stroe Buzescu de la Mănăstirea Stănești (unde gloria privată a stolnicului, cu care se măritase prin 1570 era brodată pe gloria timpului), jupâneasa Sima Buzeasca (născută Rudeanu), rudă cu Doamna Stanca lui Mihai Viteazul, a pus să se scrie (îi fusese dat Simei să-și aducă soțul acasă în coșciug; îi va supraviețui peste treizeci de ani587, costatându-și izolarea - „Din boierii bătrâni am rămas numai eu” - și autoritatea de care se bucura: „De câte ori, în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
își are mormântul la Mănăstirea Snagov. Neaga își va afla locul de veci la Mănăstirea Curtea de Argeș. Probabil că Voievodul Alexandru al II-lea Mircea a avut grijă ca Irina, fiica fratelui său Miloș, să fie înmormântată alături de bărbatul ei, „marele viteaz Albul, marele clucer”, care murise în 1574. Peste trei ani l-a urmat și Irina și gropnița de la Mănăstirea Vieroș i-a primit pe amândoi: „A răposat Doamna Irina, fata răposatului Io[an] Miloș Voevod și soția marelui viteaz Albul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marele viteaz Albul, marele clucer”, care murise în 1574. Peste trei ani l-a urmat și Irina și gropnița de la Mănăstirea Vieroș i-a primit pe amândoi: „A răposat Doamna Irina, fata răposatului Io[an] Miloș Voevod și soția marelui viteaz Albul marele clucer, cea împodobită cu toate lucrurile bune, creștinești, în zilele blagocestivului Ion Alexandru Voevod, în anul 708..., luna februarie 6 zile” (Nicolae Iorga, Inscripții..., vol. II, p. 144). 585. Vezi Răzvan Theodorescu, Civilizația românilor între medieval și modern
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de tineri cărturari, între care se numără Octavian Goga, Al. Ciura, Ioan Lupaș, Vasile Goldiș, Ion Agârbiceanu, Traian Vuia, Vasile Stoica ș.a. Ei se întâlnesc în toamna anului 1901, la hotelul „Saskor”, cu Nicolae Iorga, care le vorbește despre Mihai Viteazul, răspunsul fiind dat de tânărul poet Octavian Goga. Tot acesta participă, ca delegat al societății, la jubileul de patruzeci de ani al revistei „Familia”, unde toastează pentru unitate politică. Studenții inaugurează și o campanie de cunoaștere și strângere a legăturilor
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
ȘOIMII, publicație apărută la Târgu Mureș, lunar, din aprilie 1925 până în iunie 1929, cu subtitlul „Revistă literară și științifică”; de la numărul 2/1928 subtitlul se schimbă în „Revistă a liceelor militare”. A fost editată de Liceul Militar „Mihai Viteazul”, sub supravegherea maiorului Vasile Nădejde, director de studii, a profesorilor de specialitate și sub conducerea unui comitet compus din elevi. Din colegiul de direcție mai fac parte colonelul Petre Dobriceanu și maiorii Gheorghe Urziceanu și Vasile Vasiliu. Adevăratul animator al
SOIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289776_a_291105]