3,544 matches
-
patru tipuri de climat școlar: 1. Autocratic exploatator, în care deciziile se iau la nivel superior ierarhic, prin neimplicarea subordonaților deoarece aceștia nu se bucură de încrederea managerilor. Recunoaștem aici caracteristicile climatului promovat de organizațiile birocratice, raționale și închise (Taylor, Weber). 2. Autocratic binevoitor în care subordonații participă la procesul decizional într-o măsură destul de mică și numai în anumite condiții. 3. Democratic consultativ care permite comunicarea bilaterală, iar subordonații sunt responsabili de deciziile luate numai la nivelul de bază. 4
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a sistemului nervos Charles Bell și François Mangedie / 128 4. Marshall contrapune actului reflex pe cel psihic / 129 5. Teoria modalităților senzoriale / 131 6. Principiul "energiei specifice a stimulilor" Johanes Müller / 132 7. Principiul anatomic al "câmpului senzorial" Ernest Heinrich Weber / 134 8. De la Goethe la Purkinje în reflectarea vizuală / 135 9. Localizarea cerebrală a reflectării de la Gall la Flourens / 136 VII. Condițiile transformării psihologiei într-o știință de sine stătătoare / 139 1.Influența școlii fizico-chimice din biologie / 140 2. Determinismul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Această învățătură asupra recepției spațiale, cu care noi ne naștem, a fost denumită ulterior "nativistă" și a fost contrapusă empirismului, care conferă experienței individuale rolul central de a realiza reflectarea senzorială spațială. 7. Principiul anatomic al "câmpului senzorial" Ernest Heinrich Weber Nașterea concepției nativiste în explicarea reflectării senzoriale s-a încadrat într-o tendință conceptuală mai generală decât posibila influență a teoriei aprioriste a lui Kant. Epoca era sub influența unei tendințe conceptuale iluministe mai vaste, în care și-au găsit
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
n-a fost văzut niciodată. Cei care și-au însușit ca propriu "principiul anatomic" al sistemului nervos pentru explicarea reflectării senzoriale au fost deseori conduși la formularea unor ipoteze cutezătoare în psihofiziologie. Printre aceștia poate fi înrolat și Ernst Heinrich Weber (1795-1878) cu ipoteza sa asupra câmpului senzorial. Cartea acestuia despre tactil apare în 1834 în limba latină (De tactu), o carte fundamentală pentru viitoarea psihologie experimentală. Weber a studiat sensibilitatea tactilă pe baza experienței proprii. În cursul experiențelor sale, el
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unor ipoteze cutezătoare în psihofiziologie. Printre aceștia poate fi înrolat și Ernst Heinrich Weber (1795-1878) cu ipoteza sa asupra câmpului senzorial. Cartea acestuia despre tactil apare în 1834 în limba latină (De tactu), o carte fundamentală pentru viitoarea psihologie experimentală. Weber a studiat sensibilitatea tactilă pe baza experienței proprii. În cursul experiențelor sale, el a stabilit că între doi agenți stimulatori ce acționează simultan asupra pielii se poate face deosebire doar dacă aceștia se află la o distanță suficient de mare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
inervare. Întreaga suprafață a pielii poate fi considerată o sumă de hărți senzoriale tactile de diferite mărimi. Pentru ca două câmpuri senzoriale tactile să ia naștere, este necesar ca între câmpurile respective să mai existe încă un câmp intermediar. Părerea lui Weber a fost că sistemul nervos periferic, cu corespunzătoarele sale capete senzoriale, trece prin creier. Weber mai formulează problema intervenției unui "instinct intelectual", care acționează în direcția coordonării spațio-temporale. Contribuția lui Weber aici se rezumă doar la a fi aliniat metodele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
