3,039 matches
-
Ea a fost scrisă sub impresia lăsată de executarea unuia dintre deținuții care se aflau împreună cu el în închisoare și care fusese condamnat pentru că își ucisese iubita: Oscar Wilde a fost un stilist remarcabil. El știa să picteze prin cuvinte, zugrăvind în fața ochilor fanteziei cititorului tablouri de o frumusețe uimitoare. Privită în ansamblu, creația lui a oglindit declinul umanismului și cultul artei în ceea ce are ea mai elevat.
Oscar Wilde () [Corola-website/Science/297971_a_299300]
-
artistul decorează cu picturi capela ""Scrovegni"" din Padova, aceste fresce fiind considerate cele mai însemnate opere ale sale. În anul 1311 Giotto se reîntoarce la Florența. Începând din anul 1317 pictează fresce în Biserica "Santa Croce". Dintre cele patru capele zugrăvite de el, azi mai pot fi admirate doar două: "Bardi" și "Peruzzi". În același timp artistul realizează picturi și pentru Palatul "Bargello", care de asemenea nu s-au mai păstrat. Între anii 1328-1333 Giotto s-a găsit la curtea regelui
Giotto di Bondone () [Corola-website/Science/298440_a_299769]
-
de o valoare reală. Totuși în erudiția sa Anghel Demetriescu nu era pedant. El admite abateri de la istorie, considerând că fraze cum ar fi "„Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau”" "„trebuie reproduse, nu pentru că sunt istorice, ci pentru că zugrăvesc setea de domnie a lui Lăpușneanu”". Ceea ce îl supără este denaturarea adevărului istoric, iar în cazul nuvelei lui Costache Negruzzi personalitatea domnitorului este corect zugrăvită, pe când în "Scrisoarea a III-a" narațiunea creează o imagine greșită a caracterului celor doi
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
naționalității maghiare cu poporul român, pentru demascarea diversiunilor naționaliste și rasiste. După al doilea război a fost redactor responsabil la revistele de limbă maghiară „Világosság” (1945) și „Igazság” (1946). A desfășurat o activitate literară intensă pentru construirea orânduirii socialiste. A zugrăvit chipuri de muncitori din uzină, luptători pentru cauza proletariatului. Până la sfârșitul vieții, a scris 30 de volume (nuvele, schițe, articole și reportaje, mai multe romane, o piesă de teatru), unele traduse și în limba română. Din acestea, se cuvin a
István Nagy () [Corola-website/Science/307240_a_308569]
-
Figură Sfanțului Gheorghe cu balaurul în partea de sus din dreapta a tabloului a fost adăugată de un restaurator trei secole mai tarziu. Specialiștii nu reușesc să interpreteze semnificația unui tablou în care monștrii de apă și cei de uscat sunt zugrăviți în același spațiu cu oamenii. Între anii 1508 și 1509, Giorgione realizează compoziția "Cei trei filosofi" (""I tre filosofi"") pentru Taddeo Contarini. Și în acest caz există divergențe în legătură cu cele trei personaje reprezentate. Opinia cea mai răspândită este că nu
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
cele două turle vechi a fost construită o a treia, din lemn. Aceste din urmă adaosuri au fost înlăturate cu prilejul lucrărilor de restaurare a bisericii, care au urmat puternicului incendiu din 1921. De asemenea, el a pus să fie zugrăvite pe peretele nordic al pridvorului tabloul ctitorilor: Petru Rareș și familia sa, precum și pe episcopul Macarie. Tot în timpul egumenului Isaia s-au construit și actualele chilii de pe latura sudică și estică, lărgindu-se totodată și vechea trapeză din 1765. Cu
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
după modelul obișnuit acum în Moldova sau lărgit înlăuntru prin dărmarea unui părete din mijloc sau mărit și sau întărit ferestile cu gratii, sau adaos proscomidiar, sau înformat fostul pridvor în trupul bisericii adăogiendusă altul de nou, sau acoperit, sau zugrăvit pe dinlăuntru și pe dinafară și sau împodobit cu multe odoară înturnănduse multe drituri și moșii împresurate."". Prin poziția ei retrasă, Mănăstirii Râșca i s-a dat și destinația de a fi închisoare pentru călugării vagabonzi și îndeosebi pentru boierii
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
sculptat în piatră, ce împodobește pisania de la 1645, decorează intrarea în interior. Ușa de la intrare, stranele, catapeteasma și restul de mobilier sunt din lemn frumos sculptat. Pictura însă este nouă, realizată în anul 1937 de către pictorul Nicolae Pană, care a zugrăvit interiorul și o parte din pridvor. Din vechea pictură se mai păstrează în pronaos tabloul votiv, remarcabil portret de grup, cu portretele ctitorilor și ale descendenților lor direcți. Repictarea s-a făcut cu ajutorul Episcopului Nichita Duma, sprijinit de domnii Milcoveanu
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
