27,157 matches
-
versurilor din Kalevala sau altă poemă"152. Horia Oprișan specifică referitor la muzica populară că nu poate fi vorba de o muzică născută din nevoia de a-și manifesta voioșia, bucuria, pentru că finlandezii "nu au în sânge chemarea nervoasă a ritmului transpus în dans"153. În urma unei discuții cu directorul muzical al Radioului și dirijorul Toivo Haapanen, autorul articolului menționează faptul că, înainte de Primul Război Mondial, Helsinki a cunoscut personalități de seamă ale muzicii culte rusești, lucru care a dus la
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
valaque vulgaire")"166. Cele două texte sunt însoțite în subsolul paginii de note redactate de autorii traducerilor pentru a oferi unele explicații asupra sensului unor cuvinte sau expresii. Despre traducerea lui Timotei Cipariu se menționează că aceasta păstrează măsura și ritmul textului original, dar că îl amplifică prin adăugarea a două versuri. Ion Stăvăruș consideră că autorul suedez ar fi transcris cu unele greșeli textele traducerilor în limba română, dat fiind faptul că acesta nu era familiarizat cu fonetica și ortografia
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a doua parte sunt grupate cântecele după vârstă și sex, întâlnindu-se astfel cântece ale copiilor, ale fetelor tinere, ale bărbaților etc. A treia parte este dedicată cântecului în sine. Forma prozodică a culegerii este una fixă, versurile fiind octosilabice, ritmul trohaic, fără rimă, dar cu armonie și muzicalitate interioară, întâlnindu-se frecvent asonanța și aliterația. O altă caracteristică a culegerii ar fi diversitatea tematică. Ion Stăvăruș consideră că multe dintre cântecele din Kanteletar se apropie de doina din Carpați, fără
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Finlanda pe filieră suedeză. Prima reprezentantă a acestui gen de literatură este Edith Södergran. Din versurile acesteia reies tendințe ce țin de expresionism, imagism, parțial dadaism, suprarealism și futurism. În afară de Edith Södergran mai sunt și alți poeți care au cultivat ritmul liber, absența rimei. Moderniștii de expresie suedeză s-au grupat în jurul a două reviste "Ultra" și "Quosego", expresionismul de sorginte suedeză manifestându-se până după cel de-al Doilea Război Mondial. În ceea ce privește lirica finlandeză, o nouă generație de poeți își
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cel de-al Doilea Război Mondial. În ceea ce privește lirica finlandeză, o nouă generație de poeți își face intrarea odată cu revista "Tulenkantajat" ("Purtătorii de foc") care a dat naștere grupării cu același nume. Poeții ce aparțin acestei generații cultivă versul liber și ritmul variabil. Țelul acestei grupări a fost acela de a-i orienta pe tineri spre un viitor independent al Finlandei, deviza lor fiind "Ferestre deschise spre Europa!", iar precursorul mișcării a fost Uuno Kailas. Mișcarea a avut parte și de o
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Vatanen, o prezență ștearsă, în compania unui iepure pe care îl salvează după un accident. Nimeni și nimic nu ar fi putut ghici cuantumul extraordinar de aventuri prin care vor trece cei doi. Marcat de o existență complet nesemnificativă, supus ritmului impus în căsnicie de o soție fixistă și dominatoare, Vatanen se află, fără să știe, la un început de drum. Tot ce îl înconjoară e parcă dintr-o altă lume, o lume în care el nu își găsește locul: Apartamentul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și cheia spre echilibru și o viața armonioasă. Parcursul lui Vatanen este, din nou, apreciat pentru originalitatea, energia și curajul său. "Dilema veche" alocă, de asemenea, un articol acestui roman, Claudiu Constantinescu susținând că "finlandezul Arto Paasilinna publică într-un ritm aproape iepuresc, începînd cîte o carte cam în fiecare toamnă și dînd-o gata odată cu topirea zăpezii. Anul iepurelui, roman al său de tinerețe, a apărut în mileniul trecut, iar de atunci încoace se menține "în actualitate" asemenea Crăciunului"825. În
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nostru. Este obiectiv descriptiv, oferă documente de bază accesibile înțelegerii publicului american, în primul rând, dar și celui intelectual-românesc pentru care scrie. Este conceptual, rece, concis, abstract fără a fi pedant, precis și limpede, popularizator fără a fi superficial. Are ritm, volubilitate și evidentă suplețe și cadență. Jurnalismul superior este ras din zbor la cel mai înalt nivel. Informează, analizează și sintetizează în același timp. Este un amestec personal și comunicativ și totodată de perspectivă istorică și politologică, analiză conceptuală, amintiri