diferite mărimi. Pentru ca două câmpuri senzoriale tactile să ia naștere, este necesar ca între câmpurile respective să mai existe încă un câmp intermediar. Părerea lui Weber a fost că sistemul nervos periferic, cu corespunzătoarele sale capete senzoriale, trece prin creier. Weber mai formulează problema intervenției unui "instinct intelectual", care acționează în direcția coordonării spațio-temporale. Contribuția lui Weber aici se rezumă doar la a fi aliniat metodele și tehnicile sale de studiere a sensibilității alături de cele ale științelor naturii. De asemenea, este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să mai existe încă un câmp intermediar. Părerea lui Weber a fost că sistemul nervos periferic, cu corespunzătoarele sale capete senzoriale, trece prin creier. Weber mai formulează problema intervenției unui "instinct intelectual", care acționează în direcția coordonării spațio-temporale. Contribuția lui Weber aici se rezumă doar la a fi aliniat metodele și tehnicile sale de studiere a sensibilității alături de cele ale științelor naturii. De asemenea, este remarcabil apelul pe care l-a făcut la adresa metodelor matematicilor. 8. De la Goethe la Purkinje în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
altă parte, dintr-un trecut îndepărtat, acționa tot mai apăsătoare necesitatea explicării dependenței imaginii senzoriale reflectate de conținutul subiectiv conștient a ceea ce era reflectat. Domeniul reflectării senzoriale era deja detașat și fiziologii secolului al XIX-lea găsiseră primele soluții (Bell, Weber, Purkinje). Se conturase încă de atunci concluzia că reflectarea senzorială se producea grație existenței unor mecanisme proprii corpului. Era un început de fundamentare cauzală; ca rezultat al acțiunii obiectelor asupra receptorilor, senzația se producea "din interiorul" receptorilor. Studierea în acest
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în care și-a propus studiul vieții psihice cu ajutorul metodelor matematicilor. El a avut reușite în domeniul psihofizicii, concretizate în stabilirea unor legături cauzale dintre variația stimulativă a agentului stimulator și senzația rezultată. Pe aceeași linie se înscrie activitatea lui Weber care, împreună cu Gustave Fechner (1801-1887), a descoperit și descris matematic existența pragurilor diferențiale necesare producerii senzațiilor, rezultate care au fost de atunci încoace în centrul a numeroase comentarii și analize critice. 3.1. Wilhelm Wundt organizatorul primului laborator de psihologie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mijlocită și precisă între efectul fizic al elementelor reflectate conștient și substratul anatomo-fiziologic al acestora. Este ceea ce a fost actualizat și în "principiul anatomic" al reflectării (de exemplu de "teoria energiei specifice" a stimulilor), în teoria percepției tactile a lui Weber. Au fost contribuții care au avut rolul lor istoric pentru studierea experimentală a elementelor senzoriale ca date primare ale acțiunilor conștiente, a căror producere era dependentă de substratul morfologic și anatomic al organului de simț. Era un mod de gândire
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
P. 24 Uexkull von 274, 275, 276, 277 Uhtomski A. 225 Vâgoțki L.S. 225 Verza E. 279 Vinci L. 268 Virgiliu 267, 268 Volkman W.A. 180 Voltaire F.M.A 172 Watson B. 193, 233, 237, 242, 271 Watt 179 Weber E. H. 134, 135, 147, 164, 229 Weiss A.P. 237 Weizsacker C.T. von 22 Wertheimer M. 227 Windelband W. 219 Wöhler 140 Woodworth R.S. 179 Wolff Chr. 15 Wundt. W. 16, 20, 37, 41, 151, 158, 164, 165, 166, 167
