4,773 matches
-
creaturile lumii l]udau soarele care r]s]rea în fiecare zi, la fel cum f]cea fiecare egiptean în parte. Mai mult, unii zei luau chip de animal. De exemplu, Thoth putea fi babuin sau ibis, animalul sacru al zeiței Bast era pisică, Tauret era zeița-hipopotam, Sebek era crocodil ș.a.m.d. Lista animalelor sacre era lung], incluzând vulturul, rândunica, broasca-țestoas], scorpionul, șarpele ș.a.m.d. În ciuda respectului și a venerației pe care le manifestau fâț] de aceste creaturi (unele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între peisajul bucovinean și peisajul moral, dominat de o tristețe difuză a amurgului vieții, poezia senectuții fiind mai persistentă în versurile ce vor intra în volumul postum Sonete (1983), din care se reține Acteon, unde mitologicul vânător este transformat de zeița Artemis, surprinsă goală la scăldat, într-un cerb ce aleargă peste poieni de timp: „Tristele m-alungă spre departe/ și rup din carnea mea cu dinți de moarte”. Lirismul discret se regăsește și în elogiul cetății, prezent încă în Voievod
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
de oameni. În realitate, aceasta este una dintre premisele fundamentale ale culturii tradiționale chineze. Occidentalii cred că omul este creat de Dumnezeu, În vreme ce, În opoziție izbitoare, strămoșii chinezilor credeau că zeii sunt creați de oameni. De fapt, toți zeii și zeițele care care apar În cultura chineză au fost cândva bărbați și femei În carne și oase. Așa a fost Gautama Buddha (563-483 Î.e.n.), fondatorul budismului, Bodhidharma Dharma, creatorul artelor marțiale chinezești, Guanyin - Bodhisattva Îndurării, precum și nemuritorii daoiști, ca Zhang Shanfeng
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se Înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții În mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante rituale ale ursirii: a. cea În care activitatea lor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se Înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții În mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante rituale ale ursirii: a. cea În care activitatea lor se desfășoară succesiv În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
active la nivelul culturii orale. Panteonul carpatic ar fi alcătuit din reprezentări mitice transmise exclusiv pe cale orală prin două surse fundamentale: Calendarul popular și Cartea morților. Mesajele Cărții Morților sunt adresate mortului strigat pe nume, sau printr-un nume tabu, zeițelor destinului, soțului sau soției postume, substitutelor mortului, adăposturilor postume, zeiței morții În ipostaza de pasăre de pradă (gaia, carboaica) și antropomorfă, ghizilor providențiali (lupul, vulpea, vidra), vameșilor binevoitori, personajelor psihopompe și, În final, rudelor mortului din lumea de dincolo. Ca
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
din reprezentări mitice transmise exclusiv pe cale orală prin două surse fundamentale: Calendarul popular și Cartea morților. Mesajele Cărții Morților sunt adresate mortului strigat pe nume, sau printr-un nume tabu, zeițelor destinului, soțului sau soției postume, substitutelor mortului, adăposturilor postume, zeiței morții În ipostaza de pasăre de pradă (gaia, carboaica) și antropomorfă, ghizilor providențiali (lupul, vulpea, vidra), vameșilor binevoitori, personajelor psihopompe și, În final, rudelor mortului din lumea de dincolo. Ca dovadă a vechimii lor, În cântecele funerare din cartea românească
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mai Însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței nouluinăscut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase În mentalitatea populară prin expresiile: așa mi-a fost ursita, așa mi-a cântat ursita la naștere, așa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de la fereastra bucătăriei lui Thomas Farrinier, de unde a pornit incendiul. Monumentul are 311 trepte până în vârf, iar treptele sunt dispuse sub forma spiralei de aur, urmând principiile numărului perfect al lui Fibonacci. Simbolic, cifra 23 este asociată în mitologie cu zeița Eris, zeița discordiei și a haosului. Arhitectul a dorit să accentueze încă o dată drama prin care a trecut orașul, și ca monumentul să reprezinte victoria rațiunii și a științei asupra fricii și a ignoranței. Din acest motiv, monumentul lui Wren
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
