26,679 matches
-
și retragerea în sine, singura în opinia lui Antiphon care poate menține o stare de mulțumire sufletească definită în primul rând ca evitarea mâhnirilor. Și încă ceva: Antiphon propune ceva și mai scandalos, și anume egalitatea tuturor, principiu ce contravine democrației grecești foarte limitative. Nimic nu justifică în mod natural diferențele între oameni, nevoile sunt aceleași pentru toți. Ridicându-se împotriva preferinței pentru anumite categorii, Antiphon apare și ca precursor al dreptului natural: existența individuală obligă la recunoașterea semenilor. Cu alte
Antiphon din Atena, inventatorul psihanalizei și inamicul legilor - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102084_a_103376]
-
vorbit Oana Stănciulescu. DC News: Cum era presa în 1990 când ați debutat la ziarul "Dreptatea" față de presa actuală? Oana Stănciulescu: În primul rând, în 1990 era presă. Erau mai multe ziare și mai puține televiziuni. Chiar dacă era început de democrație, lucrurile erau mai simple și mai corecte decât acum. Publicitatea era transparență și pe față. Existau fonduri pentru presă. Toată lumea știa de unde sponsorizată presa. În prezent... este o mare problemă legată de finanțarea presei. Presa a fost instituția cea mai
Oana Stănciulescu, interviu despre presa liberă. Viitorul jurnalismului în România - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102113_a_103405]
-
S-a întâmplat din cauză că ziarele nu mai au fonduri, publicitatea este din ce în ce mai puțină și nu a existat o preocupare pentru presă. Mulți politicieni au fost deranjați de presă. În România nu există cultul presei libere așa cum există în țările cu democrație consolidată. În țara noastră, atunci când un politician este criticat de presă... el crede că îi este dușman. În Marea Britanie, presa este ajutată de către putere. Nu se concepe ca presa sau opoziția să nu fie puternice în țările cu democrație consolidată
Oana Stănciulescu, interviu despre presa liberă. Viitorul jurnalismului în România - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102113_a_103405]
-
cu democrație consolidată. În țara noastră, atunci când un politician este criticat de presă... el crede că îi este dușman. În Marea Britanie, presa este ajutată de către putere. Nu se concepe ca presa sau opoziția să nu fie puternice în țările cu democrație consolidată. Noi nu am învățat că drumul spre democrație trece prin presă și cu ajutorul presei. Nu există democrație adevărată fără presă puternică și liberă. Aici avem o problemă. Suntem la început... au trecut abia 25 de ani. Ca atare, oamenii
Oana Stănciulescu, interviu despre presa liberă. Viitorul jurnalismului în România - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102113_a_103405]
-
este criticat de presă... el crede că îi este dușman. În Marea Britanie, presa este ajutată de către putere. Nu se concepe ca presa sau opoziția să nu fie puternice în țările cu democrație consolidată. Noi nu am învățat că drumul spre democrație trece prin presă și cu ajutorul presei. Nu există democrație adevărată fără presă puternică și liberă. Aici avem o problemă. Suntem la început... au trecut abia 25 de ani. Ca atare, oamenii au încercat să subordoneze presa prin diverse mijloace în loc să
Oana Stănciulescu, interviu despre presa liberă. Viitorul jurnalismului în România - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102113_a_103405]
-
dușman. În Marea Britanie, presa este ajutată de către putere. Nu se concepe ca presa sau opoziția să nu fie puternice în țările cu democrație consolidată. Noi nu am învățat că drumul spre democrație trece prin presă și cu ajutorul presei. Nu există democrație adevărată fără presă puternică și liberă. Aici avem o problemă. Suntem la început... au trecut abia 25 de ani. Ca atare, oamenii au încercat să subordoneze presa prin diverse mijloace în loc să întărească presa cum s-a întâmplat acum câțiva ani
Oana Stănciulescu, interviu despre presa liberă. Viitorul jurnalismului în România - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102113_a_103405]
