26,570 matches
-
în care anumite întâmplări grave din istorie erau parodiate - pretext pentru spectacole de divertisment, organizate cu ocazia unor serbări sau carnavaluri. În manieră de farsă, momente cu rezonanță dramatică alternând cu interludii grotești (cântece, scamatorii, dansuri), este evocată uciderea domnului moldovean Grigore III Ghica de către turci, în anul 1777. După un Praeambulum ce anunță subiectul, acțiunea începe printr-o scenă în care domnul plănuiește împreună cu sfetnicii săi o alianță cu puterile creștine (Rusia și Austria) împotriva împărăției otomane. Dar sfetnicii îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
iar cu proza, Octav Dessila (un fragment din românul Așa a fost), Eusebiu Cămilar (Fugă Rozalinei), Al. Lascarov-Moldovanu (Despre Ion). Dintre articole, se rețin: Gr. Scorpan, Neologismele lui Creangă, Radu Vulpe, Ilirii și formarea neamului românesc, Toponimia antică a pământului moldovean, C.D. Loghin, Patriotismul lui M. Kogălniceanu, Th. Simenschy, Destinul în concepția grecilor. Revista conține însemnări despre cărți și reviste, despre evenimentele culturale ale Iașilor. Leca Morariu publică pagini inedite despre Ciprian Porumbescu, Gh. Ungureanu despre I. Creangă și V. Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița; Meșterul Manole; Iorgovan; Tânăr moldovean, ciclul Novac și altele. Referindu- se la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile decât cele de folclor contemporan. Ele apelează la izvoare documentare care coboară adânc în timp
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Iași (19251932), fiind elevul unor prestigioși profesori și pictori, ca: Ștefan Dimitrescu, N.N. Tonitza, Octav Băncilă, Jean Cosmovici. A fost coleg cu Corneliu Baba, Mihai Cămăruț și Costache Agafiței. A făcut parte din Grupul plastic ieșean (1938ă și Grupul plastic moldovean (1946). Un timp a fost custode la Pinacoteca din Iași și profesor la Academia de arte frumoase din Capitala Moldovei. Ca pictor, a debutat în anul 1932 și a rămas fidel acestei pasiuni până la sfârșitul vieții. În acest sens, el
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în Rusie”, „Drepturile României asupra Basarabiei văzute de istorici ruși și streini” (1986, Canada). A fost decorat cu Ordinul Ferdinand în grad de ofițer, ordinul Steaua României în grad de ofițer și alte însemne omagiale. DONICI, ALEXANDRU (1806-1866) FABULIST Fabulistul moldovean Alexandru Donici, primul dintre cei patru fii ai clucerului Dimitrie Donici, s-a născut în anul 1806. La vârsta de 12 ani este trimis la Petersburg, într-un institut de educație particular. După ce capătă aici cunoștințele elementare, este înscris la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
lăsat în urma sa o amintire luminoasă. Lăsase prin testament Academiei Române impresionanta sa bibliotecă cuprinzând circa 10.000 volume și numeroase manuscrise și documente istorice. Drept recunoștință, Academia Română l-a ales pe Iosif Naniescu, în 1888, membru onorariu. În biblioteca mitropolitului moldovean se găsesc cărți de autori preromantici și romantici, mai ales francezi, italieni și englezi, dicționare și enciclopedii geografice și istorice. Literatura română este prezentă prin cele mai însemnate cărți ale secolului al XIX-lea și prin unele colecții de reviste
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
lansată la 28 martie 1848, Alecu Russo a participat la mișcarea revoluționară din Moldova. După evenimentele din 1848, Alecu Russo pleacă la Viena, călătorește prin Transilvania, asistă la adunarea populară de pe Câmpia Libertății de la Blaj, semnează, la Brașov, programul revoluționarilor moldoveni, iar la Paris se alătură luptei politice a emigrației românești, condusă de N. Bălcescu. În 1850 apare în România viitoare, organul revoluționarilor români emigrați, Cântarea României, reprezentând contribuția lui Alecu Russo la lupta de eliberare națională dusă de patrioții români
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pe tărâm politic, însă, acestea au răspândit unele aprecieri greșite, neștiințifice, care au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul țărănimii, cunoscând-i viața de asuprire și împilare, C. Stere păstra în adâncul sufletului său cele mai deosebite considerații pentru truditorii de pe ogoare. Întreaga sa activitate militantă, care a rămas în sfera unui luptător
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fost cel care a scris una dintre cele mai controversate lucrări din istoriografia catolică românească, editată la Budapesta în 1908, în condiții neclare și astăzi 493. Folosind doar istoriografia maghiară, el a reactualizat teoriile maghiare privind originea secuiască-maghiară a catolicilor moldoveni, forțând interpretarea unor relatări ale misionarilor, precum și unele ipoteze fanteziste 494. Datorită acestei lucrări, istoriografia maghiară îl va cita deseori (practic cu orice prilej) pe Auner în susținerea tezelor privind originea catolicilor moldoveni. Scrierea a fost repudiată ulterior de Auner
