26,783 matches
-
noii zei la care eu am ales să mă închin și voi folosi cu sporită îngrijire limba în care eu am ales să vorbesc și să scriu. Fanatismul recentrării vine să înăbușe în mine orice urmă de regret sau de îndoială cu privire la incizia pe care am făcut-o în perimetrul fondului intim-străin. Despre hotar și hotărâre Ceva este în măsura în care are hotare. Actul hotărârii este actul ontologic suprem. Se poate desigur imagina o lume a indistincției, a informului sau a inconstanței, o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ale speciei și trebuie să hotărăsc singur, mă descopăr de fapt ca punct lipsit de fermitate. Căci singurul lucru cert este tocmai incertitudinea mea. Ceea ce descopăr acum este că hotărârea se mișcă pe fundalul incertitudinii. Tocmai pentru că există incertitudine, există îndoiala asupra fiecărei hotărâri. Și tocmai pentru că există incertitudine, există răzgândirea, faptul de a reveni asupra unei hotărâri. Pentru că hotărârea se mișcă pe fundalul incertitudinii, pentru că există îndoiala și răzgândirea, se deschide posibilitatea nehotărârii. Întâlnirea cu mine însumi are deci loc
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
este că hotărârea se mișcă pe fundalul incertitudinii. Tocmai pentru că există incertitudine, există îndoiala asupra fiecărei hotărâri. Și tocmai pentru că există incertitudine, există răzgândirea, faptul de a reveni asupra unei hotărâri. Pentru că hotărârea se mișcă pe fundalul incertitudinii, pentru că există îndoiala și răzgândirea, se deschide posibilitatea nehotărârii. Întâlnirea cu mine însumi are deci loc în forma cea mai incomodă: aceea a neîntâlnirii, a eschivei pe care o induce nehotărârea. În nehotărâre aflu că nu mă pot defini, că nu mă pot
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ca încremenire în proiect este, statistic vorbind, extrem de răspândită. Cu cât o societate oferă mai puține alternative, cu cât proiectele indivizilor decurg din cele câteva proiecte și norme oficial recunoscute, cu cât o societate lasă mai puțin loc pentru cultura îndoielii și pentru învățul dezvățului, cu atât prostia ca încremenire în proiect câștigă teren și scleroza acelei societăți este mai mare. Prostia mobilizează o imensă cantitate de energie mentală și are nevoie de ea; într-un anume fel, de mai multă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lucrurilor și tentația renunțării. Instalat în proiect, el nu are simțul relativității, pentru că nu poate compara. Cel prost cade în proiectul propriu în chip admirativ; întrucât atitudinea lui este eminamente in sistentă, lui îi este refuzată distanța necesară pentru nașterea îndoielii și pentru conștiința eșecului. De aceea prostia nu poate fi sesizată decât din afară; surprinsă dinăuntru, ea se dizolvă de îndată în propria ei recunoaștere. Rămâi prost câtă vreme poți fi contemplat. Fiind o inconștiență lipsită de tresăriri, prostia respiră
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
peisaj. Ea are fanatismul naturii, care, trecut asupra omului, a pierdut atributele divinului. Prostia este demonismul fanatismului profan. ADAOS. Despre prostul care prostește și despre prostul prostit. - Comunismul își face intrarea în istorie sub forma marelui dezvăț. El pune la îndoială totul și respinge orice proiect care l-a precedat. El teoretizează marea ruptură și cuvântul „critică“ este cel mai des invocat. El este romantic și înnoitor și spulberă orice certitudine născută înaintea lui. Singurul lucru pe care comunismul nu-l
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
respinge orice proiect care l-a precedat. El teoretizează marea ruptură și cuvântul „critică“ este cel mai des invocat. El este romantic și înnoitor și spulberă orice certitudine născută înaintea lui. Singurul lucru pe care comunismul nu-l pune la îndoială este proiectul propriu. De aceea comunismul se instalează dintr-odată în prostia ca încremenire în proiect. „Autocritica“ nu este aici decât căința fățarnică impusă celui care a îndrăznit să aibă îndoieli în privința proiectului unic. Orice alternativă la Proiect este refuzată
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Singurul lucru pe care comunismul nu-l pune la îndoială este proiectul propriu. De aceea comunismul se instalează dintr-odată în prostia ca încremenire în proiect. „Autocritica“ nu este aici decât căința fățarnică impusă celui care a îndrăznit să aibă îndoieli în privința proiectului unic. Orice alternativă la Proiect este refuzată. Proiectul meu este acceptat numai în măsura în care se acomodează la marele Proiect. Cine refuză - moare, este exterminat. Prostia ca încremenire în proiect este, pentru prima oară în istorie, garantată statal. Comunismul este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