-
25 de ani. Ca atare, oamenii au încercat să subordoneze presa prin diverse mijloace în loc să întărească presa cum s-a întâmplat acum câțiva ani în Franța. Când presa a avut problemele financiare, guvernul a dat ajutoare de la stat. Într-o democrație nu se concepe să nu existe presă sau să existe presă slăbită. Pe când în România... se cam dorește acest lucru. DC News: Credeți că presa se va desființa sau se va reseta? Oana Stănciulescu: Doamne ferește, nu vorbim de presă desființată
Oana Stănciulescu, interviu despre presa liberă. Viitorul jurnalismului în România - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102113_a_103405]
-
dorește acest lucru. DC News: Credeți că presa se va desființa sau se va reseta? Oana Stănciulescu: Doamne ferește, nu vorbim de presă desființată! Mereu a existat, chiar dacă uneori e manipulată. Nu concepem așa ceva pentru că nu am mai trăi într-o democrație. Presa ar trebui ajutată și susținută și ar trebui să existe o dezbatere reală în societate cu privire la acest lucru. Așadar: presa nu se va desființa și sperăm să fie întărită în următorii ani. Și în alte țări presa este încercată
Oana Stănciulescu, interviu despre presa liberă. Viitorul jurnalismului în România - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102113_a_103405]
-
probleme, dar funcționează foarte bine. DC News: Au fost momente când ați zis: gata cu presa. Renunț? Oana Stănciulescu: Nu pentru că, într-un fel, presa este viața mea. Atâta timp cât va exista o presă liberă și puternică în România... va fi democrație. Când nu va mai exista, atunci putem să ne luăm bilet doar dus oriunde în lume și să plecăm pentru că nu mai este loc de stat aici. Presa și societatea civilă ar trebui să fie extrem de puternice în România. Cele
Oana Stănciulescu, interviu despre presa liberă. Viitorul jurnalismului în România - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102113_a_103405]
-
din punct de vedere etnic și armonioasă din punct de vedere social. Extrema fragmentare a politicii republicii de la Weimar s-a folosit de aceste viziuni pentru a-și apropia forțele de dreapta. Spre începutul anilor '30, percepția eșecului total al democrației de tip Weimar și criza morală a întregului sistem politic a permis ca noțiunea Liderului Ideal să câștige din ce în ce mai mult teren. Și în acel moment, un anumit personaj s-a făcut remarcat; acceptat de un număr din ce în ce mai mare de germani
MITUL lui Adolf Hitler. Propaganda nazistă a făcut din ”autoritatea carismatică” premiza organizatorică a Partidului () [Corola-website/Journalistic/102103_a_103395]
-
cu cea mai bună imagine între membrii Guvernului Ponta. A venit cu un cod care are multe părți bune, dar omul s-a dus demn și a zis 'asta e, mă duc să îmi apăr nevinovăția în instanță'. Asta înseamnă democrație și stat de drept. PSD nu înțelege că (...) oamenii sunt atenți la simbolistică, nu numai la viața de zi cu zi", a adăugat Rareș Bogdan. Totodată, realizatorul emisiunii Jocuri de Putere a afirmat că "nu așa se restartează România" și
Reacția ambasadelor privind votul în Senat. Rareș Bogdan, OPINIE: Afectează PNL () [Corola-website/Journalistic/102201_a_103493]
-
lui mai mari, Antipa și Simion (crescuți în același târg moldovenesc), cât și pretext, ori context propice pentru a-l concura, în manieră parodică, pe miticul Mitică. Personajul nostru trăiește în epoca de tranziție a României postcomuniste către o nouă democrație de import, cu societatea polarizată între agresivitatea consumistă a unora și lupta cotidiană pentru supraviețuire a celor mai mulți, dar pare decis să acționeze și să învingă fatala încremenire mentală de pe plaiurile mioritice. Atașat de cotidian, autorul reia în discursul narativ de
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