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un studiu savant și sistematic. Stelian Tănase este bine adaptat acestui nivel mediu de percepție, cel mai necesar în împrejurările actuale. De fapt, stilul este fixat încă în volumul Șocuri și crize 4, care reunește articole din perioada 1990-1993: rapid, ritm și propoziții foarte scurte, de cea mai mare eficacitate. Scriitorul are în mod evident simțul conciziei și al ideii centrale aruncată pe loc în luptă. Toate descrierile și diagnosticele sunt exacte, centrate toate pe Imaginea revoluției. Le reîntâlnim, într-o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sale. Din care cauză, cultura alternativă care a supraviețuit sub totalitarism și începe să se dezvolte în noile condiții este încă inevitabil fragilă, minoritară, insuficient organizată și cu soartă contextual vorbind deocamdată destul de incertă. Totul depinde încă de evoluția și ritmul de dezvoltare al societății noastre. în ce ne privește, notăm, în trecere, că întreaga problemă nu constituie o preocupare chiar de ultimă oră. Despre stimularea unei formule culturale, paralele, alternative, privatizate ceea ce nu este puțin lucru, scriam (în legătură cu Constantin Noica
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și caval (1880), orientări și motive diverse, curente în epocă. Același mixtum compositum și în romanele cu intrigă foiletonistică: Viața lui Onufriu, Ai carte, ai parte (1878), Babeta (1883), Bei, Vodă, Domn ș.a. Lucrările dramatice, foarte numeroase, apărute într-un ritm alert, fuseseră contractate, prin intermediul Societății pentru fond de teatru român, cu Editura Ciurcu din Brașov și reprezintă, poate, segmentul cel mai util al activității lui A. Țesând pe subiecte locale ori prelucrând texte străine (Zăpăciții, după Aug. von Kotzebue, Casierul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
aprecia Macedonski, nu este lipsit de reminiscențe livrești, clasice. În afara încercărilor simboliste - nici aici clișeele nu au putut fi evitate, dar uneori apare și licărirea câte unui stih deosebit -, C. este un intimist șters, lipsit de suflu liric. De remarcat ritmul nervos al versului în Velocipedul. În teatrul său cu subiecte antice sau exotice, construcția e plată, fără viață. Se distinge, pentru frumusețea unor pasaje izolate, Bertha, poem dramatic, elogiat de Macedonski, căruia îi vor fi plăcut imaginea picturală, atmosfera de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286076_a_287405]
-
care investigau literatura postbelică din răstimpul 1944-1948: Trădarea intelectualilor și Reeducare și prigoană, apărute În primă ediție În 1992 respectiv 1993, restituire care urmărește repunerea În circuitul informării, pentru alt public, pentru altă generație de căutători ai adevărului, Într-un ritm editorial mai susținut, și a celorlalte cinci cărți despre totalitarismul literar românesc radiografiat de mine până În 1960. Nu cred că În vreo literatură estică ce a traversat experiența nefirească a realismului socialist și a etapei anterioare acesteia de politizare și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-n țințirim dacă-nu ne mai vrea! (Ă) Menire-naltă, minunat de zilnică a poeziei! Aș vrea-asemeni celor ce mi-s dragi - să te-mplinesc cu gesturile largi și simple, ale semănătorului În mijlocul câmpiei și să-mprumut pentru măsura versurilor mele ritmul și frânt și rotund al ciocanelor grele. O, nu mai da răgaz tovarășe, poate luptător celor ce-mpiedică să prindem și să-ntindem hora Unește cântecul tău cu-al tuturora! Către soare rotește hora noastră! Către o lume Îngemănată cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
stau nici gârbovi cu gâtul aplecat Și nu mai au privirea pierdută și umilă» Dan Deșliu (Goarnele inimii - n.n.) găsește și el nu numai că primăvara Înnoiește natura, ceea ce știau să spună și poeții pastorali În versuri parfumate săltate În ritm de menuet - ci că vremea noastră a Înnoit primăvara: «că s-au iubit acu, primăvara, Întâia oară, omul cu țaraă». Iar În poemul lui Nicolae Tăutu, (Și s-au Întors pădurile-napoi - n.n.), mirosul tare al acestui anotimp fără precedent
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
enormă și informă. (Ă). Tendința destul de proeminentă În poezia noastră, de a reinventaria și degaja tezaurul popular din ceața miturilor, l-a captivat pe Dan Deșliu și din alt punct de vedere. El se hrănește cu o strașnică poftă din ritmurile populare: «plugurile cu gliile, zâmbetul cu mistriile, flăcările cu clocotul lacrămile cu hohotul». În același cadru i se integrează și predilecția pentru limbajul ușor arhaizant, a manierei solemn patriarhale cu care se Încheie „uricele” sau cronicele. «Și felurite jivine, nesățioase
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Suzana DELCIU. - Cântec despre Stalin) Poezia realismului socialist În formă populară a dat opere de valoare În ultimii ani, semnate de Mihai Beniuc, Maria Banuș, Vlaicu Bârna, Dimitrie Corbea, Nina Cassian, Dan Deșliu și alții. De pildă versurile acestea, În ritmul Mioriței: «Iar din Răsărit/ Reazim ne-a venit Pașnice popoare/Din Soare-Răsare Inima ne-au dat/Pentru nou veleat Să ne facem viața/Cum Îi dimineața Traiul să-l trăim/ Nu În țintirim Care-i pentru voi/ Dacă vreți război
