28,509 matches
-
euforii a "revoluțiilor de catifea" și a împiedica dificila refacere a societăților post-totalitare"33. 6. Coordonate ale ideologiilor post-contemporane Între ideologiile particulare care au cunoscut consacrarea în ultimele decade ale secolului al XX-lea și la începutul acestui mileniu se remarcă, în special, feminismul și ecologismul, la care mă refer, într-o modalitate sintetică 34, în cele ce urmează. Feminismul se anunță ca o mișcare de eliberare a femeilor și își regăsește originea temporală în America de Nord a secolului al XIX-lea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
conferă rezonanța de catedrală și zbuciumul unui ocean vegetal răscolit de furtună. (4, pag. 179-180). Acest album În care Încercăm a prezenta cîteva pagini de artă naivă ieșeană, se dorește a fi o contribuție În această direcție. Iașul s-a remarcat ca un puternic centru al artei naïve românești. Pe simezele expozițiilor de pictură naivă, de peste 30 de ani au apărut lucrări de valoare ale unor artiști naivi ieșeni cu valoare recunoscută, precum Policarp Vacarciuc, Gh. Boancă, Gh. Ciobanu, Ioan Pencea
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
12 noiembrie 1948 În Țibănești, a simțit imboldul către artă Încă dinainte de perioada În care lucra la Combinatul de Fibre Sintetice din Iași, unde, În cadrul cenaclului de pictură al Întreprinderii, În dialogul cu mulți artiști prestigioși ai Iașului, a fost remarcat și ulterior Îndrăgit și apreciat de regretatul profesor și critic de artă Radu Negru. Pentru a se ridica, și de ce nu, a depăși nivelul colegilor de cenaclu, Între anii 19751983 urmează cursurile de pictură ale Școlii Populare de Artă și
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Jana Ghemeș descoperă pictura ca o compensație În fața stress-ului care nu de puține ori i-a pus la Încercare rezistența. A urmat cursuri de pictură la clasa Tatianei Gânju de la Școala Populară de Artă din Iași, unde i-a fost remarcată rapiditatea cu care evolua către o manieră personală de lucru. Fiind apreciată din 1987 ca membră În cenaclul de arte plastice "N. Tonitza" și "Șt. Luchian", În 1990 devine membră a Asociației Artiștilor Plastici ieșeni, unde, În numeroasele discuții cu
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
servi și imaginile; mai mult, există posibilitatea combinării stimulilor verbali cu cei grafici: întrebări și fotografii sau desene. În cadrul chestionarului întrebările și dsenele au funcție de indicatori. Combinarea și succesiunea stimulilor trebuie să fie logică dar și psihologică. Foarte frecvent, așa cum remarcă Phillips Bernard S. pentru ordonarea logică a întrebărilor se ia drept criteriu timpul: subiectul este pus în situația de a răspunde mai întâi despre trecut , apoi despre prezent, și în fine, la urma, despre viitor. Un alt criteriu de ordonare
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
aduce un plus în cunoașterea particularităților unei populații privind: coerentă logică, corectitudinea gramaticala, volumul lexical, formularea, viteza de exprimare și capacitatea de justificare a răspunsurilor exprimate. Întrebările deschise permit culegerea unor informații bogate asupra tuturor temelor, fără riscul sugestibilității. Așa cum remarcă sociologul francez Maurice Duverger . În cazul unor opinii insuficient cristalizate, chestionarele cu întrebări deschise dau un procent mai ridicat de răspunsuri ”nu știu”. Diferența poate fi de 10 11%. Cel de-al treilea criteriu de clasificare a chestionarelor este dat
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
răspunsuri ”mai chibzuite”, să consulte documentele personale pentru a verifica afirmațiile făcute, să se consulte cu alți membri ai familiei pentru răspunsuri precise. Semnalând tendința de utilizare abuzivă a “chestionarelor orale” Walter Friedrich sublinia avantajele chestionării în scris. Între acestea remarcă: numărul mare al celor care pot răspunde concomitent, diminuarea efectului de interviu, dispariția influenței anchetatorului asupra rezultatelor, nivelul superior de concentrare asupra răspunsurilor, asigurarea anonimatului. R.A. Fischer(1946) aprecia, pe baza studiilor experimentale că anonimatul sporește “onestitatea și franchețea” respondenților
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
atunci când are dimensiuni mai mari, determină și o alungire a aortei, producând o deplasare în jos și la stânga a cordului. Aorta ascendentă dilatată poate determina un contur convex al mediastinului superior drept. De asemenea, în incidența de profil se poate remarca dispariția spațiului retrosternal. Anevrismele aortei descendente și vertebro-bazilare se văd ca o bombare la stânga aortei descendente sau ca o umbră în spatele cordului. Este de reținut că anevrismele limitate la rădăcina aortică pot să nu fie evidențiate pe radiografia toracică standard
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