numele Tatălui și al Fiului și al santului Spirit, Treimea cea de o fință și nedespărțită. Aciastă santă și Dumnedzeiască Biserică ce portă hramu Santu Nicolae s'a prefăcut din facia temeliei acum pentru a treia oră și s'a zugrăvit după cum se vede cu ajutoriul titorilor enoriași și altor persone prevădzute măi josu. Aciastă lucrare sa început în anulu ... Ianuarie 29 și s'a terminat în anul 1889 Marte 10 în dzilele Maiestăți Salle Regelui Carol I și Reginei Elisabeta
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
deportarea în Siberia, demască ipocrizia bisericii, justiția, corupția aparatului de stat țarist, într-un cuvânt, demască întreaga orânduire socială și de stat din Rusia țaristă. În acțiunea romanului, Tolstoi a introdus oameni din cele mai felurite categorii sociale. El a zugrăvit și vârfurile nobilimii, și preoțimea, și funcționărimea, și ofițerimea, și negustorimea, și lumea meseriașilor și pe cea a mujicilor, încercând chiar să creeze tipuri de revoluționari, prezentându-i cu simpatie îndeosebi pe narodnici, în timp ce față de social-democrați are rezerve și își
Învierea (roman) () [Corola-website/Science/308689_a_310018]
-
acest punct culminant din creația să. Se știe însă că o icoană mobilă poate fi completată inventarului ulterior și nu poate dată cu fermitate o pictură murala. Istoricul de artă Marius Porumb a notat, măi reținut, ca „în 1782 pictorul zugrăvește mai multe icoane în biserică din deal din Ieud” fără să cuprindă și ansamblul mural. Documentele de arhivă aduc mai multă lumină în jurul datării picturii murale din Ieud Deal. În conscripția parohiala din 1774 apare informația că amândouă bisericile din
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
de Mihai Viteazul. În 1825 clădirile complexului mănăstirii au fost reparate pentru a-i servi primului domn pământean, Grigore al IV-lea Ghica, ca reședință domnească, între anii 1822-1828. Între anii 1827-1837 mănăstirea este restaurată, iar în 1838 a fost zugrăvită pe dinăuntru, din inițiativa arhimandritului Teodosie Contopulo. Acesta adaugă bisericii un pridvor și repară turla mare. Cutremurul de gradul 7,5 din data de 23 ianuarie 1838 afectează din nou mănăstirea. Între anii 1828-1829, în timpul războiului ruso-turc casele domnești sunt
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure. Apar deasemenea femei care spală rufe, care torc fuioare, femei care aduc apă sau aruncă năvodul în râu. Multe din picturile sale zugrăvesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul și-o putea permite. Artistul și-a surprins personajele în cele mai importante și permanente îndeletniciri și destul de des în ipostaze melancolice sau de odihnă. El nu a căutat idilicul vieții la
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
activitatea proletariatului, lucru care l-a determinat pe artist să execute numeroase lucrări cu această tematică. Primele tablouri cu tematică proletară au fost făcute în anul 1905 și ele au fost "Muncitorul" și "Muncitor în repaus". Artistul a vrut să zugrăvească cât mai veridic personajele și acest lucru a dus la o privire răscolitoare și o ținută dârză. Cu toate că liniile sunt nervoase, contururile nu au precizia și vigoarea pe care pictorul a reușit-o în picturile mai târzii cum au fost
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure. Apar deasemenea femei care spală rufe, care torc fuioare, femei care aduc apă sau aruncă năvodul în râu. Multe din picturile sale zugrăvesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul și-o putea permite. Artistul și-a surprins personajele în cele mai importante și permanente îndeletniciri și destul de des în ipostaze melancolice sau de odihnă. El nu a căutat idilicul vieții la
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
dură și absolut gravă a lucrării. Mai realizată este "Pâinea noastră cea de toate zilele" (vezi Varia), care este construită viguros, Băncilă reușind să extragă din realitate o situație tipică. Ținuta și atitudinea țăranului sunt firești, iar boul din stânga este zugrăvit cu o măiestrie și un rafinament al desenului demn de un mare pictor animalier. Pictura intitulată "Semănătorul", care reprezintă un țăran cu trup subțiratec dar rezistent la muncă, cu chipul slab, arată o ființă în care se oglindesc greutățile vieții
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
artist liric ca Ștefan Luchian, care își exprima sentimentele sau stările sufletești în această tematică. Fiind un pictor realist critic, Octav Băncilă a văzut în frumusețea florilor ceva firesc și menit a da putere de muncă omului. Florile sale sunt zugrăvite fără efuziuni poetice, dar suficient de viguroase pentru a emoționa și a încânta privitorul. Peisajele realizate de către Octav Băncilă nu au fost niciodată un scop în sine. Ele constituiau doar mediul în care pictorul reprezenta activitățile umane, oamenii fiind înfățișați
