265,460 matches
-
Friends of the Airborne Museum, Oosterbeek” a identificat 1.725 germani uciși în luptă in regiunea Arnhem. Toate aceste cifre sunt cu mult mai mari decât estimarea prudentă a lui Model de 3.300 de militari pierduți în timpul desfășurării întregii operațiuni Market Garden. Documentele olandeze sugerează că în timpul luptelor au murit cel puțin 453 de civili, uciși de bombardamentul aliat din prima zi a operațiunii sau în timpul luptelor din zilele care au urmat. După încheierea luptelor, civilii din Arnhem și satelel
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
mari decât estimarea prudentă a lui Model de 3.300 de militari pierduți în timpul desfășurării întregii operațiuni Market Garden. Documentele olandeze sugerează că în timpul luptelor au murit cel puțin 453 de civili, uciși de bombardamentul aliat din prima zi a operațiunii sau în timpul luptelor din zilele care au urmat. După încheierea luptelor, civilii din Arnhem și satelel din jurul orașului au fost evacuați forțat, ceea ce a permis germanilor să transforme malul de nord al Rinului într-o zonă defensivă puternică. Celor care
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Arnhem”, o predicție care se pare că a fost confirmată de mândria soldaților care au luat parte și de dorința unora dintre cei care nu au participat la această bătălie să pretindă că au fost acolo. După evacuarea din timpul Operațiunii Berlin, soldații au primit ca niște eroi în Anglia. A fost publicată în scurtă vreme o listă a 59 de militari decorați (dintre cei 2.000 care s-au reîntors) și aceștia au fost primiți într-o ceremonie specială la
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
douăsprezece persoane diferite ar fi fost cei care l-au ucis. Între acestea s-au numărat și , care ulterior au devenit secretar-general al și, respectiv, președinte al Italiei. Mai mulți autori cred că moartea lui Mussolini a survenit în urma unei operațiuni a forțelor speciale britanice. Scopul acestei operațiuni ar fi fost obținerea de „acorduri secrete” compromițătoare și a unei presupuse corespondențe cu Winston Churchill pe care Mussolini ar fi purtat-o puțin înainte și la momentul capturării sale. Cu toate acestea
Moartea lui Benito Mussolini () [Corola-website/Science/336729_a_338058]
-
care l-au ucis. Între acestea s-au numărat și , care ulterior au devenit secretar-general al și, respectiv, președinte al Italiei. Mai mulți autori cred că moartea lui Mussolini a survenit în urma unei operațiuni a forțelor speciale britanice. Scopul acestei operațiuni ar fi fost obținerea de „acorduri secrete” compromițătoare și a unei presupuse corespondențe cu Winston Churchill pe care Mussolini ar fi purtat-o puțin înainte și la momentul capturării sale. Cu toate acestea, explicația „oficială”, cu Audisio drept călău al
Moartea lui Benito Mussolini () [Corola-website/Science/336729_a_338058]
-
când Petacci ar fi încercat să ia arma unuia dintre partizani, care i-ar fi ucis pe Petacci și pe Michele Moretti, după care l-ar fi împușcat mortal de Mussolini. Au mai existat unele afirmații că unitatea britanică de operațiuni secrete din timpul războiului, Special Operations Executive (SOE), ar fi fost responsabilă pentru moartea lui Mussolini, și că aceasta ar fi fost comandată de către prim-ministrul britanic, Winston Churchill. S-a afirmat că ea ar fi făcut parte dintr-o
Moartea lui Benito Mussolini () [Corola-website/Science/336729_a_338058]
-
funcționare. Dar aliații au intrat într-un impas, de vreme ce britanicii controlau portul iar germanii estuarul râului Scheldt. Aliații au depus eforturi minime în luna septembrie pentru deblocarea traficului din portul Antwerp, cea mai mare parte a resurselor lor fiind alocate Operațiunii Market Garden declanșate pe 17 septembrie. În tot acest timp, germanii au avut timp să organizeze poziții defensive puternice pe direcțiile de atac cele mai probabile. Primele atacuri împotriva pozițiilor germane au avut loc pe 13 septembrie. La începutul lunii
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
pe 17 septembrie. În tot acest timp, germanii au avut timp să organizeze poziții defensive puternice pe direcțiile de atac cele mai probabile. Primele atacuri împotriva pozițiilor germane au avut loc pe 13 septembrie. La începutul lunii octombrie, după eșecul Operațiunii Maket Garden în cursul căreia aliații au suferit pierderi grele, Armata I canadiană a început acțiunea pentru deblocarea portului Antwerp. Militarii Wehrmachtului avuseseră suficient timp pentru organizarea unor poziții defensive eficient și au reușit să întârzie înaintarea aliaților, inclusiv prin
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
