29,295 matches
-
1956; Tabloul fără un colț, Chișinău, 1956; Lădița lui Ionel, Chișinău, 1958; Însetat de depărtări, Chișinău, 1959; Lume, dragă lume..., Chișinău, 1962; Titirezul, Chișinău, 1962; Gustul pânii, Chișinău, 1964; Spionul, Chișinău, 1964; Versuri, pref. George Meniuc, Chișinău, 1969; Mi-e dor, Chișinău, 1971; Mă caut, pref. Emilian Bucov, Chișinău, 1976; Băieții tatei, băieți..., pref. Nicolae Dabija, Chișinău, 1977; Poezii, pref. Mihail Dolgan, Chișinău, 1981; Mă nasc întruna, îngr. și pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1992; Cocorul călăuză, îngr. și pref. Tudor Palladi
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
vizită din Rămas-bun sau decât cele trei zile din Arta conversației. Și aici sunt urmărite micile probleme ale fiecăruia - statul la cozi, grijile, copiii, bătrânețea -, dar tragedia la nivelul întregii societăți e ignorată; cea mai mare problemă pare a fi dorul de copiii emigrați și gândul obsedant că pământul natal nu trebuie părăsit. O carte cu totul surprinzătoare este Sărută pământul acesta (1987), un roman-frescă poetizat al Daciei cucerite de romani. După aproape un deceniu, în care a dat edițiile ne
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
emigrare, exil, exod, deportare, epurare), intelectual sau moral, material sau tehnic, Înseamnă a te juca subtil cu timpul și cu spațiul și a accepta pierderea contactului direct cu pământul și locul de origine, ba chiar dezrădăcinarea. Înseamnă a-ți recunoaște „dorul de ducă” (Michel, 2000), născut, poate, dintr-o Întâlnire sau dintr-o lectură. Înseamnă să accepți distanțarea de grupul de apartenență, să te deschizi Înspre nou, În sfârșit, să-ți confrunți moravurile și opiniile cu cele ale „străinilor”, cu riscul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apartenență, să te deschizi Înspre nou, În sfârșit, să-ți confrunți moravurile și opiniile cu cele ale „străinilor”, cu riscul de a-ți pune ulterior În discuție valorile și cultura proprii, pentru că exotismul este și o noțiune relativă, reflexivă, reciprocă. Dorul de ducă „Urăsc călătoriile și exploratorii”, scria Claude Lévi-Strauss la Începutul volumului său Tropice triste (Lévi-Strauss, 1955, p. 13). Antropologul dorea ca prin această lucrare să reînnoiască genul călătoriei filosofice, pentru care literatura, din secolul al XVI-lea până la mijlocul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
De altfel, nu putem decât să ne bucurăm de diversitatea sensibilităților În acest ultim domeniu, de la tango finlandez la fado portughez și la celebra java pariziană, de la flamenco gitan spaniol la rebetiko grecesc, de la seoul blues sau han coreene la dor, doină și cântec de mahala românești sau de la talab arăbesc la dutar uzbek (Demeuldre, coordonator, 2003). Apariția rock-ului și semnificațiile sale Rock-ul ne pune de la bun Început o problemă prin ambiguitatea sa: este o muzică a săracului, sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se poate supune și care, oricum, Îl pun la Încercare până la moarte. El Însuși va desprinde „morala”, pe care o va expune nou-veniților: „Veți Învăța și voi că nu este ușor să Încetezi să mai fii nou-venit. Dacă vă e dor de țara din care veniți, aici veți găsi În fiecare zi și mai multe motive să vă fie dor; dar dacă reușiți s-o uitați și noul loc Începe să vă placă, o să fiți trimiși Înapoi, unde, dezrădăcinați Încă o dată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o va expune nou-veniților: „Veți Învăța și voi că nu este ușor să Încetezi să mai fii nou-venit. Dacă vă e dor de țara din care veniți, aici veți găsi În fiecare zi și mai multe motive să vă fie dor; dar dacă reușiți s-o uitați și noul loc Începe să vă placă, o să fiți trimiși Înapoi, unde, dezrădăcinați Încă o dată, o veți lua de la capăt cu un nou exil” (Blanchot, 1989, pp. 94-95). Din motive de comoditate, vom face
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nou personaj. M-am împrietenit cu români, dar au fost zile când Armand nu era, nici soldații americani, și când eram singurul vorbitor de limbă engleză de pe platou. Mi-am sărbătorit aniversarea de 30 de ani singur. Mi-era foarte dor de casă, dar n-am vrut să spun cuiva. Cineva a aflat că e ziua mea și a venit cu un tort. Mi-au cântat „La Mulți Ani!“ și ne-am întors la treabă, iar seara eram prea obosit ca să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