închizând îndeosebi instituții cu prea slabă activitate, a reechilibrat conturile Institutului Pasteur și a stabilit ajutoare financiare destinate mamelor cu copii de vârstă mică. La cererea președintelui Valéry Giscard d'Estaing, ea a fost cap de listă a Uniunii pentru Democrația Franceză (UDF) la alegerile europene din 1979, primele cu vot universal. În urma victoriei relative a UDF (27,61% din voturi și 25 de aleși), ea a părăsit guvernul. La 17 iulie 1979, eurodeputații francezi din RPR au susținut o altă
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
are loc o mare demonstrație anticomunistă și pro-monarhistă, prin care populația - în special elevii, studenții și membrii partidelor istorice - își manifestau pașnic nemulțumirea față de regimul comunist și sprijinul pentru tânărul Suveran (de 24 de ani), privit ca ultimul garant al democrației. Cu această ocazie are loc - după modelul mineriadelor de mai târziu - o agresiune a muncitorilor și a activiștilor BND împotriva demonstranților, cu răngi de fier, loviri cu camionul în mulțime și alte violențe. Încăierările rezultate oferă organelor de poliție pro-guvernamentale
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
la Grupul Parlamentar pentru Mediu și ca al 2-lea Secretar al Comisiei pentru Afaceri Externe, Apărare și Forțele Armate. Malouma a anunțat în aprilie 2014, că ea nu mai simțea ea ar putea ține pasul politice în lupta pentru democrație, deși ea va continua să sprijine culturale și de mediu. Chiar și așa, ei "Knou" versuri incluse aluzii la ei preferat cauze politice: egalitatea de șanse și drepturi pentru toți, locul femeilor în societate, și de educație pentru tineri, sub
Malouma () [Corola-website/Science/337638_a_338967]
-
sprijin din partea exilaților de dreapta. Astfel, au fondat în 1936 o organizație denumită Mișcarea Defensistă a Emigranților Ruși (REOD), ce publica un ziar editat de Slonim. Slonim a ajuns să accepte principiile de bază ale gândirii sovietice: el credea că democrația era condamnată și că lumea se va diviza în două tabere, tabăra comunismului și tabăra fascismului. Și-a formulat preferința într-un manifest socialist-patriotic: „defensistul întâmpină cu bucurie toate veștile despre succesele interne și externe ale Rusiei. Atunci când o nouă
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
înseamnă pentru un creștin trăitor în lumea de azi să dea cezarului cele ce sunt ale cezarului și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu?" ”Cartea este concepută sub forma unui "ABC-Dar" al principalelor valori politice și intelectuale ale democrației creștine: demnitatea persoanei umane, libertate, solidaritate, familie. Cartea este, totodată, un manifest conservator”, explică Adrian Papahagi. "A fi conservator e o formă de atașament față de bunătatea lumii, față de familiar și firesc, față de natură și cultură. E îngăduință față de natura umană
Adrian Papahagi, ”Creștinismul în cetate. Manual de supraviețuire” by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/101031_a_102323]
-
picătură de sânge, ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine." Să-i faci proști pe unii dintre ascultătorii tăi, pentru că nu îți susțin părerea, e nedemn de un prezentator Radio sau Tv și e în contradicție cu Democrația pe care o strigi în gura mare. Ai spus că te scârbește prostia și că te-ai săturat de proști. Prietene (cum îți place să o spui), de tine nu te-ai săturat? Și dacă cumva, în mintea ta se
Mircea Badea, atacat dur de Kamara: Am înțeles strategia ta () [Corola-website/Journalistic/101073_a_102365]
-
este îngrijorătoare, deoarece, din nou, înaintea unei decizii a Curții Constituționale cu implicații importante asupra justiției și vieții sociale, sunt exprimate în spațiul public, în mod repetat, opinii ce nu se bazează pe Constituție, ci pe oportunitate. România este o democrație constituțională, iar oricine afirmă, direct sau indirect, că lupta anticorupție permite încălcarea Constituției, subminează statul de drept și sabotează însăși legitimitatea luptei împotriva corupției. În România, fiecare cetățean este egal și se supune în fața legii, legea fundamentală fiind Constituția, iar