bucătăriei lui Thomas Farrinier, de unde a pornit incendiul. Monumentul are 311 trepte până în vârf, iar treptele sunt dispuse sub forma spiralei de aur, urmând principiile numărului perfect al lui Fibonacci. Simbolic, cifra 23 este asociată în mitologie cu zeița Eris, zeița discordiei și a haosului. Arhitectul a dorit să accentueze încă o dată drama prin care a trecut orașul, și ca monumentul să reprezinte victoria rațiunii și a științei asupra fricii și a ignoranței. Din acest motiv, monumentul lui Wren a fost
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
romane, între secolele unu și șase, însă în timpul domniei lui Iulian Apostatul (360-363) orașul a fost redenumit Paris. “ (trad. n.) Versiunea apocrifă însă este alta. Încă din secolul al XV-lea, se vehicula ideea unei legături între numele PARIS și zeița egipteana ISIS. Deși această asociere aruncă un văl de neîncredere, se cuvine a aduce câteva lămuriri suplimentare. în lucrarea sa intitulată Isis in the ancient world, R.E. Witt afirmă că Isis a fost o zeiță a Egiptului antic, iar cultul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
legături între numele PARIS și zeița egipteana ISIS. Deși această asociere aruncă un văl de neîncredere, se cuvine a aduce câteva lămuriri suplimentare. în lucrarea sa intitulată Isis in the ancient world, R.E. Witt afirmă că Isis a fost o zeiță a Egiptului antic, iar cultul său s-a propagat până în spațiul lumii grecoromane. Era venerată ca fiind întruchiparea mamei ideale, a soției și a fecioarelor. Pronunția originală a numelui era Is, însă regulile gramaticale ale limbii grecești au adăugat încă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
până în spațiul lumii grecoromane. Era venerată ca fiind întruchiparea mamei ideale, a soției și a fecioarelor. Pronunția originală a numelui era Is, însă regulile gramaticale ale limbii grecești au adăugat încă un S numelui. Din acest motiv în spațiul european zeița Is a devenit zeița Isis. Cultul lui Isis s-a bucurat de mulți adepți, care iau ridicat temple în Italia (Pompei), Franța, Spania, Pannonia, Germania, Arabia, Asia Minor, Portugalia, Irlanda și Anglia. Vom aduce în discuție un nou nume: Iulian
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Era venerată ca fiind întruchiparea mamei ideale, a soției și a fecioarelor. Pronunția originală a numelui era Is, însă regulile gramaticale ale limbii grecești au adăugat încă un S numelui. Din acest motiv în spațiul european zeița Is a devenit zeița Isis. Cultul lui Isis s-a bucurat de mulți adepți, care iau ridicat temple în Italia (Pompei), Franța, Spania, Pannonia, Germania, Arabia, Asia Minor, Portugalia, Irlanda și Anglia. Vom aduce în discuție un nou nume: Iulian Apostatul, al cărui unchi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în cele mai multe reprezentări pictografice, Isis este înfățișată alături un crin de apa (floeur de lis in franceză, n.n) de culoare albastră (Foto nr.9, Foto nr. 10., Anexă). Vehiculul cu care se deplasa era o corabie, fiindcă era și zeița navigației (Foto nr. 11 Anexă). în astrologie reprezintă planeta Sirius, care este cea mai luminoasă stea de pe cer. După această scurtă explicație referitoare la modificările survenite în numele IS și la simbolistica zeiței, să revenim la subiectul nostru, mai exact etimologia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
se deplasa era o corabie, fiindcă era și zeița navigației (Foto nr. 11 Anexă). în astrologie reprezintă planeta Sirius, care este cea mai luminoasă stea de pe cer. După această scurtă explicație referitoare la modificările survenite în numele IS și la simbolistica zeiței, să revenim la subiectul nostru, mai exact etimologia numelui capitalei Franței, din perspectiva apocrifă. După cum spuneam, din punct de vedere apocrif, orașul Luteția a primit numele de Paris în timpul domniei lui Iulian Apostatul și se consideră că ar însemna Par
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
însemna Par Is, adică„Pentru Isis“. Primele scrieri care vehiculau această idee au apărut în secolul al XVlea. Biblioteca Națională din Paris adăpostește un manuscris francez, datând din anul 1403 (Foto nr.12, Anexă). În pictogramă apare tradiționalul simbol al zeiței, barca, iar Isis este îmbrăcată ca o femeie aparținând nobilimii. Este salutată de către nobili și preoți, iar sub acest desen apare și titlul:„însăși antica Isis, zeița și regina egiptenilor“. în secolul al XIV-lea, călugărul augustin Jaques le Grant
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
