28,495 matches
-
executarea hotărârii. Așa fiind, pretinsa diferență de tratament reclamată urmărește instituirea unui remediu eficace pentru asigurarea executării obligațiilor stabilite de instanțele judecătorești în sarcina autorităților publice în materia contenciosului administrativ. De altfel, după cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, procedura contenciosului administrativ are un caracter special, fiind derogatorie de la regulile procedural civile, și dă expresie prevederilor art. 52 din Legea fundamentală, oferind cadrul constituțional al protejării cetățenilor în fața eventualelor abuzuri ale autorităților publice. În acest context, legiuitorul
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
sau Decizia nr. 1.479 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2012). Această soluție legislativă dă expresie garanțiilor dreptului la un proces echitabil, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în care s-a statuat, în mod constant, că "administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Pe cale de consecință, dacă administrația refuză
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
vedea Hotărârea din 19 martie 1997, pronunțată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 41, și Hotărârea din 24 martie 2005, pronunțată în Cauza Șandor împotriva României, paragraful 24). 35. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, cele statuate de instanța de contencios constituțional în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 36. Totodată, în considerarea soluției de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate în ceea ce privește soluția legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
considerarea soluției de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate în ceea ce privește soluția legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este "definitivă", Curtea subliniază, în conformitate cu cele statuate cu valoare de principiu în jurisprudența sa anterioară, că decizia de constatare a neconstituționalității mai sus menționată reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz, în
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
cărora " Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". Totodată, față de soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, Curtea subliniază, în conformitate cu cele statuate cu valoare de principiu în jurisprudența sa anterioară, că decizia de constatare a neconstituționalității menționată reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz, în cauza în
DECIZIE nr. 455 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi ale art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274773_a_276102]
-
a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă Decizia nr. 1.074 din 13 decembrie 2012 sau Decizia nr. 1.009 din 14 iulie 2011 , prin care Curtea a soluționat excepții de neconstituționalitate cu același obiect și solicită menținerea acestei jurisprudențe. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Sentința civilă nr. 2.091 din 4 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 8.286/3/2015, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]
-
publică și mediul de afaceri. 10. Prevederea legală supusă controlului de constituționalitate nu încalcă normele constituționale care consacră accesul liber la justiție și nici art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, acest ultim text convențional nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdicție sau un anumit număr al căilor de atac ( Decizia nr. 288 din 3 iulie 2003 ), accesul liber la justiție nu presupune și accesul la toate
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 28 septembrie 2011, sau Decizia nr. 1.074 din 13 decembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013. 18. Respingând excepția, Curtea, prin jurisprudența mai sus indicată, a reținut, în esență, că prevederea legală criticată, potrivit căreia hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procedura aprobării tacite sunt definitive, nu încalcă prevederile Constituției și nici pe cele ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]
-
că Legea fundamentală nu cuprinde norme care să stabilească felul și numărul căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, stabilind doar, în art. 129, că acestea se exercită "în condițiile legii"; pe de altă parte, astfel cum s-a stabilit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale se referă la posibilitatea efectivă de a supune judecății unei instanțe naționale cazul violării unui drept consacrat de convenție (Hotărârea din 26 octombrie
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]
-
27/2003 , se poate adresa unei instanțe judecătorești pentru soluționarea plângerii sale, fiind astfel îndeplinite fără echivoc cerințele impuse de art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 19. Totodată, Curtea a statuat de principiu în jurisprudența sa că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]
-
074 din 13 decembrie 2012 , precitată, Curtea a subliniat faptul că această concluzie, a constituționalității art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 față de criticile formulate, nu intră în contradicție nici cu jurisprudența prin care instanța constituțională a constatat neconstituționalitatea eliminării controlului judecătoresc al hotărârii pronunțate de judecătorie în materia contravențiilor la regimul circulației pe drumurile publice, care reprezintă "acuzații în materie penală" în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]
-
legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este "definitivă" este neconstituțională. Aceasta întrucât, prin decizia amintită, Curtea Constituțională a analizat, prin prisma unui test de proporționalitate, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 266 din 21 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013), dacă această soluție legislativă are un scop legitim și este proporțională cu
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]
-
dreptului persoanelor la restituire, fiind în mod evident un abuz din partea conducerii instituției". 15. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, precizând, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac, sunt de competența exclusivă a
DECIZIE nr. 249 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273899_a_275228]
-
autoritățile publice, care nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile (în concret, conducătorul autorității publice răspunzând din perspectiva neîndeplinirii atribuțiilor proprii în entitatea pe care o conduce, iar aceasta din urmă pentru neîndeplinirea îndatoririlor față de creditor). Instanța judecătorească mai reține că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 920 din 23 iunie 2009 ), termenul de executare a unei hotărâri judecătorești reprezintă o garanție a protejării cetățenilor în fața eventualelor abuzuri ale autorităților publice, procedura contenciosului administrativ, care are un caracter special, ce derogă