estuarului, după care primul convoi de nave avea să fie descărcat la Antwerp (29 noiembrie). În zilele de 12-13 septembrie 1944, Armata I canadiană, aflată sub comanda temporară a generalului Guy Simonds, a primit sarcina curățării estuarului Scheldt, după ce efectuase operațiuni asemănătoare de curățare a porturilor Canalului Mânecii, în principal celor din Boulogne-sur-Mer, Calais și Dunkerque. Montgomery considera că importanța portului Antwerp era chiar mai ridicată decât cea a Dunkerque. Pentru executarea operațiunii erau disponibile în acel moment Corpul I britanic și
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
Simonds, a primit sarcina curățării estuarului Scheldt, după ce efectuase operațiuni asemănătoare de curățare a porturilor Canalului Mânecii, în principal celor din Boulogne-sur-Mer, Calais și Dunkerque. Montgomery considera că importanța portului Antwerp era chiar mai ridicată decât cea a Dunkerque. Pentru executarea operațiunii erau disponibile în acel moment Corpul I britanic și Corpul II canadian, la care fuseseră atașate Divizia I blindată poloneză și Diviziile a 49-a și 52-a de infanterie. Montgomery a promis sprijinul aerian al Bomber Command și, suplimentar
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
să transfere unitățile sale de transport pentru sprijinirea canadienilor. Cum eliberarea portul Dunqeque nu mai era o prioritate, militarii Diviziei a 2-a de infanterie canadiană a devenit disponibilă pentru noua misiune. Planul deschiderii estuarului Scheldt implica organizarea a patru operațiuni principale, care trebuiau să se desfășoare în condiții de teren dificile. Pe 21 septembrie, Divizia a 4-a blindate canadiană s-a deplasat spre nord de-a lungul canalului Ghent-Terneuzen, având ca sarcină curățarea de elementele germane a malului de
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
teritoriului până la canalul Leopold, era puternic apărat de inamic. Pe 2 octombrie, Divizia a 2 canadiană și-a început înaintarea spre nord din Antwerp. Au fost date lupte grele pe 6 octombrie pentru cucerirea satului Woensdrecht, obiectivul primei faze a operațiunilor. Germanii, care primiseră între timp întăriri, s-au organizat pentru rezistența din această regine, de unde se putea controla accesul spre Zuid-Beveland și insula Walcheren. Canadienii au suferit pierderi grele în timpul atacurilor în câmp deschis, în zonele inundate. Ploile de toamnă
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
octombrie, blindatele aliate au înaintat din zona îngustă a peninsulei, asigurând securitatea Diviziei a 2-a canadiene, care nu mai era amenințată astfel cu izolarea de către contraatacurile germane. În continuare, canadienii au înaintat spre vest spre insula Walcheren. A doua operațiune importantă a debutat cu luptele grele pentru eliminarea pungii Breskens. Aici, Divizia a 3-a canadiană de infanterie a trebuit să înfrângă rezistența puternică a germanilor, care se opuneau încercării aliaților de traversare a Canalului Leopold. Dificultatea traversării canalului fusese
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
militarii canadieni din cele două capete de pod au reușit să le extindă și să facă joncțiunea iar, în dimineața zilei de 12 octombrie, a fost cucerită o porțiune din șoseaua Aardenburg. Brigada a 9-a canadiană a organizat o operațiune amfibie cu militarii îmbarcați pe transportoare pe pneuri „Terrapin” și vehicule de debarcare șenilate „Buffalo”, conduse de geniștii Regimentului al 5-lea de asalt britanic. Planul operațiunii prevedea traversarea golfului Braakman și debarcarea în apropiere de satul Hoofdplaat, în spatele pungii
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
o porțiune din șoseaua Aardenburg. Brigada a 9-a canadiană a organizat o operațiune amfibie cu militarii îmbarcați pe transportoare pe pneuri „Terrapin” și vehicule de debarcare șenilate „Buffalo”, conduse de geniștii Regimentului al 5-lea de asalt britanic. Planul operațiunii prevedea traversarea golfului Braakman și debarcarea în apropiere de satul Hoofdplaat, în spatele pungii inamice. Aceasta ar fi pus presiune asupra germanilor pe două direcții simultan. În ciuda manevrării dificile a vehiculelor prin canale și a unei întârzieri de 24 de ore
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
prevedea traversarea golfului Braakman și debarcarea în apropiere de satul Hoofdplaat, în spatele pungii inamice. Aceasta ar fi pus presiune asupra germanilor pe două direcții simultan. În ciuda manevrării dificile a vehiculelor prin canale și a unei întârzieri de 24 de ore, operațiunea aliată i-a luat pe germani prin surprindere, iar canadienii au cucerit un cap de pod. Și în acest caz, germanii și-au revenit din șocul primului atac și au organizat contraatacuri violente. Totuși, canadienii au rezistat și i-au
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
fel a fost deschisă o rută terestră de aprovizionare a forțelor aliate. Militarii Diviziei a 3-a au desfășurat acțiunii adiționale de curățare a elementelor germane din orașele Breskens, Oostburg, Zuidzande și Cadzand și din fortul „Frederik Hendrik” de pe litoral. Operațiunea „Switchback” s-a terminat pe 3 noiembrie, după ce Armata I canadiană a eliberat orașele belgiene Knokke și Zeebrugge, eliminând ultimele forțe germane de la sud de Scheldt. A treia operațiune importantă a fost declanșată pe 24 octombrie, când Divizia a 2