din anul 1403 (Foto nr.12, Anexă). În pictogramă apare tradiționalul simbol al zeiței, barca, iar Isis este îmbrăcată ca o femeie aparținând nobilimii. Este salutată de către nobili și preoți, iar sub acest desen apare și titlul:„însăși antica Isis, zeița și regina egiptenilor“. în secolul al XIV-lea, călugărul augustin Jaques le Grant afirma:„în timpurile lui Chrlemagne... exista un oraș numit Iseos, care se chema astfel pentru că zeița Isis era venerată acolo. Acum se numește Melun. Paris își trage
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
preoți, iar sub acest desen apare și titlul:„însăși antica Isis, zeița și regina egiptenilor“. în secolul al XIV-lea, călugărul augustin Jaques le Grant afirma:„în timpurile lui Chrlemagne... exista un oraș numit Iseos, care se chema astfel pentru că zeița Isis era venerată acolo. Acum se numește Melun. Paris își trage numele din aceleași motive; se spune ca Parisius este asemănător cu Iseos (quasi par Iseos) deoarece este construit pe râul Sena, la fel ca și Melun“ (trad. n.). Citind
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fost excomunicat de către biserică. Ne întrebam retoric dacă nu cumva tocmai aceasta afirmație despre orașul Paris și templul lui Isis au stat la baza excomunicării sale. în anul 1512 istoricul francez Lemaire de Belge a povestit cum un idol al zeiței Isis a fost venerat la St. Germain-des-Pres din Paris. Aceeași idee este preluată și de către Gilles Corrozet, primul istoric care a realizat un ghid al orașului Paris. În anul 1550, publică istoria Parisului, lucrarea fiind intitulată: Les Antiquitez, Histoire et
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nu le era străină capetelor încoronate. De asemenea, să nu uităm firul demersului nostru: scoaterea la lumină a unor posibile legături între numele regelui Ludovic și numele capitalei Franței. Deoarece documente prezentate mai sus, care atestau o posibilă legătură între zeița Isis și Paris, au apărut înainte de anul nașterii lui Ludovic al XIV-lea, ne este greu să credem că regele nu era la curent cu acestea. Iar regele era pasionat de orice eveniment, informație sau simbol care l-ar fi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de la un trib galez care locuia în Luteția, iar prin edictul împăratului roman Iulian Apostatul a fost schimbat în Paris. Din punct de vedere istoric-apocrif, lângă orașul Luteția se afla un centru religios, pe care era construit un templu al zeiței Is, al cărei nume în greaca veche este Isis. Iulian Apostatul, ultimul mare împărat roman păgân, în încercarea de a înrădăcina acest cult, a numit orașul Luteția - Par Is care poate fi tradus prin:„Pentru Is“ sau„Lângă Is”. Din
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ludovic, Lully, se intitulează Isis. Istoria ocultă, apocrifă, consideră însă aceste evenimente ca fiind de o importanță majoră în evoluția societăților secrete. Din punctul de vedere al cercetătorilor literaturii și istoriei apocrife, orașul Paris este întemeiat lângă un templu al zeiței Isis. Nicholas Fouquet, prin legăturile sale cu artistul Nicolas Poussin, deținea unul dintre cele mai mari secrete ale istoriei. Secolul nostru abundă de literatură mai mult sau mai puțin comercială, care leagă numele intendentului șef de diverse culte, printre care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
vălul timpului și, din acest motiv, recomandăm precauție în afirmațiile pe care le facem, preferând să înlocuim adverbul„sigur“ și substantivul„certitudine“ cu permisivul adverb„probabil“. Pe baza informațiilor prezentate, probabil lângă orașul Luteția a fost construit un templu al zeiței Isis. Deoarece ne referim la secolul al IV-lea d. H, încă se mai dădea o luptă între vechile religii politeist-păgâne și nou apăruta religie creștină, care, la 300 de ani de la moartea lui Christos, nu luase încă avântul necesar
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
este evidențiată de motto-ul ales ulterior: Nec Pluribus Impar. Nimeni nu îl poate egala în măreție. Faptul că probabil cunoștea legendele despre originea numelui orașului nu a făcut decât să-l stimuleze și mai mult. Astfel, asemeni căsătoriei dintre zeița Is și zeul soare Osir, și el, la rândul său, a celebrat uniunea dintre orașul Paris și regele Soare. Extrapolând, Ludovic realizează un legământ simbolic între capitala Franței și casa regală reprezentată de Burboni, în care regele, simbolizând soarele, devine
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]