27,148 matches
-
Site-uri precum Facebook și Twitter au permis oamenilor din țări îndepărtate să-și împărtășească ideile și să colaboreze unii cu altii. Grupuri de advocacy, de obicei, grupuri de pe site-uri de social media, care permit membrilor lor de a poștă despre evenimente viitoare și pentru a informa despre activitățile membrilor grupului într-o fabrică Nike din Vietnam, un muncitor acuzat. Angajatorul sau de izbitoare el. După ce a contacta un avocat fabrică, muncitorul a fost intervievat de către un post de știri
Nike, Inc. () [Corola-website/Science/309048_a_310377]
-
studenți au încercat să depună o coroană de flori la Monumentul Soldatului Necunoscut. Încercarea lor a fost zădărnicită de "carabinierii călare", incidentele care au urmat marcând deșteptarea sentimentelor rezistenței anti-Axă din regiunea urbană. La scurtă vreme după aceasta, lucrătorii „TTT” (poșta și telecomunicațiile) au început o grevă în Atena, care s-a răspândit rapid în toată țara. Greviștii au avut la început numai revendicări economice, dar în scurtă vreme și-au asumat și revendicări politice, după ce au primit sprijinul organizațiilor sindicale
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
votat pentru aprobarea a două legi care prevăd pedepse cu închisoarea pentru autorii de programe spion. Ele însă nu au fost adoptate de Senat. O măsură legală, prima de acest fel în Europa, a fost adoptată de Autoritatea Independentă de Poștă și Telecomunicații (OPTA) din Olanda, care a aplicat amenzi în valoare totală de 1 milion euro pentru infectarea a 22 milioane de calculatoare. Este vorba de programul DollarRevenue. Reglementările încălcate sunt art. 4.1 din Decizia cu privire la ofertele universale de
Program spion () [Corola-website/Science/308795_a_310124]
-
a transmite excluderea garanției; de asemenea, fiecare fișier ar trebui să conțină cel puțin linia conținând drepturile de autor și o referire la locul unde poate fi găsită întreaga notă. De asemenea, specificați modalitățile în care puteți fi contactat prin poștă electronică și normală. Dacă programul este interactiv, modificați-l în așa fel încât să genereze o scurtă notă, asemănătoare cu cea de mai jos, atunci când pornește în mod interactiv: Comenzile ipotetice `show g' și `show c' ar trebui să afișeze
GPL (licență, versiunea 3) () [Corola-website/Science/308804_a_310133]
-
pe aproape întreaga porțiune de la București la Săbăoani. Cele patru benzi au toate lățime suficientă pentru circulație () doar pe anumite porțiuni: între București și ieșirea din Afumați, între Buzău și ieșirea din Mărăcineni, o parte de aproximativ din drumul între Poșta Câlnău și Oreavu (în județul Buzău) și pe poduri. Între intersecția cu 8 și punctul de trecere în Ucraina de la Siret, DN2 este o șosea cu două benzi, câte una pe sens. Fiind în întregime drum național european, viteza maximă
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
Poșta este o instituție publică care asigură primirea, transportul și distribuția scrisorilor, telegramelor, mandatelor și coletelor poștale. Termenul "poștă" derivă de la participiul trecut feminin al verbului "ponere" (a pune). Posita desemna locul, releul unde se aflau cai pentru schimb, pregătiți pentru
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
Poșta este o instituție publică care asigură primirea, transportul și distribuția scrisorilor, telegramelor, mandatelor și coletelor poștale. Termenul "poștă" derivă de la participiul trecut feminin al verbului "ponere" (a pune). Posita desemna locul, releul unde se aflau cai pentru schimb, pregătiți pentru drum. La singular, "posita" însemna un singur releu, iar pluralul "positae" desemna toate releele de pe un traseu. Căile
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
cu scop comercial și militar, care se întindeau de-a lungul apelor. O rețea deasă de drumuri a fost construită după cucerirea Daciei și a fost introdus serviciul poștal cu organizare similară celei din restul imperiului roman. După retragerea aureliană, poșta a înregistrat un moment de declin și dezorganizare, reapărând în secolul al XIV-lea, o dată cu constituirea statelor feudale independente Moldova și Țara Românească. Domnitorii români au dus întotdeauna o politică externă activă și erau la curent cu toate evenimentele internaționale
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
cu repeziciune distanțe mari. Creșterea numărului călărașilor a dus la apariția "olacului". Locuitorii satelor și târgurilor aflate pe traseu erau obligați să pună la dispoziție așa-numitul „cal de olac”, să întrețină caii și să se ocupe de procurarea nutrețului. Poșta din acele vremuri satisfăcea doar nevoile statului, ale dregătorilor și solilor străini și foarte rar ale particularilor. În secolul al XVI-lea poșta a trecut sub autoritatea marelui postelnic și nu a cunoscut modificări notabile până la mijlocul secolului al XVII
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
la dispoziție așa-numitul „cal de olac”, să întrețină caii și să se ocupe de procurarea nutrețului. Poșta din acele vremuri satisfăcea doar nevoile statului, ale dregătorilor și solilor străini și foarte rar ale particularilor. În secolul al XVI-lea poșta a trecut sub autoritatea marelui postelnic și nu a cunoscut modificări notabile până la mijlocul secolului al XVII-lea când au fost introduse relee de poștă, cunoscute sub denumirea de "menziluri". Cele mai importante drumuri de poșta din acea perioadă erau
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
ale dregătorilor și solilor străini și foarte rar ale particularilor. În secolul al XVI-lea poșta a trecut sub autoritatea marelui postelnic și nu a cunoscut modificări notabile până la mijlocul secolului al XVII-lea când au fost introduse relee de poștă, cunoscute sub denumirea de "menziluri". Cele mai importante drumuri de poșta din acea perioadă erau în Moldova: Iași - Bârlad - Galați și Iași - Hârlău - Cernăuți și în Țara Românească: București - Târgoviște, București - Pitești - Craiova, București - Silistra sau Giurgiu. În ambele principate
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
secolul al XVI-lea poșta a trecut sub autoritatea marelui postelnic și nu a cunoscut modificări notabile până la mijlocul secolului al XVII-lea când au fost introduse relee de poștă, cunoscute sub denumirea de "menziluri". Cele mai importante drumuri de poșta din acea perioadă erau în Moldova: Iași - Bârlad - Galați și Iași - Hârlău - Cernăuți și în Țara Românească: București - Târgoviște, București - Pitești - Craiova, București - Silistra sau Giurgiu. În ambele principate existau și o serie de drumuri secundare. În Transilvania s-a
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
a olacelor, a cailor și plata slujbașilor au fost suportate de țărani și de târgoveți până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. În timpul celei de-a doua domnii a lui Constantin Mavrocordat din Moldova, s-a luat hotărârea reorganizării poștelor, statul urmând să preia cheltuielile care până atunci erau suportate de țărani. Sumele necesare urmau să fie acoperite prin dări puse asupra satelor și târgurilor. În octombrie 1775, Alexandru Ipsilanti, domnitorul din Țara Românească, a adus modificări sistemului, hotărând ca
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
să fie acoperite prin dări puse asupra satelor și târgurilor. În octombrie 1775, Alexandru Ipsilanti, domnitorul din Țara Românească, a adus modificări sistemului, hotărând ca statul să preia cheltuielile. La conducerea menzilurilor au fost numiți căpitani de menzil sau de poștă, iar caii urmau să fie cumpărați cu bani din vistieria țării. Poșta era condusă la nivel central de doi căpitani de poștă cu reședința la București. În urma rărboiului austro-ruso-turc, serviciile poștale din Moldova și Țara Românească au trecut sub autoritatea
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
1775, Alexandru Ipsilanti, domnitorul din Țara Românească, a adus modificări sistemului, hotărând ca statul să preia cheltuielile. La conducerea menzilurilor au fost numiți căpitani de menzil sau de poștă, iar caii urmau să fie cumpărați cu bani din vistieria țării. Poșta era condusă la nivel central de doi căpitani de poștă cu reședința la București. În urma rărboiului austro-ruso-turc, serviciile poștale din Moldova și Țara Românească au trecut sub autoritatea armatelor de ocupație, fapt care le-a adus mari prejudicii. Poște se
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
sistemului, hotărând ca statul să preia cheltuielile. La conducerea menzilurilor au fost numiți căpitani de menzil sau de poștă, iar caii urmau să fie cumpărați cu bani din vistieria țării. Poșta era condusă la nivel central de doi căpitani de poștă cu reședința la București. În urma rărboiului austro-ruso-turc, serviciile poștale din Moldova și Țara Românească au trecut sub autoritatea armatelor de ocupație, fapt care le-a adus mari prejudicii. Poște se afla într-o stare de dezorganizare care impunea luarea de
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
țării. Poșta era condusă la nivel central de doi căpitani de poștă cu reședința la București. În urma rărboiului austro-ruso-turc, serviciile poștale din Moldova și Țara Românească au trecut sub autoritatea armatelor de ocupație, fapt care le-a adus mari prejudicii. Poște se afla într-o stare de dezorganizare care impunea luarea de măsuri din partea statului. Domnitorul Alexandru Moruzi a încercat să găsească o formulă de refacere a poștei, luând hotărârea de a concesiona poștele unor anteprenori particulari, iar statul controla activitatea