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noiembrie 1949 s-au răspândit la noi un număr de 1175 titluri Într-un tiraj total de 13.319.000 volume. (Ă). De la primele câteva traduceri scoase de editura Partidului Comunist Român și de Cartea Rusă pe la sfârșitul anului 1944, ritmul de tipărire și de difuzare a cărții sovietice În România a crescut din ce În ce mai mult. Un singur fapt va ilustra această uriașă creștere. În patru ani, până la 1 noiembrie 1948 toate editurile au scos un număr de 487 titluri Într-un
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Absolut fals este și modul de a pune problema «versului liber», care - după articolul lui G. Dan ar fi «o formă foarte pretențioasă care pentru a fi mânuită cu succes cere, Întâi, disciplina severă a versului clasic». Autorul ignorează că ritmul și rima sunt forme adaptate la un anume conținut, că - de pildă - nu poți scrie o istorie a rimei fără a face o istorie a ideologiilor, că rima este un fenomen istoric (un filolog sovietic a arătat că pentru poeții
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Paraschivescu În poezia sa Arma virumque cano, Veronica Porumbacu În poezia Referatul ori Mihu Dragomir În bucata Momente eminesciene. A Învăța de la Eminescu nu Înseamnă a-ți Însuși În mod mecanic elementele de suprafață, formale, ale artei sale (structura strofei, ritm, rime, particularități lexicale, etc), ci marile cerințe ale laturii formative a artei sale: un bogat fond de idei exprimat printr-un stil personal, clar, concis, plastic. Se poate spune - În genere - că au studiat mai cu atenție pe clasici aceia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care ni-l dă marea Țară a Socialismului. Romancierul deslușește semnificația acestui ajutor pe care știe să-l sublinieze ca o dimensiune esențială a realității evocate. Un suflu de Încredere, de siguranță, câștigată prin experiență, străbate prin carte, accentuează odată cu ritmul lucrărilor Însuși ritmul Înaintării noului În viață. Diferența aceasta a situațiilor pomenite este caracteristică timpului nostru - sub scutul ocrotitor al Uniunii Sovietice - toate drumurile duc spre comunism”. În Scânteia, pe aproape o pagină, Sergiu FĂRCĂȘAN 24 reține cam aceleași aspecte
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dă marea Țară a Socialismului. Romancierul deslușește semnificația acestui ajutor pe care știe să-l sublinieze ca o dimensiune esențială a realității evocate. Un suflu de Încredere, de siguranță, câștigată prin experiență, străbate prin carte, accentuează odată cu ritmul lucrărilor Însuși ritmul Înaintării noului În viață. Diferența aceasta a situațiilor pomenite este caracteristică timpului nostru - sub scutul ocrotitor al Uniunii Sovietice - toate drumurile duc spre comunism”. În Scânteia, pe aproape o pagină, Sergiu FĂRCĂȘAN 24 reține cam aceleași aspecte, accentuând pe impactul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lucrare nu sunt propriu zis rotunjite epic» - cum scrie tov. Horia Bratu În cronica lui despre „Scântei În beznă” (Viața românească, nr. 12, 1950). Iar despre fraza Întrebuințată de A.G.Vaida criticul spune că «devine uneori abruptă și nepotrivită prin ritmul ei, pentru redarea unor sentimente mai variate». Cititorul Însă se Întreabă nedumerit: Ce Însemnează o frază abruptă prin ritmul ei? (Ă) Deși H.Bratu critică unele pasaje scrise În formă de reportaj, În altă parte le aprobă (fără a aduce
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Viața românească, nr. 12, 1950). Iar despre fraza Întrebuințată de A.G.Vaida criticul spune că «devine uneori abruptă și nepotrivită prin ritmul ei, pentru redarea unor sentimente mai variate». Cititorul Însă se Întreabă nedumerit: Ce Însemnează o frază abruptă prin ritmul ei? (Ă) Deși H.Bratu critică unele pasaje scrise În formă de reportaj, În altă parte le aprobă (fără a aduce altă motivare decât că acel lucru se Întâlnește și În opera lui Tolstoi). Criticul Întrebuințează un limbaj echivoc, deoarece
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tematice sunt scrise de: Cezar Baltag (Comuna de aur), Alexandru Andrițoiu (Cartea de lângă inimă), M.Banuș (Torentul), R.Boureanu (Sângele popoarelor), D.Corbea ( Nu sunt cântăreț de stele), E.Frunză (Cupa cu garoafe), Ion Gheorghe (Căile pământului), Toma George Maiorescu (Ritmuri contemporane), Leonida Neamțu (Cântecul constelației), Gheorghe Tomozei (Steaua polară), Geo Dumitrescu (Alfabet liric), Violeta Zamfirescu (Ceasul de slavă), Demostene Botez (Carnet), Rusalin Mureșan (Era incandescenței, Amiezile veacului), Meliusz Jozsef (Cât cuprind ochii), Ion Brad (Să citim cu voce tare, Mă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]