ursuleți de pluș. Îmi aduc aminte că atunci când își instalau mecanismele eram foarte bucuros, pentru că urmau să sosească și mai multe ore de muncă, deci mai mulți franci în micul meu cont de la UBS. Mă enervează faptul că îmi e dor de acel canton, but I can’t help it... Codruț 10 ianuarie 2006 Vinerea trecută a trebuit „să ridic un colet de la poștă“, așa cum spun românii. Mai exact, dintr-un oficiu poștal pierdut undeva, prin cartierul periferic Pantelimon, la parterul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
este zăpadă și ger, o iarnă veritabilă, canadiană. I-am întâlnit iarăși pe mes frères - adică pe negrii din Africa, colegii noștri de suferință, cu care fraternizez imediat. Oameni cu care ne simțim totuși bine împreună, avem aceeași patologie a dorului de casă și a suferinței exilului, că nu degeaba ne tragem și noi și ei din culturi agrare. Într-un cuvânt, sunt aproape fericit și nici nu simt depărtarea, faptul că nu am bani de cheltuit sau că paradisul va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
spune că lume-ai rea N-onțelege nimenea Of, of că doru-i greu - II - bis Pe trei feciori i-a crescut mare Astăzi n-are alinare Of, of că doru-i greu Toți trăiesc la casa lor De Mamă nu le e dor Of, of că doru-i greu - III - bis C-acești feciori, bogați dar răi Au uitat de Mama lor Of, of că doru-i greu De Mama lor bună și dragă Ce le-mpărțea pâinea, din tavă Of, of că doru-i greu
??n curte l?ng-o f?nt?n?? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84094_a_85419]
-
mine Neamț 1988 - Cetatea Neamțului - “M-ai buni să fiți dacă iubiți tot ce este omenesc pe lume, iar ura și răutățile lăsațile deoparte ...” Trăiți voi OAMENI BUNI, din dulci aduceri aminte, vă îndeamnă creatoarea acestor cântece de dragoste și dor - Creatoarea Rodica Teșu din Iași Anul 2007
?Destul de toate ...? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84095_a_85420]
-
aflați în tabără. Când intră însă în formație, se mișcă fulgerător, într-un balet cazon impecabil pus la punct. În schimb, soldații noștri, care joacă în tren table, beau tărie și fumează, au acel comportament românesc definit prin formula în dorul lelii sau cea, mai „modernă“, merge și-așa. Singurul mai vioi, Marian (remarcabilul Andi Vasluianu), devine translatorul oficial, trăgând imediat profit de pe urma cunoștințelor lui de limbă engleză. Încăpățânarea lui Doiaru de a bloca trenul în gara lui până la furnizarea tuturor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
sunt ca niște stupi uriași. Zumzăie de-atâtea râsete, țipete, șușoteli și chicoteli! Asemenea cămine de vacanță sunt stupii fericirii copiilor și ai voioșiei. Și oricâte vor fi existând, încă nu vor fi destule. Bineînțeles că, seara, piticul cenușiu al dorului de casă se așază pe paturile din dormitor, scoate la iveală caietul lui cenușiu de socoteli și carnetul cenușiu din buzunar și numără cu o mutră posomorâtă lacrimile copiilor din jur, pe cele plânse și pe cele neplânse“. Dar până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
se așază pe paturile din dormitor, scoate la iveală caietul lui cenușiu de socoteli și carnetul cenușiu din buzunar și numără cu o mutră posomorâtă lacrimile copiilor din jur, pe cele plânse și pe cele neplânse“. Dar până la răsăritul soarelui, dorul e dat uitării și-ncepe povestea. O poveste tare încurcată și complicată, despre două fetițe. Una e sufletul taberei de la Movila Iazului. Are nouă ani, e toată numai bucle și năstrușnicii și-o cheamă Luise. Cealaltă abia a ajuns. Părul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
câteva porții de Dickens, o să tânjesc iar după Joyce. Dar până una alta am simțit că trebuie să mă vâr urgent în pat sub duna umplută cu puf și să mă cufund într-o cărțulie liniștitoare. Brusc m-a năpădit dorul de bunica și am știut că numai Selma Lagerlof și înțeleapta gâscă Akka mă pot alina. În câteva clipe m-am strecurat în stol, printre perechile înaripate ce zboară în formă de V, puternice și senine: Yksi și Kaksi, Kolme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
care o rememorează și nu numai de către melomani. *Henry Grindberg, Variations on the Beast. The Dragon Press, New York, 2006, 400 pp. VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE Socialism olfactiv BOBI Din când în când mi se face dor de baștină. De locul unde am învățat primele lecții despre viață, unde am fumat prima oară, unde am avut prima experiență erotică cu sinele. De dealul Polonicului, unde mă băteam cu băieți din Plevna. Cu alte cuvinte, mi se face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
