27,938 matches
-
are o cornișă triunghiulară cu câte două ferestre de fiecare parte a ușii. Pronaosul și naosul au bolți realizate în stil moldovenesc. Între pronaos și naos se află un spațiu îngust, cu o boltă semicilindrică, cu dublouri, care amintește de încăperea mormintelor (gropnița) apărută pentru prima dată la biserica Mănăstirii Neamț. Pentru a permite amplasarea a trei altare, cerute de oficierea cultului armean, naosul a fost lărgit. Fostă mănăstire de maici, Mănăstirea Hagigadar a fost și locul de reședință al episcopilor
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
biserici boierești erau destinate să devină, in primul rând, mausolee. Unii autori au susținut că, în secolut al XVI-lea ideea funerară nu a constituit o preocupare anume pentru iconografii picturii religioase valahe, această idee lipsind chiar în pictura pronaosului, încăpere destinată slujbelor funebre și mormintelor ctitorilor. Dimpotrivă, afirmăm că diferitele mijioace de a exprima ideea morții și a meditației asupra ei, și aceasta nu numai în pronaos, dar în întreg ansamblui de pictură al unei biserici, nu erau deloc neobișnuite
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
În altar și pronaos, împărțirea suprafețelor pereților este mai mult sau mai puțin aceeași. În altar, programul de scene începe pe concă, iar în pronaos pe boltire și timpane, cu deosebirea că, pentru a mări înălțimea episcopilor în prima din încăperi și a ctitorilor în cea de a doua, a fost suprimat rândul de medalioane. O altă particularitate a repartiției scenelor este că marile sărbători nu mai încep - ca de obicei - pe semicalotă, cu Nașterea, care este pictată pe semicalota nordică
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
cerești și a personajelor Vechiului și Noului Testament în jurul lui Hristos forma o ierarhie strânsă, având fără nici o indoială un caracter simbolic într-un stat feudal centralizat, unde voievodul era considerat unsul lui Dumnezeu. În altar, datorită suprafeței reduse a încăperii, s-a procedat conform vechiului sistem al picturii de tradiție bizantină, adoptându-se o versiune redusă a unora dintre scene și s-a rezumat programul, accentuându-se totuși unele idei. Astfel, rolul Fecioarei ca receptacol al Verbului divin, ca simbol
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
ctitori, care sunt pictați in pronaos. După studii recente asupra semnificației programelor iconografice, reprezentarea Coborârii la iad și a Deisisului lângă scenele Patimilor revela caracterul funerar al monumentului respectiv. Acest înteles era evident atunci când ctitorii erau reprezentați și îngropați în încăperea respectivă. Dar cu timpul s-au produs mutații cu privire la acest aranjament al compunerii programelor iconografice, în sensul câ ideea funerară nu era implicată numai in decorația pictată a unei încăperi în care se morminte, ci în tot ansamblul de pictură
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
înteles era evident atunci când ctitorii erau reprezentați și îngropați în încăperea respectivă. Dar cu timpul s-au produs mutații cu privire la acest aranjament al compunerii programelor iconografice, în sensul câ ideea funerară nu era implicată numai in decorația pictată a unei încăperi în care se morminte, ci în tot ansamblul de pictură al bisericii, idee care revine ca un leit-motiv, chiar dacă mormintele se aflau — cu precădere în Țara Românească — în pronaos. O nouă interpretare Deisisului reprezentat în Tara Românească în secolele XVI
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
spațiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin. Spre est se afla o adâncă absidă semicirculară, atât la interior cât și la exterior, având pe latura sudică un diaconicon de mari dimensiuni. Acoperișul întregii construcții este din plăci de piatră. Încăperi anexe au fost adăugate pe latura sudica în sec. XIV-XV. