26,750 matches
-
Exilului Românesc. d) Membri ai exilului românesc Nicolae Rădescu Grigore Gafencu Ion Rațiu Vlad Georgescu Paul Goma Monica Lovinescu Emil Cioran Eugen Ionescu 7. Știința și tehnica în epoca contemporană a) Caracteristici ale dezvoltării științei și tehnicii accelerarea descoperirilor științifice (ritmul descoperirilor este uluitor); apariția unor științe noi (genetica, informatica, cibernetica); mobilitatea oamenilor de știință; științele au devenit interdisciplinare; scurtarea perioadei dintre cercetarea teoretică și aplicarea practică a acesteia; creșterea costurilor cercetării științifice; implicarea directă a statului în susținerea și finanțarea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
spre învățare (E.L. Bran1965, L.P. Madveev, A.D. Norikov-1980, P.J.K. Thomson-1993, M. Tătaru-1995, C. Bran, M. Soica-2000, C. Gevat, A. Larion 2001), citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002). În atletism în general, rezultatul sportiv nu depinde numai de forma și ritmul mișcărilor, ci și de nivelul de dezvoltare a calităților motrice. Mai mult decât atât, odată cu modificarea nivelului de dezvoltare a acestora se schimbă și forma mișcării. Tehnica probelor atletice s-a modificat și se modifică permanent datorită dezvoltării teoriei și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
normale a pașilor după un număr precizat de cicluri, pentru introducerea unui element caracteristic și anume pasul peste gard; acesta ce determină o trecere eficientă a obstacolelor specifice acestor probe gardurile -. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul de alergare între garduri (diferit de la proba de 100/110 mg la 400 mg) iar veriga principală a tehnicii acestor probe este pasul alergător de garduri. Tehnica alergării de garduri s-a cristalizat în forma sa actuală, pe de o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prezentate aceste caracteristici, conform regulamentului F.R.A. care respectă prevederile regulamentului internațional I.A.A.F. Tehnica alergării de garduri, indiferent de probă, trebuie să favorizeze menținerea vitezei, dezideratul oricărei alergări. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul pașilor între garduri, mecanism ce derivă din scop și se adoptă pentru realizarea acestuia. În figura 27 am evidențiat condițiile necesare menținerii vitezei pe parcursul fazelor alergării de garduri Fazele alergărilor de garduri, după T. Tatu, D. Alexandrescu, T.Ardelean, (citați
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ezitări. Trecerea peste garduri Această fază a oricărei alergări de garduri este o fază complexă deoarece cuprinde mai multe elemente tehnice caracteristice tehnicii pasului alergător de garduri: a. atacul gardului; b. trecerea gardului; c. aterizarea; d. traiectoria de zbor. Dacă ritmul de trei pași constituie mecanismul de bază în alergările de garduri pe distanțe scurte, acțiunea de trecere a gardului constituie veriga principală a tehnicii. Pierderile de viteză cauzate de trecerea gardului pot fi evitate dacă sunt rezolvate unele premise ale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în timpul alergării între garduri. Alergarea între garduri Distanța între garduri fiind egală, ea este parcursă printr-un număr de pași precizat, indiferent care dintre probele de garduri este luată în discuție. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul alergării între garduri. În cazul alergărilor de garduri pe distanțe scurte mecanismul de bază îl reprezintă ritmul de trei pași. În raportul dintre lungimea pașilor de alergarea dintre garduri, la 100mg și 110mg se evidențiază următoarea structură: * primul pas, pasul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
număr de pași precizat, indiferent care dintre probele de garduri este luată în discuție. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul alergării între garduri. În cazul alergărilor de garduri pe distanțe scurte mecanismul de bază îl reprezintă ritmul de trei pași. În raportul dintre lungimea pașilor de alergarea dintre garduri, la 100mg și 110mg se evidențiază următoarea structură: * primul pas, pasul efectuat după aterizare este cel mai scurt; * pasul al II-lea este cel mai lung; * pasul al
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
compensatoare a corpului; * piciorul de remorcă este ținut îndoit strâns în timp ce corpul trece peste gard, până când genunchiul ajunge înaintea corpului și accelerează în jos spre pistă pentru reluarea contactului. Succesiunea fazelor alergării presupune realizarea următoarelor: * adaptarea tehnicii la viteze variabile (ritmul de alergare); * anticiparea sosirii gardului; * în faza de zbor, piciorul de atac nu poate coborî rapid dacă piciorul de remorcă nu depășește gardul în același timp; * în faza de zbor, piciorul de remorcă nu poate depăși gardul înainte ca piciorul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este mai mică (91,4 cm la bărbați respectiv 76,2 cm la femei) ceea ce determină o dificultate redusă în trecerea obstacolelor. Acuratețea