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sunt preponderente în jurnalismul actual. O altă distincție a funcțiilor pe care le îndeplinește jurnalismul în societățile actuale îi aparține autorului francez Jacques Le Bohec (2007), care identifică cinci tipologii ale presei, plecând de la metoda tipurilor ideale propusă de Max Weber. Acestea nu sunt însă modele concrete, categorii de clasament etanșe; majoritatea situațiilor se asemănă și niciun ideal tip nu este superior celorlalte. Diverse roluri ale jurnaliștilor Definiții variate ale democrației Diferite tipuri de interacțiune Forum-agora Participare ---Organ de partid Competiție
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de zi cu noi episoade. 6. Caracteristicile comunicării politice actuale Comunicarea politică se inspiră dintr-o multitudine de tradiții și școli de gândire. Spre deosebire de sociologie, care își extrage mare parte din câmpul problematic și conceptual din tradiția impusă de Marx, Weber, Durkheim, Tarde, Simmel și, mai târziu, de către Școlile de la Chicago și Columbia, comunicarea politică are rădăcini mult mai eclectice. Pionierii domeniului, Harold Lasswell (1948/1973) și Paul Lazarfeld (1944) au adoptat perspective multiple, venind dinspre discipline precum sociologia, antropologia, psihologia
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Schmitt (coord.), Istoria tinerilor în Occident (vol. I) 41. Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.), Istoria tinerilor în Occident (vol. II) 42. Ernest Gellner, Cultură, identitate și politică 43. Ernest Gellner, Rațiune și Cultură 44. Serge Moscovici, Epoca maselor 45. Max Weber, Introducere în sociologia religiilor. Confucianism și Taoism 46. Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice, vol. 2 47. Douglas Kellner, Cultura Media 48. Nicholas V. Riasanovskz, O istorie a Rusiei 49. J.-C. Alexander, Steven Seidman (coord.), Cultură și societate Format 1
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de tine ca mai presus nu va fi mai presus 86. Deși Gaunilon nu l-a înțeles foarte exact și unele obiecții nu au fost clar întemeiate, unii gânditori susțin că Gaunilon a fost adevăratul erou al vechii dezbateri. Alfred Weber scoate în evidență faptul că noi putem să ne gândim și să ne imaginăm o existență, și totuși aceea existență s-ar putea să nu existe. Avem tot atât de multă dreptate să concluzionăm din ideea de insulă perfectă în mijlocul oceanului că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Arthur / 105 Seneca / 68-69 Shileds, George / 253 Smart, J.J. / 31, 136, 288 Spinoza, Baruch / 141, 151, 217, 218 Sobel, Howard / 149 Sorley, W.R. / 53 Strawson, P. F. / 107, 121, 124 Swinburne, Richard / 27, 289 T Truebold, Elton / 53 W Weber, Alfred / 75 Whithead, Alfred / 214, 216, 218, 251, 284 William, James / 23-24, 285 Wittgenstein, Ludwig / 32-33, 289 Wolf, Christian / 98 Abstract The ontological argument is in a tide relation with the philosophical problem of the existence. The nucleus of this
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
148. 84 Sf. Anselm din Canterbury, Proslogion sau Discurs despre existența lui Dumnezeu, traducere de Alexander Baumgarten, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj Napoca, 1996, p. 82. 85 N. Geisler, op. cit., p. 148. 86 Sf. Anselm din Canterbury, op. cit., p. 71. 87 Alfred Weber, History of Philosophy, trans. Frank Thilly, Scribner's, New York, 1896, 1925, pp. 169-170, în Charles Hartshorne, Anselm's Discovery: A Re-Examination of the Ontological Proof for God's Existence, Open Court, La Salle, IL, 1965, p. 18. 88 Vezi Charles
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cofoza (surditatea) reprezintă abolirea senzației auditive, acufenele și tinnitusul sunt zgomote anormale, percepute de partea normală, mai frecvent întâlnite în neurinomul de acustic. Pentru a diferenția hipoacuziile de transmisie de hipoacuziile de percepție se folosește diapazonul, și se practică probele: Weber, Schwabach și Rinne, care compară timpii de conducere ai sunetului pe calea osoasă și aerică. Vertijul este senzația falsă de deplasare a individului în raport cu elementele din mediul înconjurător sau a acestora fața de subiect. Poate avea orice direcție, este însoțită