DECIZIE nr. 249 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273899_a_275228]
-
art. 52 din Constituție. 16. Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază criticile de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiate în raport cu prevederile art. 16, art. 21, art. 44 și art. 53 alin. (2) din Constituție, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ( Deciziile nr. 1.479 din 8 noiembrie 2011 , nr. 206 din 8 aprilie 2014 și nr. 920 din 23 iunie 2009). Astfel, instanța judecătorească consideră că nu există vreo discriminare sau tratament diferențiat cu ocazia
DECIZIE nr. 249 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273899_a_275228]
-
24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și cele ale art. 41 și art. 21 din Legea nr. 165/2013 , incidente în materia procedurilor de soluționare a dosarelor de despăgubire, Guvernul consideră că acestea sunt inadmisibile, în acord cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 1.566 din 19 noiembrie 2009 și Decizia nr. 722 din 9 decembrie 2014 . 19. În Dosarul nr. 1.212D/2015, Guvernul a comunicat punctul său de vedere potrivit căruia
DECIZIE nr. 249 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273899_a_275228]
-
nr. 1.566 din 19 noiembrie 2009 și Decizia nr. 722 din 9 decembrie 2014 . 19. În Dosarul nr. 1.212D/2015, Guvernul a comunicat punctul său de vedere potrivit căruia excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, deciziile nr. 549 din 15 mai 2008 , nr. 1.079 din 14 iulie 2011, nr. 1.479 din 8 noiembrie 2011, nr. 914 din 23 iunie 2009 și nr. 920 din 23 iunie
DECIZIE nr. 249 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273899_a_275228]
-
Decizia nr. 1.479 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2012). 30. Această soluție legislativă dă expresie garanțiilor dreptului la un proces echitabil astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în care s-a statuat, în mod constant, că "administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Pe cale de consecință, dacă administrația refuză
DECIZIE nr. 249 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273899_a_275228]
-
aplicare a strategiilor Autorității Electorale Permanente; ... b) creșterea nivelului de cunoștințe și abilități ale persoanelor implicate în pregătirea, organizarea și desfășurarea proceselor electorale; ... c) îmbunătățirea accesului la instrumentele juridice internaționale și regionale în domeniul electoral, la legislația electorală națională, la jurisprudența și doctrina din acest domeniu; ... d) informarea și educarea alegătorilor și a competitorilor electorali în spiritul principiilor și standardelor internaționale în domeniul electoral; ... e) dezvoltarea integrității electorale. ... (2) Centrul "Expert electoral" este condus de un director, numit în funcție de președintele Autorității
LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 (*actualizată*) privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273757_a_275086]
-
la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. Referitor la această critică privind lipsa de claritate și previzibilitate a textului de lege criticat, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale relativă la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative ( Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014
DECIZIE nr. 574 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273927_a_275256]
-
au fost îndeplinite și fără de care încheierea contractului autentificat în fața notarului nu ar putea avea loc, cum ar fi întocmirea documentației de carte funciară. În acest context, instanța de trimitere a reținut că este un fapt notoriu, demonstrat și de jurisprudență, că suprafețele înscrise în actele de reconstituire a dreptului de proprietate funciară, întocmite în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu au fost determinate în baza unor măsurători extrem de riguroase și nu corespund
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
vânzării îl constituie terenurile agricole extravilane, în acest sens fiind dispozițiile Legii nr. 17/2014 , cu modificările și completările ulterioare, care, la art. 2 alin. (1), prevede că terenurile agricole situate în intravilan nu intră sub incidența acestei reglementări. VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 18. Din consultarea jurisprudenței trimise de curțile de apel la solicitarea instanței supreme, se constată că în hotărârile judecătorești pronunțate problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări nu a fost dezlegată în mod expres de către
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
sens fiind dispozițiile Legii nr. 17/2014 , cu modificările și completările ulterioare, care, la art. 2 alin. (1), prevede că terenurile agricole situate în intravilan nu intră sub incidența acestei reglementări. VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 18. Din consultarea jurisprudenței trimise de curțile de apel la solicitarea instanței supreme, se constată că în hotărârile judecătorești pronunțate problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări nu a fost dezlegată în mod expres de către instanțe. Dintre hotărârile judecătorești depuse au fost apreciate
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
nu este o condiție de admisibilitate a acțiunii, ci de opozabilitate față de terți, precum și că existența cărții funciare este obligatorie doar în cazul terenurilor extravilane, potrivit dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 , cu modificările și completările ulterioare. 19. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - în urma analizării jurisprudenței celor două secții civile ale instanței supreme, a fost identificată doar Decizia nr. 835 din 20 martie 2015 , pronunțată de Secția I civilă. Prin această hotărâre, s-a reținut, în raport cu circumstanțele
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
de opozabilitate față de terți, precum și că existența cărții funciare este obligatorie doar în cazul terenurilor extravilane, potrivit dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 , cu modificările și completările ulterioare. 19. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - în urma analizării jurisprudenței celor două secții civile ale instanței supreme, a fost identificată doar Decizia nr. 835 din 20 martie 2015 , pronunțată de Secția I civilă. Prin această hotărâre, s-a reținut, în raport cu circumstanțele factuale ale cauzei, potrivit cărora imobilul litigios este situat
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]