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și 1915, că natura a fost doar indicată, în timp ce personajul a fost proiectat cu forță ca idee principală a compoziției. De obicei, natura pictată de Octav Băncilă nu are elemente vesele, ea este aspră sau posomorâtă ca și oamenii obidiți zugrăviți în cadrul ei. Reprezentative în acest sens sun ", , Bunicul și nepotul" și "La coasă". Dacă lumina soarelui a fost pictată generos pe coamele dealurilor, țăranul apare frământat de gânduri negre în ", , ", etc. În perioada a treia de creație a pictorului, natura
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
alți ctetori sunt scrisâ în cartea vieții spre veçnica lor pomenire. 1841 otomvrii 20"". Fresca interioară a fost refăcută, în stil neobizantin, în anul 1882, după cum atestă o inscripție aflată în partea de nord a pridvorului: Această biserică s-a zugrăvit cu oloiu de numiții zugravi T. Ioan și D. Iliescu la anul 1882"". Fiind afumată, pictura a fost spălată și curățată în anii 1968-1969 de către pictorul restaurator Arutium Avachian. Edificiul avea inițial două turle de zid (pe naos și pronaos
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
lemn de felurite chipuri despărțeau grădinile unele de altele; totul se arăta curat și bine ținut și înfățoșa icoana unei vieți regulate dusă de o numeroasă și pașnică colonie. Din mijlocul acestor case se înălțau turnurile a două biserici ciudat zugrăvite cu multe fețe, și sunetele clopotelor pentru vecernie ajungeau rar și limpede pănă la noi”". Musafirii au fost întâmpinat de 14 maici care le-au adus o tavă cu dulceață și un pahar de apă. Au fost găzduiți într-o
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
în starea altor mănăstiri mari"", începând din 1729, domnitorul Moldovei, Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748), a refăcut ansamblul ruinat al Mănăstirii Balicăi: a extins și reparat biserica, adăugându-i un pridvor, acoperind-o di nou, zugrăvind-o pe interior și înzestrând-o cu obiectele de cult necesare, a împrejmuit-o cu ziduri de piatră, a construit un turn-clopotniță deasupra porții, case domnești în incintă, iar, la nord de zidurile mănăstirii, a adus meșteri care au amenajat
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
al Moldovei: 1753-1756) și Ruxandra. Pe peretele din dreapta, este pictat celălalt fiu al domnitorului, Scarlat Ghica, domnitor al Moldovei (1757-1758) și al Munteniei (1758-1761 și 1765-1766). În pronaos, pe peretele din dreapta, a fost pictat egumenul Ioasaf Voinescu. Acesta a fost zugrăvit în culori închise, sobre, ținând în mână ctitoria sa. Lângă portretul său se află următoarea inscripție: „"Nu nouă Doamne, nu nouă, ci numelui Teu celui Sfânt s-a tidit din temelie această Sf. biserică, de smeritul și păcătosul robul Teu
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
anul 1841, Octomvre 30."“ Din diferența dintre cele două inscripții cu privire la anul finalizării rezultă că zidirea bisericii s-a încheiat în 1839, iar pictarea acesteia în 1841. Pe arcul-dublou dintre pronaos și naos, alături de cele șapte sinoade ecumenice, a fost zugrăvit și "Sinodul de la Iași" (15 septembrie - 27 octombrie 1642), orașul vechi fiind zugrăvit pe fundal. Catapeteasma bisericii a fost realizată și montată în biserică în anul 1838. În pronaosul bisericii se află mormântul Domniței Ruxandra, fiica lui Grigore Ghica Vodă
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
rezultă că zidirea bisericii s-a încheiat în 1839, iar pictarea acesteia în 1841. Pe arcul-dublou dintre pronaos și naos, alături de cele șapte sinoade ecumenice, a fost zugrăvit și "Sinodul de la Iași" (15 septembrie - 27 octombrie 1642), orașul vechi fiind zugrăvit pe fundal. Catapeteasma bisericii a fost realizată și montată în biserică în anul 1838. În pronaosul bisericii se află mormântul Domniței Ruxandra, fiica lui Grigore Ghica Vodă, îngropată în anul 1780. Lespedea funerară este frumos decorată cu diferite ornamente (soarele
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
secolului al XVI-lea (1588), mănăstirea a fost reclădită de boierul Radu Șerban, folosind ruinele rămase de la vechea mănăstire, în special zidul de incintă. În biserica, cu hramul Sf. Nicolae, va comanda ca zidul de la intrarea în pronaos să fie zugrăvit împreună cu soția sa Elina, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc. În 1609, după ce a devenit domn al Țării Românești, Radu Șerban zugrăvește biserica mănăstirii Comana, punând să se intervină în pictura ce-l reprezenta, prin adăugarea însemnelor domnești. Această pisanie nu
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]