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
teoriile maghiare privind originea secuiască-maghiară a catolicilor moldoveni, forțând interpretarea unor relatări ale misionarilor, precum și unele ipoteze fanteziste 494. Datorită acestei lucrări, istoriografia maghiară îl va cita deseori (practic cu orice prilej) pe Auner în susținerea tezelor privind originea catolicilor moldoveni. Scrierea a fost repudiată ulterior de Auner, fiind chiar omisă în general în autobiografiile sale; însă "răul" fusese făcut deja. Monseniorul Auner nu a oferit niciodată o explicație privitoare la această gravă eroare istoriografică, dar nici în ceea ce privea schimbarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tristul eveniment 581. În cel de-al treilea an al existenței, Lumina creștinului a primit binecuvântarea papei Benedict XV, fapt ce a însemnat consacrarea revistei și recunoașterea ei. Publicația s-a ocupat cu "luminarea" morală și socială a creștinilor catolici moldoveni. Un articol din mai 1915 oferea informații despre modul cum s-a lucrat în tipografie despre efortul depus ca cititorii să primească lunar revista. Numărul colaboratorilor a crescut constant de la an la an. Dacă în primul an al publicației 80
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolic de perete. Când a apărut revista Viața, a încurajat-o, a sprijinit-o și a colaborat cu articole valoroase.A tipărit în trei ediții cartea de rugăciuni Calea cerului, aceasta fiind una dintre cele mai răspândite scrieri printre catolicii moldoveni. Însă eforturile cele mai mari le-a depus în paginile Curierului parohiei sale, publicație pe care, până la moarte, a redactat-o aproape singur. Preotul Paul Mosel S-a născut la 31 martie 1854 la Camp am Rhein, în Germania, și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și în țările Române, contopindu-se cu cel structural românesc. Mai precizăm că și unele concepții medicale ajung aici, cum este cea a lui Jean Baptiste Van Helmont, medic, naturalist și chimist belgian, despre care am vorbit, pe care voievodul moldovean D. Cantemir l-a apreciat, reținându-i spiritul novator și pasiunea dialogării. Cunoștințele medicale ale lui Cantemir nu sunt reductibile la cei 70 de termeni specifici din Istoria hieroglifică, deoarece savantul face și inserțiuni de observații medicale din epocă în diverse
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a fost și medic a lui Petru cel Mare. În Spitalul Colțea lucrează 28 de ani, începând din 1713, chirurgul Cristian Maler din Brandenburg. La Iași, primul medic al Spitalului Sf. Spiridon este Johann Goldzric Herlitz din Danemarca. Când domnitorul moldovean Constantin Racoviță moare, în 1772, medicul său Giuseppe Antonio Pisani e „pus în cușcă“ pentru că a greșit tratamentul. în bătălia cu ciuma din 1770 se remarcă medicii Samoilovici, Menderer și Orraeus care scrie Descriptio pestis quae anno MDCCLXX in Iassia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
electivă. Era exclusă, Într-o formulare implicită, posibilitatea ca domnia să aibă ulterior un caracter ereditar, dinastic. Ca domnitor În unul din cele două Principate putea fi aleasă orice persoană, În vârstă de minimum 35 de ani, născut din tată moldovean sau valah, care putea justifica un venit funciar de 3.000 de galbeni și Îndeplinise cel puțin zece ani funcții publice. Investirea trebuia acordată În termen de o lună de către Poartă, ca și În trecut, În virtutea drepturilor ei de putere
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de munte, la adăpost de influența popoarelor migratoare, râurile și-au păstrat numele de origine, care s-a putut schimba numai prin traducere, în avalul aceluiași curs de apă, mai către câmpie; exemple: Repedea pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe Bistrița moldoveană, Frumoasa-Dobra și Bistra-Sebeș pe râul Frumoasei. În studiul asupra limbii daco-geților, A. Vraciu 22 acordă un rol major numelor râurilor mari (mai lungi de cca 100 km) pentru reconstituirea limbii popoarelor: "Macrohidronimia constituie, firește, izvorul cel mai important (mai important
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de la Rohr = trestie, sau Mărghile, de la Mergel = turbărie (și acesta de la latinul vorax, - iginis = prăpastie) și, în fine, din ungară - sebeș = iute. *** Este interesant de văzut mai de aproape mecanismul unor astfel de influențe și preluări complexe. Astfel, pe Bistrița moldoveană, hidronim evident slav pentru cursul principal, avem un afluent cu nume tot atât de evident latin - Limpedea, care este de fapt o traducere a hidronimului principal. La fel pe Bistrița năsăudeană, unde afluentul Repedea are o origine evident latină, de asemenea o
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
CARP, Petre P. (29.VI.1837, Iași - 21.VI.1919, Țibănești, j. Iași), critic literar și traducător. Născut într-o veche familie de boieri moldoveni, a urmat din 1850 gimnaziul la Berlin, iar din 1858, cursurile Facultății de Drept și de Științe Politice din Bonn. S-a întors la Iași în 1862, intrând de tânăr în viața politică. În toamna anului 1863, citește unui grup
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
suferise orientarea de ansamblu a lui Gh. Asachi în problemele vieții politice și chiar în ceea ce privește cultura și literatura. Gazeta apare „sub redacția unei societăți”, iar redactorii sunt „persoane onorabile”, însă răspunderea alcătuirii sumarului și orientarea aparțin în întregime bătrânului scriitor moldovean. Se tipăresc anunțurile oficiale ale regimului, articole politice, știri, note bibliografice, informații comerciale, un foileton intitulat „Albina românească”, poate monoton, totuși interesant prin calitatea literaturii. Aici s-au publicat scrieri de M. Kogălniceanu (Tainele inimei), C. Negruzzi, care transpune din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287191_a_288520]
-
Cosmescu și Igor Crețu). Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 32-37; Anatol Gavrilov, Reflecții asupra romanului, Chișinău, 1984, 132-156; Nicolae Bilețchi, Romanul și contemporaneitatea, Chișinău, 1984, passim; Ion Ciocanu, Dialog continuu, Chișinău, 1990, 190-200; Mihail Dolgan, Creația scriitorilor moldoveni în școală, Chișinău, 1990, 41-68; Ion Ciocanu, Tentația exemplarității, „Limba română”, 1995, 6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 183-185. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
satele din jurul Botoșanilor. Mizeria și brutalitatea țăranilor și abuzurile moșierilor au avut un impact profund asupra conștiinței sale. Ca și frumusețea pe cale de dispariție a relațiilor tradițional-patriarhale un vis pe care va încerca să-l refacă toată viața. Iorga era moldovean și vorbea limba română cu un accent moldovenesc autentic. La Botoșani, pe vremea cînd se năștea Iorga, evreii constituiau aproape jumătate din populație, iar numărul lor era în continuă creștere. Mai erau greci, armeni, țigani, tătari, rusoucraineni și cîțiva polonezi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să colaboreze pe viitor și Iorga 55. Dar în ciuda contactului lui Iorga cu marxismul în anii de liceu, critica junimistă a sistemului românesc avea o influență mult mai mare asupra perspectivei sale. Junimismul s-a născut din nemulțumirea "protipendadei" boierilor moldoveni, care simțeau că joacă un rol tot mai mic în conducerea noului stat unit românesc. Acest rol diminuat era rezultatul noii Constituții (occidentale) și al mutării capitalei de la Iași la București. Prin anii 1860-1870, unii intelectuali din Iași au formulat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
crez, îndemnîndu-i să-i lumineze pe țărani. Colaboratorii de la "Albina" ai lui Haret au fondat "Sămănătorul" la 2 decembrie 1901. Sămănătorul era numele unui tablou de Nicolae Grigorescu (care a desenat coperta revistei). Grigorescu a fost inspirat de poezia poetului moldovean Alexandru Vlahuță, care spera că semințele aruncate în brazdă vor prinde rădăcini, vor face flori și vor da roade. În fiecare săptămînă apăreau între 500 și 2 000 de exemplare din "Sămănătorul". Pînă în 1903, revista a respectat linia stabilită
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
libertate (București, 1928). Viața personală a lui Iorga din iulie 1919 pînă în februarie 1920 a înregistrat trei mari pierderi. În iulie 1919 a murit cumnatul său, Ion Bogdan. A fost urmat în noiembrie de credinciosul său discipol sămănătorist, poetul moldovean Al. Vlahuță. În februarie 1920 a trecut pe lumea cealaltă mentorul lui Iorga, A. D. Xenopol. Viața familiei Iorga a rămas la fel de curată ca întotdeauna. Doamna Catinca a continuat să-și ajute cu fermitate soțul, ea fiind cea mai eficientă secretară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cei mai mult de cincizeci de ani care au trecut de atunci n-am uitat niciodată întîlnirea mea cu Corneliu Zelea Codreanu. Legiunea și Corneliu Zelea Codreanu constituie un monolit; el a dominat Legiunea chiar și de dincolo de mormînt. Era moldovean, ca și Iorga, născut la Huși în 1899, ca fiu al camaradului de arme al lui Iorga, Ion Zelea Codreanu, cu care (împreună cu A. C. Cuza) fondase Partidul Naționalist Democrat. Familia lui provenea din Bucovina. Zelea era varianta românizată a numelui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]