scrierea istoriei apar de la o generație la alta. Noi le numim revizionism, un termen inadecvat, chiar dacă istoria manifestă o anumită preferință pentru el. Dacă ne gîndim la schimbările spectaculoase petrecute în Europa central-răsăriteană începînd cu 1989, aproape că nu există îndoială asupra faptului că vor apărea revizuiri radicale în scrierea istoriei acestei zone. Și o mare parte din ele se vor datora patimii naționaliste. Sîntem martorii renașterii și revenirii gîndurilor de răzbunare ale națiunilor din zona aceasta. Este la modă astăzi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
naționalism nu a fost atît de frustrat ca naționalismul românesc 13. România îi are pe Nicolae Bălcescu, pe Mihail Kogălniceanu, pe Titu Maiorescu, pe Gheorghe Brătianu, și chiar și comuniștii au avut propriul lor politician-istoric: Lucrețiu Pătrășcanu. Nu încape nici o îndoială că cel mai mare dintre ei a fost Nicolae Iorga. El a fost politicianul-istoric "prin excelență", nu numai pentru România, ci pentru întregul "pămînt al nimănui". Primul intelectual de statură internațională al proaspăt independentului stat român, pe care românii l-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
familiei a fost Vasile Bogrea. În afară de Liciu și Bogrea, Iorga nu a mai avut niciodată asemenea legături de prietenie 30. Cu timpul, a intrat în conflict cu pedagogul de dormitor. Acesta i-a interzis lui Iorga (cu totul arbitrar, fără îndoială) să iasă în oraș într-o duminică dimineața. Iorga a cerut explicații. Pedagogul a considerat acest lucru drept o aroganță fără precedent. Iorga, cu fruntea sus și fără să încerce nici o părere de rău, a fost dus în fața directorului școlii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
răscoala din 1784 și revoluția de la 1848, nemulțumirea românilor a explodat în 1890 sub forma luptei "Memorandiștilor". Liderul lor, Ion Rațiu, a declarat în timpul procesului care i-a fost intentat în 1894: Existența unui popor nu poate fi pusă la îndoială, ea nu poate decît să fie afirmată". Ulterior, ungurii au intensificat acțiunea de maghiarizare. Lupta naționalistă pentru Transilvania a fost dusă fără cruțare. Atît ungurii cît și românii consideră în mod misterios Ardealul ca fiind vital pentru însăși existența fiecăruia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fi adevărat!" Atunci, ea a ripostat: "Nu-i adevărat, dar e destul de adevărat!" Situația poate fi răsturnată: a-i considera pe toți naționaliștii drept conservatori nu corespunde întru totul realității. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, avem unele îndoieli în a pune semnul egal între naționalism și conservatorism. Referitor la antisemitismul lui Iorga pînă la primul război mondial, ne putem face o imagine despre natura complexă a chestiunii evreiești din România. Pentru Iorga, evreii constituiau un element străin care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rezonabile. Identificarea lui cu România l-a făcut să aibă replici mai tăioase. În ochii lui, atacurile personale la adresa lui erau de prea multe ori sinonime cu un atac împotriva țării lui. Convingerea că lupta pentru România l-a făcut fără îndoială să piardă simțul perspectivei. Iorga nu a acționat niciodată fără să fie animat de ideea că duce o luptă pentru țara lui. El se considera un descoperitor al căii de salvare a României: "naționalismul cultural". Și-a închinat viața și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sau din motive politice și ideologice. Totuși, Iorga se apropia atît de mult de Maiorescu în multe aspecte ale criticii junimiste a acestuia, încît unii îl considerau "un Maiorescu coborît din Olimp". Conflictele personale și ideologice nu explică totul. Fără îndoială că individualismul lui Iorga și refuzul lui de a accepta autoritatea altcuiva au făcut ca adeziunea sa la partid să fie dificilă. Naționalismul său extremist și sugestiile sale privind îmbunătățirea condițiilor de trai ale țărănimii l-au transformat într-un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în 186444. La începutul toamnei lui 1916, armata română a suferit, pe malul bulgar al Dunării, la Turtucaia, o înfrîngere care a costat-o scump. Dunărea era sub stăpînirea navelor de război fluviale austro-ungare. Iorga nu a avut niciodată vreo îndoială asupra judecății sau a rezultatului luptei. Atunci cînd ungurii au acuzat România de trădare, el a replicat: "Grofii de la Budapesta vorbesc despre trădare". Și a dat următorul răspuns: "Vom lua Transilvania; e a noastră!" Un ziar românesc din Brașov (după
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ar fi trebuit să fie mai bine informat. Comportarea trupelor române la Budapesta nu a fost impecabilă, iar jaful a fost de mari proporții. Aceasta era părerea generalului american Hill Bandholz (deși nu sînt puțini cei care îi pun la îndoială capacitatea de a-și aminti exact ceea ce s-a întîmplat atunci) și a șefului Misiunii Italiene la Budapesta, colonelul Romanelli. Dar în comparație cu jaful la care s-au dedat Puterile Centrale în România, acțiunile de la Budapesta ale trupelor române ar putea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1940, cînd, în urma Dictatului de la Viena, Transilvania a fost împărțită. Era oare Ungaria din perioada interbelică mulțumită de aplicarea principiului autodeterminării, care îi lăsa numai teritoriile cu o majoritate maghiară incontestabilă? Autorul cărții de față, educat în Ungaria, are unele îndoieli. Spiritul general era: "Nem! Nem! Soha! (Nu! Nu! Niciodată!) Ungaria nu va accepta niciodată Acordul de la Versailles!" Ideea generală "Dreptate pentru Ungaria!" nu era autodeterminarea, ci, așa cum spunea un cîntec: "Mindent vissza ami a miénk volt!" ("Vrem înapoi tot ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tulburărilor sîngeroase care au izbucnit la Ierusalim, Iorga a declarat că nimeni nu se putea aștepta la nimic de la palestinieni, care rămăseseră tot timpul barbari, dar că Ierusalimul era la fel de sacru pentru toate cele trei religii. Continua să pună la îndoială valoarea sionismului romantic, exprimîndu-și totodată profunda simpatie față de credința evreiască și față de tragedia evreilor și de cursul istoriei. Este clar că nu considera sionismul drept un produs al evoluției organice, neexistînd nici un precedent istoric sau o tradiție pentru acest lucru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mirare că Iorga sau contemporanii săi au fost "înșelați de ea". Tragedia a fost că el, ca și mulți alți intelectuali din vechea generație, era depășit de problemele, aspirațiile și idealurile majorității studenților. Chiar dacă istoria i-a confirmat suspiciunile și îndoielile, atît pe cele ale lui cît și pe cele ale generației mai vîrstnice, Iorga i-a sfătuit pe studenții români să se întreacă cu evreii în facultăți și în activitatea intelectuală și să-i depășească în aceste domenii decît să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cei care cunoșteau felul de a gîndi al lui De Gaulle și-au dat seama că independența Algeriei era aproape. Iată acum ce declara Iorga despre dominația britanică în India: "Valorile dominației britanice din India ar putea fi puse la îndoială. Exploatarea de către Soviete a situației s-ar putea să nu fie pusă la îndoială. Pentru că Sovietele și comunismul nu au o soluție pentru acele milioane de oameni aflați în suferință"185. Trebuie să se fi aflat într-o mare dilemă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
seama că independența Algeriei era aproape. Iată acum ce declara Iorga despre dominația britanică în India: "Valorile dominației britanice din India ar putea fi puse la îndoială. Exploatarea de către Soviete a situației s-ar putea să nu fie pusă la îndoială. Pentru că Sovietele și comunismul nu au o soluție pentru acele milioane de oameni aflați în suferință"185. Trebuie să se fi aflat într-o mare dilemă atunci cînd cei din Rif s-au ridicat sub conducerea lui Abd el Krim
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În ianuarie 1928, Iorga a fondat o nouă publicație literară intitulată "Cuget clar". A apărut pînă în aprilie 1936 și a reapărut sub numele de "Noul sămănător" . Principalii colaboratori erau Iorga și scriitorul sămănătorist N. Batzaria. Criticii literari români aveau îndoieli în privința talentelor lui Batzaria. Meritul acestuia consta în capacitatea lui de a respecta cu strictețe linia sămănătoristă. Mai era și Brătescu-Voinești. Primul număr explica limpede că era vorba de o publicație culturală și literară pentru școli, tineret și comitetele bibliotecilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o dorință perfect omenească 8. Carol credea în fascism. Se întorsese cu intenția fermă de a desființa sistemul parlamentar. Călătorise în Italia încă în 1925 (cu ajutorul lui Argetoianu) ca să se familiarizeze cu activitățile guvernului lui Mussolini 9. Deși Carol avea îndoieli, activitățile democratice din România cuplate cu efectele Depresiunii constituiau un impuls pentru transformarea țării într-un stat fascist și autoritar sub conducerea lui. Așa cum spunea Carol, "motivul crizei politice și spirituale a României poate fi găsit în fascinația ideilor și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
foarte mult de dorit. Atitudinea lui justificată față de ortodoxie a contribuit la intensificarea freneziei lui Cernăianu. Studiul acestuia era consacrat Bisericii Ortodoxe române și națiunii române. El scotea în evidență faptul că din moment ce slujea credința ortodoxă, era obligat să aibă îndoieli asupra devoțiunii ortodoxe a lui Iorga. Aducea multe citate din Iorga ca argumente ale acuzației sale. Bazîndu-se pe citate din scrierile criticilor sau ale dușmanilor lui Iorga, ca Eugen Lovinescu sau Mihail Dragomirescu, Cernăianu ataca operele științifice, personalitatea și temperamentul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]