3,553 matches
-
cu voce tare, în mai multe limbi, și râde năvalnic. L-am întrebat pe Richard Wagner ce spune tipa în germană de se veselește atât de mult, uneori reușind să-i molipsească și pe cei de alături. „Nimic deosebit, prostioare vulgare. Ea râde după fiecare propoziție, automat” - mi-a răspuns Richard, fixându-mă cu privirea lui imperturbabilă. Situația e de un comic irezistibil. Abia îmi stăpânesc hohotele de râs, mai ales că Richard nu schițează nici o urmă de zâmbet. E calm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
spaniolă, germană, japoneză, rusă... Apoi, clipe de tăcere, o tăcere murmurată. Gioconda provoacă, peste secole, un catharsis colectiv. Participi la el fără să sesizezi momentul alunecării în această sensibilitate afișată a mulțimii. Și nici nu-ți mai pare atât de vulgară. Câteva săli cu pictură spaniolă. Nu văd Velázquez. Rețin un Murillo, Tânărul cerșetor, splendid. Goya, câteva lucrări din celebra și strălucita lui serie de portrete. Contesa de Carpio seamănă mult cu o mătușă a mea pe linia mamei, Maria, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a făcut acel „dar” - o asemenea confesiune era văzută, bineînțeles, ca un „dar”, prin conținutul ei exploziv, mai ales! -, nu, nu m-a supărat „propunerea” lui Matei de a fi și eu „elucidat” la rându-mi, ca atâția prostănaci și vulgari impostori din jurul nostru social, cât mai ales „cecitatea” lui, incapacitatea sa de a decela reala mea fibră creatoare și ideatică din molozul gesticii mele provinciale și al ieșirilor mele, al „entuziasmelor” mele nepotrivite. Ca un rafinat metropolitan, Matei a învățat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
trăi emoția și prezentul unui text literar. Fost amic apropiat al lui Labiș, ambii studenți ai acelui nefericit experiment de sorginte sovietică „Școala de literatură Mihai Eminescu”, o pepinieră a realismului-socialist, de fapt, un centru de îndoctrinare al unui marxism vulgar, al atașamentului „neabătut” față de U. Sovietică și de „Partid”, al urii „nepotolite” față de elita culturală și burghezia românească etc. La unii dintre foștii studenți ai acestei „școli”, de un mare talent, cum au fost, de pildă, T. Mazilu sau Mugur
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
retorismul liric, el, insul „umed” - Geo, insul „uscat”! Îmi plăcea și omul, statura sa medie, „seacă”, plin de umor, de-o spiritualitate jucată, foarte „franțuzească” și ea, o „spiritualitate sportivă”, neostentativă, ocolind cu un tact ieșit din comun situațiile inflamate, vulgare, mizere intelectual și grandomane, atât de curente pe malurile Dâmboviței... Eram mândru că el, mai în vârstă și făcând net parte dintr-o altă generație literară, mă acceptă ca prieten; și cred că și el avea o bună părere despre
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ar fi putut fi ceva cam ca Garda sau Como din nordul Italiei. În sfârșit, așa îmi imaginam eu Tiberiada. Orașul lui Maimonide și al Berenicei are, de fapt, aspectul cam tâmp pe care-l poți remarca la Saint-Raphaël și vulgar cam ca al Coastei de Azur. Un fel de Cannes mutat pe malurile lacului Bourget. O încălcare a statutului, o escrocherie atunci când porți așa un nume. Tiberiada, Herodiada, Olimpiada, diftongul presupune și niște obligații, nu? Mă îndrept atunci spre țărmul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să devină popular, mai ales prin delicatețea exprimării, cu glasul blajin de tenor, în comparație cu cel dur, baritonal al rivalului său, Ion Iliescu. Președintele Emil Constantinescu îl caracterizează pe Adrian Năstase, de altfel un politiciamn cult, elevat, ca pe un om vulgar, folosind expresii care nu sunt concorde cu formația sa intelectuală, de felul: ”blatiștii vor fi dați jos din trenuri cu o gară înainte și puși să facă jogging” ,”va trebui să inventăm un detector de maghiari”, ”Băsescu are dificultăți în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
jos din trenuri cu o gară înainte și puși să facă jogging” ,”va trebui să inventăm un detector de maghiari”, ”Băsescu are dificultăți în a număra până la zece”, ” Ziariștii procedează cum se scarpină maimuța” Totuși, eu nu găsesc aceste expresii vulgare, mai degrabă ironii fine și cu mult tâlc. Un lucru lăudabil, în mandatul lui Emil Constantinescu a fost organizarea unei conferințe de presă, după șase luni de la instalarea ca președinte al României, în care a încercat să arate, ce a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