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
trecut sub autoritatea armatelor de ocupație, fapt care le-a adus mari prejudicii. Poște se afla într-o stare de dezorganizare care impunea luarea de măsuri din partea statului. Domnitorul Alexandru Moruzi a încercat să găsească o formulă de refacere a poștei, luând hotărârea de a concesiona poștele unor anteprenori particulari, iar statul controla activitatea concesionarilor prin intermediul hatmanului poștelor. Personalul era numit de către anteprenori și domnie în baza unei înțelegeri. Primii concesionari au fost C. Scufa în Moldova și Ion Hagi Moscu
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
fapt care le-a adus mari prejudicii. Poște se afla într-o stare de dezorganizare care impunea luarea de măsuri din partea statului. Domnitorul Alexandru Moruzi a încercat să găsească o formulă de refacere a poștei, luând hotărârea de a concesiona poștele unor anteprenori particulari, iar statul controla activitatea concesionarilor prin intermediul hatmanului poștelor. Personalul era numit de către anteprenori și domnie în baza unei înțelegeri. Primii concesionari au fost C. Scufa în Moldova și Ion Hagi Moscu în Țara Românească. Tarifele s-au
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
o stare de dezorganizare care impunea luarea de măsuri din partea statului. Domnitorul Alexandru Moruzi a încercat să găsească o formulă de refacere a poștei, luând hotărârea de a concesiona poștele unor anteprenori particulari, iar statul controla activitatea concesionarilor prin intermediul hatmanului poștelor. Personalul era numit de către anteprenori și domnie în baza unei înțelegeri. Primii concesionari au fost C. Scufa în Moldova și Ion Hagi Moscu în Țara Românească. Tarifele s-au dublat: de la 10 bani de cal pe oră la 20 de
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
fost C. Scufa în Moldova și Ion Hagi Moscu în Țara Românească. Tarifele s-au dublat: de la 10 bani de cal pe oră la 20 de bani de cal pe oră. Persoanele particulare au primit dreptul de a călători cu poșta în baza unui permis special. În România, primele mărci poștale au apărut în 1858,iar patrimoniul clasic al filateliei românești cuprinde timbre din perioada 1858 - 1872. Mărcile CAP DE BOUR au fost primele mărci poștale gumate din sud-estul Europei. La
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
albă sau gălbuie. Cea de-a foua emisiune a fost retrasă la 1 mai 1862, ultima dată de circulație cunoscută fiind 3 mai 1862 la oficiul poștal din Botoșani. Marca poștală cu legenda «PORTO GAZETEI» era destinată francării expedierii prin poștă a ziarelor și imprimatelor. Cu această marcă s-a realizat cea mai celebră francatură compusă, formată din cinci mărci în ștaif plus o pereche și un exemplar izolat care au fost aplicate pe un număr din ziarul ieșean Zimbrulu și
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
Mihail Kogălniceanu, prim-ministrul din acel moment a dat dispoziții să se cerceteze cazul și a hotărât ca mărcile comandate lui I. V. Socec să fie puse în circulație poștală, iar cele tipărite de Wonnenberg să fie stocate în tezaurul poștei. Primele mărci poștale care au circulat cu inscripția Poșta Română au apărut în emisiunea „Alexandru Ioan Cuza” din 9/21 ianuarie 1865, formată din trei mărci poștale nedantelate, și reprezentau profilul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu efigia în oval, și
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
dispoziții să se cerceteze cazul și a hotărât ca mărcile comandate lui I. V. Socec să fie puse în circulație poștală, iar cele tipărite de Wonnenberg să fie stocate în tezaurul poștei. Primele mărci poștale care au circulat cu inscripția Poșta Română au apărut în emisiunea „Alexandru Ioan Cuza” din 9/21 ianuarie 1865, formată din trei mărci poștale nedantelate, și reprezentau profilul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu efigia în oval, și cu fața înspre dreapta. Acestea au fost scoase din
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
un nou design, cu efigia într-un oval a lui Carol I, din profil, cu barbă și favoriți, cu fața îndreptată spre stânga. Cele cinci mărci aveau valorile de 5, 10, 15, 25 și 50 de bani. Între anii 1871-1872, Poșta Română a emis cinci mărci cunoscute sub numele de „Carol cu barbă”, nedantelate care aveau valorile de 5, 10, 15, 25 și 50 de bani. În perioada 15/27 februarie și 30 septembrie/12 octombrie 1872 a circulat o nouă
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]