de baștină. De locul unde am învățat primele lecții despre viață, unde am fumat prima oară, unde am avut prima experiență erotică cu sinele. De dealul Polonicului, unde mă băteam cu băieți din Plevna. Cu alte cuvinte, mi se face dor de Dorohoi, în toată splendoarea lui.Am oprit mașina lângă centrala termică a cartierului, lipită de blocul alor mei. Bucuria revederii urbei o puteți înțelege mai bine dacă ascultați pasajul cu metamorfoza orașului din melodia „Trecea fanfara militară“ - de Dan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
de căcat. Acum miroase la fel peste tot, s-a produs reegalizarea și uniformizarea socială între vecini. În scară domnește din nou socialismul olfactiv, cu șanse egale pentru toți. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Litost Luiza VASILIU Ne tot mândrim cu intraductibilitatea cuvântului „dor“, ca și cum n-ar exista „saudade“ în portugheză sau „Sehnsucht“ în germană sau ca și cum nu ar mai fi atâtea cuvinte în atâtea limbi care să nu poată fi explicate decât printr-o poveste. Christopher Moore a adunat, cu ajutorul unei echipe de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Operația a reușit și poetul a fost recuperat la Otopeni tot datorită doctorului Stelian Ivașcu. Aici poetul a scris un nou volum de poezii. A știut să planteze în jurul lui binele și frumosul, să aline durerile și să redea oamenilor dorul de viață. A operat cu pricepere și devotament nu numai trupul, dar și sufletul semenilor săi suferinzi cu o genialitate dusă până la misticism. A avut o disponibilitatelor sufletească dublată de o forță fizică și o rezistență zilnică impresionantă. Acest mare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
făcîndu-l plug. Eu vin de la sînul zînelor, mîinile cărora mi-au legănat scrînciobul copilăriei, mi-au frămîntat pîinea și mi-au țesut soarta. Eu vin din țara hărniciei și a demnității, vin din țara cîntecului, din țara bucuriei și a dorului, vin din țara unde se moare cu semnul vieții viitoare pe față. Eu vin din neamul românilor. Este naționalism?! Să se observe că autoarea se cheamă Lâsenco, are nume neromânesc. Dar în Bucovina, țară multietnică, este un fapt curent ca
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
altă parte, teama de România însăși, pentru el aproape necunoscută. România, explică el unei tovarășe de surghiun, „o țară himerică, de care provincia mea natală e despărțită de vreo optzeci de ani, îmi este patria; și inima-mi arde de dorul ei. [...] România mă atrage, mă fascinează și, în același timp, îmi inspiră groaza necunoscutului. [...] Sentimentul acesta, - nostalgia după o țară necunoscută [...] nu e decît o formă a setei de ideal, - setea de patria ideală“ (5, 264 - 265). Revenit, după încheierea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
atmosfera din Transilvania lui Gheorghe Șincai și Petru Maior, „acea mîndrie românească, acel fanatism pentru limba noastră strămoșească și trecutul glorios al poporului nostru de viță romanică. A adus din Transilvania lui Iancu, Balint și Barițiu și a tovarășilor lor dorul nepotolit de a deștepta poporul la conștiința națională“<footnote Sextil Pușcariu, în „Glasul Bucovinei“, 1919, nr. 7. footnote>. Urmare a presiunilor revoluționarilor români din Bucovina a fost nu numai revigorarea învățămîntului primar în limba română, ci și hotărîrea ca la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
familiei sale. Cum pinguinii nu trăiesc pe coasta canadiană, Apolodor pornește mai departe, într-o călătorie plină de peripeții și surprize, în jurul lumii, până când ajunge în adevărata patrie a pinguinilor, Antarctica, acolo unde își regăsește familia. Însă odată ajuns acolo, dorul nu-i dă pace, ci îl îndeamnă la o nouă călătorie, de data aceasta înapoi, spre adevăratul acasă, Circul din București. Mi-e dor, mi-e dor.... Inspirația homerică a poemului lui Naum este evidentă și a fost abordată critic
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ajunge în adevărata patrie a pinguinilor, Antarctica, acolo unde își regăsește familia. Însă odată ajuns acolo, dorul nu-i dă pace, ci îl îndeamnă la o nouă călătorie, de data aceasta înapoi, spre adevăratul acasă, Circul din București. Mi-e dor, mi-e dor.... Inspirația homerică a poemului lui Naum este evidentă și a fost abordată critic în registrul înalt, al comparațiilor directe, având drept rezultat o deformare inutilă a limitelor interpretării. Când nu e considerat realizare minoră, un fel de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]