I-am sesizat originea În comenzile după care se desfășura instrucția de front. Nu exista comanda: “Capul spre dreapta”, pentru evitarea unor conflicte lingvistice, ci numai “Capul, la dreapta”. Nimeni nu spunea virgula. De aici, de la sculare până la culcare, denumirile vulgare ale organelor genitale erau pe buzele tuturor. Nu puteam mânca nimic. Apa se aducea cu cisterna din Borcea și adesea spălătorul era lipsit de apă. Nu puteam dormi. Trebuia să fim atenți, căci se eliberau elevii mai vechi și se
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
dar asta nu înseamnă să devenim vehemenți apărători ai doar unei căi sau forme de expresie. De asemenea bănuiesc că în România acum, ceva mai târziu decât în Vest (unde fenomenul acesta a dispărut deja!), tinerii cred că exprimându-se vulgar și lingvistic sărac sau doar în "slang" îi fac să fie interesanți și "energetici", cu vlagă. Nu este așa, de obicei majoritatea acestora sunt destul de lipsiți de fantezie și spirit, dar recunosc că unii dintre ei pot reda o conversație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în Elveția să învețe mulsul vacilor!?”. Într-un asemenea regim anarhic „domnește bunul plac, disprețul legilor și a tot ce privește binele obștesc”. Grupările politice „își aruncă săgeți pline de venin”, se menționează într-un articol. Limbajul politicienilor era uneori vulgar, de mahala. În opinia unor ziare liberale din anii 1905-1907, liderii conservatori din Huși - Th. Cerchez, liderul Partidului Conservator, prefectul județului Fălciu, Grigore Vericeanu, primarul orașului, Dumitru Andriescu, fostul primar, N. Emandi, N. Burghele, P. Michiu, I. Pivniceru, Miluță Lecache
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
delicvenți" la confiscarea bunurilor și 50 de zile de pușcărie. Mai decis, un sultan al Turciei îi sancționa, pe la 1622, tăindu-le urechile și nasul. Aproximativ la aceeași dată, Papa Urban al VIII-lea, într-o "Bulă" "Despre iarba numită vulgar tabaco", având în vedere că "mul-te persoane de ambele sexe, chiar și sacerdoți și clerici, uitând de cele sfinte îl fumează peste tot, fără rușine, chiar și în timpul oficierii sfintei slujbe", interzicea "utilizarea tutunului sub portice și în interiorul bisericilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
aia cînd sîntem luați. Ne Întindem pe spate și ne chiombim la roată și curînd Începe să se-nvîrtă. Cu cît o privești mai mult, cu-atît se-nvîrte mai repede. Roata aia avea vulgaritatea de coșmar a mozaicurilor aztece, coșmarul sîngeros și vulgar, inima pulsînd În soarele dimineții, nuanțele de roz și albastru țipător ale scrumierelor, cărților poștale și calendarelor suvenir. Pereții erau văruiți În negru și pe unul era desenat cu lac roșu un personaj chinezesc. - Nu știm ce-nseamnă, a zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
din patul ei, spunând că poate dormi pe somiere. Când a fost vorba de a ridica și pianul, dânsa a făcut un astfel de scandal, mai ales că nu aveau bon de rechiziție, încât l-au lăsat, arătându-se pungași vulgari. D. Tzigara spusese lui Costache că, ducându-se la Curtea de Argeș cu Mackensen, acesta i-ar fi zis că Bussche s-a mirat mult că nu e arestat Petrescu cel dintâi, ca răspuns insinuărilor lui Tzigara că era primarul orașului. Nici
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
salvator al situației de „ar fi fost îngăduit să deschidă fruntaria germanilor“. Această broșură imprimată a fost autorizată de Kommandantură și răspândită în țară deodată cu Cântecul soldatului, care propovăduia moartea Brătienilor, a lui Take Ionescu, într-un stil foarte vulgar. alexandru sturdza Anicuța Florescu mi-a povestit cum Grigore și Ion Carp, sosiți de pe front și găsind pe Al. Sturdza găzduit de socrul său, Petre Carp, au deslușit acestuia toată trădarea, planurile pentru deschiderea frontului, apelul la soldați în acest
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
hârdaielor și donițelor; carele viilor, de la cultura viței până la crâșmă; stânele întregi cu fabricarea brânzei și turma de oi dusă de baci și de câini, la care nu lipsea nici măgarul frumos împodobit pentru ocazie. Deși realist, niciodată teatral sau vulgar. Cum de acești oameni simpli și trăiți izolați prin satele lor au izbutit să în jghe beze un spectacol așa de reușit nu o poate explica decât avântul acelui timp excepțional și simțul artistic înnăscut al poporului român. Din Alba
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cheamă bârfă. * Bârfa este recunoscută, dar nu și legiferată. * Nu litera legii, ci spiritul ei; uneori, însă, spiritul anulează litera. * Brațele se mai odihnesc, spiritul niciodată. * O vorbă subțire doare mai mult decât o grosolănie. * În interpretări proaste, comicul devine vulgar. * Și contextul influențează textul. * A debita glume proaste nu este egal cu a fi om de spirit. * Cele mai proaste sunt spiritele... de glumă. * Obrazul subțire cu spirit se ține. * O minte ageră nu e neapărat și profundă. * Glumeții sunt