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
Oostburg, Zuidzande și Cadzand și din fortul „Frederik Hendrik” de pe litoral. Operațiunea „Switchback” s-a terminat pe 3 noiembrie, după ce Armata I canadiană a eliberat orașele belgiene Knokke și Zeebrugge, eliminând ultimele forțe germane de la sud de Scheldt. A treia operațiune importantă a fost declanșată pe 24 octombrie, când Divizia a 2-a de infanterie canadiană a început înaintarea spre sudul peninsulei Zuid-Beveland. Canadienii au sperat să reușească o înaintare rapidă, cu depășirea liniilor germane și cucerirea unor capete de pod
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
păstreze controlul asupra poziției cucerite. Pe 2 noiembrie, poziția a fost preluată de soldații Diviziei a 52-a de infanterie care, împreună cu militarii debarcați pe litoral, au continuat înaintare. Debarcările amfibii au fost executate în două valuri pe 1 noiembrie. Operațiunea „Infatuate I” a a fost executată în principal de infanteriștii Brigăzii a 155-a, care au fost transportați cu vasele de debarcare de mici dimensiuni plecate din Breskens până pe plaja cu numele de cod „Uncle” la sud-est de Vlissingen. În
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
fost transportați cu vasele de debarcare de mici dimensiuni plecate din Breskens până pe plaja cu numele de cod „Uncle” la sud-est de Vlissingen. În zilele care au urmat debarcării, militarii aliați au dus lupte grele de stradă cu apărătorii germani. Operațiunea „Infatuate II” a fost o debarcare amfibie la Westkapelle în dimineața zilei de 1 noiembrie. Sprijinul aerian în timpul debarcării a fost limitat de condițiile meteo nefavorabile. După un bombardament naval executat de unități ale Royal Navy (o navă de linie
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
asupra Antwerp decât împotriva oricărei alte ținte. Aproape jumătate dintre rachetele V-2 lansate în timpul războiului au vizat Antwerpul. Portul Antwerp a fost considerat atât de important încât, în timpul [[ofensiva din Ardeni|Ofensivei din Ardeni]], unul dintre obiectivele importante ale operațiunilor a fost recucerirea orașului și portului. Bătălia de pe Scheldt a fost apreciată diferit de istorici sau politicieni. Istoricul american Charles B. MacDonald a considerat că întârzierea cu care a fost cucerit controlul asupra navigației prin estuarul Scheldt a fost „Una
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
fost una dintre cele mai lungi și sângeroase ale armatei canadiene din cursul celei de-a doua colfalgrații mondiale. Opinia lui MacDonald contrastează în mod evident cu cea a lui Winston Churchill, [[Prim-ministrul Regatului Unit|premierul britanic]] din timpul [[Operațiunea Market Garden|Operațiunii Market Garden]]. Într-o telegramă din 9 octombrie 1944, Churchill a afirmat că:”În ceea ce privește Arnhem consider că ai luat o poziție un pic deplasată. Bătălia a fost o victorie decisivă. Nu am fost afectat de nici un sentiment
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
cele mai lungi și sângeroase ale armatei canadiene din cursul celei de-a doua colfalgrații mondiale. Opinia lui MacDonald contrastează în mod evident cu cea a lui Winston Churchill, [[Prim-ministrul Regatului Unit|premierul britanic]] din timpul [[Operațiunea Market Garden|Operațiunii Market Garden]]. Într-o telegramă din 9 octombrie 1944, Churchill a afirmat că:”În ceea ce privește Arnhem consider că ai luat o poziție un pic deplasată. Bătălia a fost o victorie decisivă. Nu am fost afectat de nici un sentiment de dezamăgire cu privire la
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
de Apărare) în . Fervent susținător al "fascismului de stânga", a avut continue ciocniri cu majoritatea MSI, care îl mustra de trădarea idealurilor fascismului. În 1958, împreună cu Palmiro Togliatti și Giorgio Almirante, a fost unul din principalii susținători ai așa-numitei „operațiuni Milazzo” care, în Sicilia, a făcut posibilă alianța la guvernarea Regiunii între MSI și PCI. La sfârșitul celei de a III-a Legislaturi, în 1963, MSI l-a exclus pe Leccisi, și l-a eliminat de pe listele electorale. Reintrat mai
Domenico Leccisi () [Corola-website/Science/336798_a_338127]
-
nefavorabil față de ideea de a servi într-o companie care să aibă și plutoane de albi și plutoane de culoare (Opinii despre Infanteria Neagră). Un studiu separat, dar în același raport, intervieva 1.710 soldați albi din Teatrul European de Operațiuni (ETO). Acesta a descoperit că doar 192 din acei soldați albi care nu aveau un pluton de culoare în compania lor, credeau că este o idee bună să aibă și plutoane de culoare și plutoane de albi în aceeași companie
Ordonanța Executivă 9981 () [Corola-website/Science/336795_a_338124]