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
soluțiile legitime și aleg calea ilegală. Această concepție a fost abandonată o dată cu apariția darwinismului, care adopta teoria cu privire la lupta pentru supraviețuire, care permite celor puternici să acumuleze bunuri, rezervându-le celor slabi o viață plină de privațiuni. Lucrarea lui Max Weber ,,Etica protestantă și spiritul capitalismului" a adus în centrul interpretărilor noțiunea de predestinare, în raport cu care numai cei aleși de Dumnezeu sunt favorizați de soartă. Conceptul este acceptat de biserica catolică, în opoziție cu concepțiile protestante, care consideră succesul economic ca
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Moscovici • Era individului, Alain Renaut • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Identitatea socioculturală a tinerilor, Sabina-Adina Luca • Imaginarul colectiv al electoratului, Adriana Ștefănel • Inerție socială în spațiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcțională a comunităților, Tudor Pitulac • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria gândirii sociologice. Marii clasici, Gilles Ferreol • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
33,68]. Inoue [33,40] susține că metastazele ganglionare în tipurile MF ale CCI arată o neoplazie diseminată non-curabilă, de aceea hepatectomia este contraindicată, dacă metastazarea ganglionară este demonstrată intraoperator prin sampling ganglionar. În același timp Murakami [33,81] și Weber [33,35] au raportat supraviețuitori la peste 5 ani cu CCI metastazat ganglionar iar Ohtsuka [33,51] nici nu acordă multă importanță prognostică ganglionilor pozitivi (N+). Mai mulți autori au subliniat importanța prognostică a numărului ganglionilor pozitivi, analog cancerelor gastrice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
nu încape îndoială. Zur Notwendigkeit einer vergleichenden romanischen Phraseologie", 1987], în Forum, vol. 34, nr. 5-6, 1992, pp. 69-75. Coșeriu, Eugeniu, Competencia lingüística. Elementos de la teoria del hablar [Sprachkompetenz. Grundzüge der Theorie des Sprechens, 1988], elaborado y editado por Heinrich Weber, versiόn española de Francisco Melo Blanco, Gredos, Madrid, 1992. Coșeriu, Eugeniu, Introducere în lingvistică [Introducciόn a la lingüística, 1951], traducere de Elena Ardeleanu și Eugenia Bojoga, cuvânt înainte de Mircea Borcilă, Echinox, Cluj, 1995. Coșeriu, Eugeniu, Sincronie, diacronie și istorie. Problema
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1, ediția a III-a, Klincksieck, Paris, 1951, p. 68. 14 Ibidem, p. 70. 15 Ibidem, p. 74. 16 Eugeniu Coșeriu, Competencia lingüística. Elementos de la teoria del hablar [Sprachkompetenz. Grundzüge der Theorie des Sprechens, 1988], elaborado y editado por Heinrich Weber, versiόn española de Francisco Melo Blanco, Gredos, Madrid, 1992, p. 48. 17 Charles Bally, Traité de stylistique française, vol. 1, p. 69. 18 Albert Sechehaye, Essai sur la structure logique de la phrase [1926], Champion, Paris, 1950, p. 98. 19 Pierre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
politique, Paris, Seuil, 1996. Vallin, Pierre, Histoire politique des chrétiens, Paris, Nouvelle Cité, 1988. Vogel, Cyrille, Le Pécheur et la pénitence dans l'Église ancienne, Paris, Cerf, 1982. Ware, Kallistos, Approches de Dieu dans la voie orthodoxe, Paris, Cerf, 2004. Weber, Max, Sociologie des religions, Paris, Gallimard, 1996. Wunenburger, Jean-Jacques, La vie des images, Grenoble, Presses Universitaires de Grenoble, 2002. Wunenburger, Jean-Jacques, Philosophie des images, Paris, PUF, 2007. Abstract The current volume is trying to make a certain distinction inside the
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]