tehnică a pasului alergător de garduri determină totuși punerea în valoare a calităților motrice ale sportivilor favorizând ritmul alergării între garduri Alergarea între garduri, mecanismul de bază în tehnica probei solicită respectarea unui ritm constant de alergare pe o distanță relativ mare, respectiv 35 m. Ritmul alergării este realizat de 12 până la 16 pași de alergare în cursele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o dificultate redusă în trecerea obstacolelor. Acuratețea tehnică a pasului alergător de garduri determină totuși punerea în valoare a calităților motrice ale sportivilor favorizând ritmul alergării între garduri Alergarea între garduri, mecanismul de bază în tehnica probei solicită respectarea unui ritm constant de alergare pe o distanță relativ mare, respectiv 35 m. Ritmul alergării este realizat de 12 până la 16 pași de alergare în cursele masculine și de 14 până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
garduri determină totuși punerea în valoare a calităților motrice ale sportivilor favorizând ritmul alergării între garduri Alergarea între garduri, mecanismul de bază în tehnica probei solicită respectarea unui ritm constant de alergare pe o distanță relativ mare, respectiv 35 m. Ritmul alergării este realizat de 12 până la 16 pași de alergare în cursele masculine și de 14 până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond, fond și mare fond Cunoscute și sub denumirea de ,,alergări de rezistență
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
individual. Raportul optim dintre frecvență și lungimea pasului (fuleul de alergare) se stabilește în funcție de lungimea probei și de caracteristicile somatice ale alergătorului, mărimea fuleului fiind invers proporțională cu distanța de alergare. La aceste probe de alergare este necesară alegerea unui ritm optim al respirației, individualizat, o respirație profundă și bine coordonată cu ritmul alergării facilitează ergogeneza specifică acestui tip de efort (aerob). * Finișul este ultima fază a alergărilor în care se realizează sosirea în finalul cursei. Finișul constă într-o modificare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
stabilește în funcție de lungimea probei și de caracteristicile somatice ale alergătorului, mărimea fuleului fiind invers proporțională cu distanța de alergare. La aceste probe de alergare este necesară alegerea unui ritm optim al respirației, individualizat, o respirație profundă și bine coordonată cu ritmul alergării facilitează ergogeneza specifică acestui tip de efort (aerob). * Finișul este ultima fază a alergărilor în care se realizează sosirea în finalul cursei. Finișul constă într-o modificare a structurii alergării, în sensul accelerării ei, prin utilizarea pe o anumită
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorului derularea este incompletă pentru a se evita înfundarea excesivă a piciorului, prin reducerea suprafeței de reazem. La trecerea obstacolelor (directe) se accelerează înaintea lor și se recurge la folosirea unei tehnici raționale, care să permită economie de efort, menținerea ritmului de cursă și evitarea accidentărilor individuale sau de grup. * Finișul și sosirea se execută pe distanțe mai lungi sau mai scurte în funcție de configurația traseului, potențialul alergătorului și de elementele de tactică adoptate în cursă, individual. 4.1.2.b. Alergările
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu picioarele. Pentru o trecere cât mai rapidă și mai echilibrată peste obstacole este necesară însușirea unei tehnici raționale, asemănătoare celei din proba de 400 mg. Mecanismul de bază al tehnicii de alergare în cursa de 3.000 obstacole este ritmul de alergare între obstacole. În școală însă nu se folosesc probele atletice clasice de obstacole, ci se improvizează parcursuri cu obstacole, urmărindu-se dezvoltarea deprinderilor aplicative, a calităților motrice și însușirea unor elemente de tehnică ce pot constitui baza unei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Din punct de vedere tehnic, alergarea în probele de obstacole este asemănătoare celei descrise la alergările de fond. Datorită obstacolelor respective ea prezintă însă unele particularități și anume: * găsirea locului potrivit pentru efectuarea bătăii înaintea obstacolelor; * presupune unele ruperi de ritm (accelerări) înaintea obstacolelor (în mod deosebit la groapa cu apă) pentru a se realiza o poziție favorabilă de trecere a obstacolelor (în pluton) și eficiență tehnică. Prezentăm elementele particulare ale fazelor alergării în probele de obstacole: * startul este identic cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este grupată pe piciorul de atac, îndoit suficient pentru ca centrul de greutate să nu se ridice prea mult. Ca și la alergările pe 400 m garduri, alergătorii trebuie să învețe să atace obstacolul cu ambele picioare pentru a putea realiza ritmul optim de cursă. * Trecerea gropii cu apă (obstacolul fix) este de multe ori ,,deliciul” spectatorilor deoarece ea constituie partea cea mai spectaculoasă (dar și cea mai dificilă) a acestor probe. Tehnica trecerii gropii cu apă cuprinde trei faze distincte: * apropierea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