pentru a se evalua fracția de ejecție. Injectarea substanței de contrast imediat deasupra valvei aortice permite depistarea unei insuficiențe aortice, iar în cele trei proiecții toracice arterele coronare sunt bine vizualizate cu injectări cu viteză mare grație aparaturii moderne. Trebuie remarcat că tomografia computerizată este superioară arteriografiei (cu substracție digitală sau simplă) pentru evaluarea raporturilor aortei [1,2,4]. Prin arteriografie este evidențiat doar lumenul circulat al aortei. Astfel, prezența unui tromb parietal intra-anevrismal poate să mascheze adevărata dimensiune a
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
a descris un procedeu foarte asemănător, cunoscut ca procedeul David II [53], în care neo-sinusurile protetice sunt croite rotund și nu triunghiular. Prin aceasta se încearcă realizarea unor neo-sinusuri oarecum mai apropiate ca morfologie de sinusurile Valsalva native. Este de remarcat că nici unul dintre cele două procedee descrise mai sus nu se adresează inelului valvular aortic propriu-zis, ci reușește doar să resuspende și să apropie comisurile valvulare obținând astfel o valvă aortică continentă. Diferiți autori descriu modificări ale acestei tehnici, unele
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
expresie). Planul conținutului, raportat la context, permite diferențierea antonimelor totale (cu sensuri opuse, indiferent de context: sus jos, bine rău) de antonimele aproximative (cu sensuri opuse contextualizate: [băiat] înalt scund; [sunet] înalt jos etc.). Ca și în cazul sinonimelor, se remarcă prezența perechilor antinomice în cadrul majorității claselor semantico-gramaticale; se disting, astfel: substantive antonime (bunătate răutate), adjective antonime (bun rău), verbe antonime (a veni a pleca), pronume antonime (toți nici unul), adverbe antonime (bine rău), interjecții antonime (ura! vai!), conjuncții antonime (și nici
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
interjecțiile nu se raportează la categorii gramaticale, fiind, în principiu, invariabile cu excepția exemplelor de tipul haidem, haideți, asimilabile unor forme verbale imperative și asociate unor subiecte-pronume în nominativ, persoana I sau a II-a. Prin raportare la criteriul sintactic, se remarcă eterogenitatea clasei interjecțiilor. Deși nu au o funcție sintactică-tip, interjecțiile pot îndeplini, contextual, funcția 121 de: * subiect: Se aude cip-cirip.; * predicat verbal/ interjecțional: Hai cu noi!; Ploaia pic-pic pe pervaz.; * nume predicativ: Este vai de ei.; Sunetul așteptat de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în dativ posesiv atribut adjectival atribut verbal atribut adverbial atribut interjecțional atribut exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Notele de la examen au fost mari. * substantiv în cazul genitiv: Notele candidaților au fost mari. * substantiv în cazul dativ (cu prepoziție): A remarcat purtarea lui asemenea fratelui lui mai mare. * pronume în cazul dativ (posesiv): Și-a făcut temele. * pronume în cazul acuzativ: Cadoul pentru ea este deja pregătit. * pronume în cazul genitiv: Cadoul ei este deja pregătit. * pronume în cazul dativ (cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Există eunuci care s-au născut astfel din sânul mamei lor, eunuci care au fost făcuți astfel de oameni și eunuci care s-au făcut ei înșiși astfel pentru împărăția cerurilor. Cine poate înțelege, să înțeleagă!» (Mt 19,12). Așa cum remarcă cu perspicacitate Madeleine Delbrêl: Nu putem să devenim săraci; doar Dumnezeu ne poate face acest dar. Doar El poate da celibatului „duhul singurătății” pentru Împărăția cerurilor; doar El poate face dintr-un resemnat un obedient; doar El poate face dintr-
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
nu ne lăsăm înșelați de aparențe și succes. Aceasta necesită o trudă continuă pentru a clarifica și a discerne esențialul de teatralitate. Ocupându-ne de toate aceste aspecte, lucrul cel mai important este acela de a nu căuta să fim remarcați de ceilalți. Există, desigur, și o fecunditate spirituală, însă aceasta nu reflectă menirea alegerii noastre, și anume aceea de a trăi și de a purta un «gol» ca pe un posibil spațiu al vieții, care nu se identifică cu socotelile
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
crimă? de Luigi Pirandello, rubricile „Note de artă” (ținută de N. Pora), „Note în marginea actualității” și mai ales cea intitulată „Măști, culise, reflectoare”, conținând însemnări și articole foarte percutante, nu o dată polemice, pe teme teatrale și cinematografice (între semnatari remarcându-se Gaby Michailescu), completează sumarul unei reviste care se distinge prin vivacitatea ei. Alți colaboratori: Eugen Boureanul, Alexandru Talex. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
utilizarea forței probabilă, felurile În care utilizarea forței afectează indivizii, statele, societățile și politicile specifice pe care statele le adoptă În vederea prevenirii sau a participării În război (Walt, 1991, p. 212). Printre premisele care stau la baza acestei percepții, se remarcă ideea că statele sunt actorii principali În relațiile internaționale, precum și ideea că există o realitate obiectivă care poate fi studiată și observată În mod detașat de cel ce și-o propune (Doyle, 1997; Philpott, 2001; Popper, 1956). Acestea sunt elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
există o realitate obiectivă care poate fi studiată și observată În mod detașat de cel ce și-o propune (Doyle, 1997; Philpott, 2001; Popper, 1956). Acestea sunt elemente definitorii ale viziunii realiste și neorealiste a relațiilor internaționale. În afara acestora, se remarcă Însă și un alt lucru. Securitatea nu este ceva, În accepția lui Walt și În general a școlii realiste, nu este o condiție, o stare, un atribut: ea este văzută mai degrabă ca un studiu al unui mănunchi de factori
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
necesității de a reconceptualiza securitatea Într-o multidimensionalitate care să accentueze faptul că noțiunea de securitate tradițională impune anumite constrângeri asupra femeilor, punându-le Într-un rol subaltern. Studiind de exemplu situația trupelor americane În Filipine, Cynthia Enloe, analistă feministă, remarca impactul pe care acest instrument al securității Îl are asupra femeilor filipineze, care devin În același timp vehicule de legitimizare a prezenței americane, cât și simboluri ale dominației (Enloe, 1989). Alte abordări critice ale securității evidențiază faptul că noțiunea a
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ale securității evidențiază faptul că noțiunea a fost, În unele cazuri, bazată și condiționată de discursuri ale pericolului, așa cum afirma David Campbell În lucrarea sa despre securitate În contextul SUA. Explorând mecanismul creării „ortodoxiei” SUA În materie de securitate, Campbell remarca utilizarea dihotomiei alterității (self-other) În scopul definirii a ceea ce SUA nu sunt și trebuie să combată ca potențial pericol, și nu ca o Încercare de a defini ceea ce SUA sunt și trebuie să Înțeleagă În relația cu celelalte state (Campbell
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Încă o problemă, legată mai ales de capacități militare și strategice. Chestiunea terorismului nu a făcut decât să complice mediul de securitate actual și să faciliteze o anumită remilitarizare a securității, chiar dacă nu neapărat În stil tradițional 1. Este de remarcat totuși că nu toate statele reacționează la fel și există o separație Între cele care reacționează prin Întărirea capacităților militare sau exercitarea lor - de exemplu, SUA - și țările europene care Încearcă să analizeze mai degrabă cauzele decât efectele terorismului. În
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
zonă, Începe să se dezvolte o abordare mult mai nuanțată, ce pune un accent semnificativ pe nivelul societal de securitate. Tot mai vizibil se conturează și un interes pentru zona Mării Negre. La fel ca În cazul Europei Centrale, se poate remarca o lipsă de direcție În ceea ce privește definirea caracteristicilor majore de securitate ale regiunii. În acest sens, au fost propuse mai multe elemente printre care cele mai frecvent dezbătute În literatură sunt politica externă a Federației Ruse În zonă, tensiunile din Caucaz
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
considerare costurile și câștigurile unei anumite politici, amenințările la adresa securității naționale ca și provocările la adresa poziției națiunii respective În sistemul internațional (Joffe, 1995, p. 113, s.n.)1. În ciuda tradiției ce pune În prim-planul analizei strategice elementele conflictuale, trebuie Însă remarcat aici faptul că natura strategiei, indiferent de nivelul de analiză, nu este În sine nici strict confruntațională, nici cooperativă, Îmbinând În fapt ambele dimensiuni. În conformitate cu paradigma scopuri - mijloace - metode, Înainte de toate, strategia globală presupune identificarea intereselor de securitate ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Încorporează toate seturile de variabile, de la cele relativ stabile și ușor volatile la cele foarte dinamice și accidentale. Natura ei este euristică și propedeutică. Adică de pregătire a momentului deciziei (propedeutica) și de căutare a soluțiilor strategice optime (euristica). De remarcat că, deși mulți au supraevaluat puterea predictivă a acestui cadru conceptual, autori precum Kahn au subliniat neîncetat limitele istorice și ontologice ale unor exerciții intelectuale de previziune: Chiar dacă n-ar exista accidente sau incertitudini intrinseci, În sens probabilistic, tot nu
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
etc. Factorii de risc cu impact estimat major țin de principiul proximității și se referă la posibile decalaje intervenite În procesul de democratizare de la nivel regional (Strategia de Securitate Națională a României, 2001, pp. 4-7). Dincolo de aceste influențe non-realiste, se remarcă și interesul preluat din documentele similare occidentale pentru fenomenul globalizării, așa cum este el structurat sectorial, accentul căzând asupra interdependenței și interoperabilității crescute. În strânsă legătură se dezvoltă și implicarea României În mod activ În diverse instituții internaționale al căror rol
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]