UNJR cere Laurei Codruța Kovesi să înceteze "presiunile" asupra CCR by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101080_a_102372]
-
fundamentală într-un stat democratic, ultimul bastion împotriva încălcărilor Constituției. În fiecare stat în care s-a încercat încălcarea statului de drept, prima instituție atacată a fost Curtea Constituțională, tocmai datorită rolului fundamental pe care aceasta îl joacă într-o democrație. Înfăptuirea justiției și lupta anticorupție nu se poate duce decât în cadrul prevăzut de Constituție, altfel România se îndepărtează de la democrația constituțională și stat de drept", a spus judecător Dana Girbovan, presedintele UNJR. Uniunea Națională a Judecătorilor reia apelul, făcut și
UNJR cere Laurei Codruța Kovesi să înceteze "presiunile" asupra CCR by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101080_a_102372]
-
de drept, prima instituție atacată a fost Curtea Constituțională, tocmai datorită rolului fundamental pe care aceasta îl joacă într-o democrație. Înfăptuirea justiției și lupta anticorupție nu se poate duce decât în cadrul prevăzut de Constituție, altfel România se îndepărtează de la democrația constituțională și stat de drept", a spus judecător Dana Girbovan, presedintele UNJR. Uniunea Națională a Judecătorilor reia apelul, făcut și în trecut, adresat atât membrilor celor trei puteri, cât și presei, să înceteze de îndată orice tip de presiune la adresa
UNJR cere Laurei Codruța Kovesi să înceteze "presiunile" asupra CCR by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101080_a_102372]
-
vii să invoci în acuzare o decizie din anul 1941 dată de regimul fascist. Și asta stă la baza acuzării? Păi ce facem acum? În zilele noastre noi legiferăm actele și deciziile regimului fascist și avem impresia că suntem în democrație? Și pe baza asta îl acuzăm pe Prințul Paul și spunem că nu avea dreptul să moștenească? Ce vorbești? Cum nu avea dreptul să moștenească?', a afirmat avocatul Prințului Paul, punctând că dosarul este plin de neregului și o să se
Vestea judecătorilor pentru Remus Truică și Prințul Paul () [Corola-website/Journalistic/101131_a_102423]
-
School. În România a absolvit cursurile Colegiului Național Mihai Viteazul de la București. Este absolvent și șef de promoție al Școlii Nr. 11 Ion Heliade Rădulescu. A publicat articole în jurnale de specialitate din Statele Unite, axându-se în special pe tema democrației din România și necesitatea consolidării ei. În 2015 a publicat la Editura Humanitas lucrarea „Între speranță și deziluzie. Democrație și anticorupție în România Postcomunistă”, care prezintă „în viziune proprie parcursul postcomunist al democrației românești, având ca punct de referință aspectul
Sebastian Burduja () [Corola-website/Science/336070_a_337399]
-
Școlii Nr. 11 Ion Heliade Rădulescu. A publicat articole în jurnale de specialitate din Statele Unite, axându-se în special pe tema democrației din România și necesitatea consolidării ei. În 2015 a publicat la Editura Humanitas lucrarea „Între speranță și deziluzie. Democrație și anticorupție în România Postcomunistă”, care prezintă „în viziune proprie parcursul postcomunist al democrației românești, având ca punct de referință aspectul care a reprezentat - în opinie personală - principalul obstacol în calea acestei evoluții: corupția politică.” Cartea are la bază lucrarea
Sebastian Burduja () [Corola-website/Science/336070_a_337399]
-
Statele Unite, axându-se în special pe tema democrației din România și necesitatea consolidării ei. În 2015 a publicat la Editura Humanitas lucrarea „Între speranță și deziluzie. Democrație și anticorupție în România Postcomunistă”, care prezintă „în viziune proprie parcursul postcomunist al democrației românești, având ca punct de referință aspectul care a reprezentat - în opinie personală - principalul obstacol în calea acestei evoluții: corupția politică.” Cartea are la bază lucrarea de diplomă de la Universitatea Stanford, notată cu calificativul A+. Prefața cărții este semnată de
Sebastian Burduja () [Corola-website/Science/336070_a_337399]