așteptările elevilor devin clare pe termen mediu și lung; * implică elevii în “proiecte de învățare individuale” pe termen mediu și lung cu accent pe explorare și reflecție;* implică profesorul “într-un proiect didactic” pe termen mediu și lung, cu respectarea ritmurilor de învățare proprii ale elevilor; * oferă perspectivă lecțiilor, printr-o relație neliniară între ele, poziționându-le în secvențe diferite ale unităților de învățare. Din această perspectivă lecția este o componentă operațională pe termen scurt a unității de învățare. Odată elaborate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu un număr minim de pași, dar nu săriți; alergarea pe aceeași distanță, dar cu un număr mai mare de pași decât obișnuit. Scopul acestor exerciții este găsirea unui raport optim între lungimea și frecvența pasului alergător în tempo moderat. Ritmul respirator fiind individual, se va explica importanța alergare cu fixarea unei linii orizontale pe axa deplas ii și eliminării oscilațiilor verticale. Paralel cu activitatea de inițiere în tehnica pasului alergător lansat în tempo ciții de tactică elementară, cu scopul de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tactică elementară, cu scopul de a se dobândi iei, a rolului activ, voit, al expirației, faptul că inspirația și expirația se vor efectua atât pe nas cât și gură, ca o condiție a asigurării necesităților de oxigen ale organismului. Studiul ritmului respirator poate fi început din mers, continuat apoi din alergare, pentru ca în final să se stabilească cel mai convenabil ritm, în funcție de particularitățile individuale. Exerciții principale folosite pot fi următoarele: ciclul respirator extins pe 2, 4, 6 pași, cu inspirație și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se vor efectua atât pe nas cât și gură, ca o condiție a asigurării necesităților de oxigen ale organismului. Studiul ritmului respirator poate fi început din mers, continuat apoi din alergare, pentru ca în final să se stabilească cel mai convenabil ritm, în funcție de particularitățile individuale. Exerciții principale folosite pot fi următoarele: ciclul respirator extins pe 2, 4, 6 pași, cu inspirație și expirație egale ca durată (un pas inspirație-un pas expirație, etc.) executat din mers, apoi ; ciclul respirator cu inspirație și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pas expirație, etc.) executat din mers, apoi ; ciclul respirator cu inspirație și expirație inegale ca durată. Expirația fiind mai i -doi pași expirație; un pas inspirație-trei pași expirație; doi paș inspirație- trei pași expirație, ș.a.m.d., până se găsește ritmul respirator optim. 5.3. Predarea - învățarea startului din picioare și a lansării de la start Dată fiind simplitatea exercițiului, se învață direct pe baza repet integrale, puse în legătură cu comenzile regulamentare, în următoarele varia * start din picioare în linie dreaptă, grup de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
îndemânării, coordonării dar și pentru educarea vitezei de execuție, de reacție și în scopul creșterii încrederii în forțele proprii, dezvoltării curajului, a tenacității, etc. Exerciții introductive: * sus, pendularea gambei înainte, cu accentuarea mișcării unui picior și a celuilalt, alternativ, la ritm de 3 pași; * exerciții din școala săriturii: pasul sărit, executat la 2 pași de ale dr-stg-dr-stg sau stg- dr-stg-dr + dr- tg + stg-dr-stg-dr + dr - stg + ... Exerciții fundamentale: * 5 (4) pași de alergare + pas sărit peste o linie marcată pe sol + 2
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tehnică complexă, alergarea de obstacole se învață, se consolidează și se perfecționează în curriculum specific unităților școlare de tip vocațional ca și alergarea de garduri. Pentru predarea - învățarea acestei probe tehnice exercițiile introductive și fundamentale descrise la învățarea alergării cu ritm de trei pași peste obstacole joase cât și cele prezentate la învățarea alergării de garduri sunt mijloacele utilizate și în st cifice cestui tip de activitate motrică. Sugerăm utilizarea jocurilor descrise de I. Hanțiu în lucrarea „ Jocuri de ișcare”, 2002
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
atinsă este cea optimă; * tempoul alergării trebuie menținut în condițiile realizării unei relaxări funcționale; * ritmarea ultimilor pași. Tehnica elanului implică aspecte (elemente) importante și dintre acestea remarcăm: * stabilitatea elanului care se referă la numărul constant al pașilor, precizia elanului, stabilitatea ritmului general și a vitezei elanului, stabilitatea ritmului ultimilor 6 pași ai elanului, stabilitatea vitezei ultimilor doi pași. * precizia elanului care reclamă constanță în ceea ce privește lungimea fiecărui pas, realizată prin repartizarea corectă a eforturilor pe întregul elan este condiționată de percepția distanței
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]