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Ovidiu ale cărui versuri sunt deosebit de asemănătoare cu cele ale lui Tibullus, cu alte cuvinte, cănd Ovidiu scrie versuri erotice comparabile cu cele ale compozițiilor lui Tibullus scrie poezie "minoră" care, în contextul scrisorii din 1513, era [considerată] inferioară poeziei vulgare [vernaculare] scrisă de Dante și Petrarca. Ceea ce este clar este faptul ca Machiavelli are în minte creațiile lui Ovidiu Amores și mai ales Ars amatoria. Știind că Machiavelli îi citea pe Tibullus și Ovidiu în timp ce scria Îl Principe, ar fi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
bani, ori cu plumb, în Cambodgia sau Zimbabwe, dar orice tentativă de acest gen în Regatul Unit, unde există metode mai sofisticate de securizare a sprijinului politic, nu ar avea numai o natură evident criminală, ci ar fi de asemenea vulgară și absurdă. Așadar dacă corupția politică este o extensie a comportamentului politic normal, pentru a o înțelege trebuie să examinăm procesele care o sprijină și o susțin. Ne-am referit la marginile largi ale corupției. Acestea îngreunează distincția dintre rolurile
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
disparității severe (și prin urmare politic periculoase) dintre retorica platformei sale egalitare de temut și modul său de viață extravagant. În plus, niciunul dintre prietenii săi nu era văzut în lumea bună ca fiind respectabili, ci mai degrabă ca bogătani vulgari care imitau cele mai proaste aspecte din cercul Regelui, niciodată cele mai bune; într-adevăr, unii erau suspectați de criminalitate. Se puneau întrebări mai ales privind finanțarea conacului din Walton Heath al lui Lloyd George, care era mult peste mijloacele
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
nu am văzut fete și femei atât de frumoase ca în România. Atunci ce nevoie au ele de acest artificiu de prost gust, de ce să se mai coboare la aspectul de prostituate, de ce să se complacă în postura de erotism vulgar până la pornografie? Desigur, banii hotărăsc conținutul și orientarea posturilor de televiziune din România (și nu numai), dar undeva ar trebui să existe totuși niște limite. Am avut ocazia să văd cu multă tristețe, că și la emisiunea Etno, destinată exclusiv
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de moralitatea de acum 500 de ani, în zilele noastre de libertate totală și de democrație tendențios interpretată, noțiunea de dragoste se definește ca „sex” și se practică fără nici o restricție, în văzul lumii. Moda îmbrăcăminții extrasumare, combinată cu erotismul vulgar, s-a extins pretutindeni. În parcuri, pe stradă, la întruniri și petreceri publice, în stațiile de tramvai sau chiar acasă în văzul părinților, tinerii abuzează de „plăcerile fizice” care ajung adesea până la desfrânare. Și dacă la toate astea se mai
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
niște reprezentații, joacă niște roluri. O anumită postură îți confecționezi atunci când întrebi o vânzătoare cât e kilu’ de lapte și o cu totul altă mască porți atunci când încerci să cucerești o femeie. Piețarii povestesc, se insultă inteligent, se laudă, sunt vulgari, dar ceea ce contează e că sunt vii și, fără să știe, fac literatură. Probabil, dacă ar conștientiza de ce sunt în stare, s-ar inhiba și nu ar mai produce nimic interesant. Sau ar produce într-o formă coruptă, cum face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-aia-mi plăcuse moșul. Că figura lui nu trădează nimic umil sau fățarnic. Deși, dacă vă uitați mai bine, Gheorghe Tatomir pare a ascunde ceva la spate, el nu are nimic meschin. E mândru fără a fi trufaș. Insolent. Sau vulgar. În nici un caz nu-l poți înghionti șmecherește: „Hai, Gigi, nu dai și tu o țuică?“. Cum să-i spui Gigi? Și, oricum, așa mi se pare, că în lumea satului și în bloc la mine s-au înmulțit excesiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
îl bătea mereu, iar bunicul meu îi zicea: măi, Mitică, iartă-mă, că sunt om bătrân, dar mă cac în gura ta! Nu știu dacă pe atunci înțelegeam sensul vorbelor astea, habar n-am, dar nu mi se păreau deloc vulgare. Nu cred că înțelegeam sensul, nici decorul lingvistic. „Marele și dubla mută... Îți trag un marț de-ți sar capcacele... Stai p-aci că bagă pui... Mai exersezi și tu în oglindă și după aia te prezinți aicea... Dacă dădeai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]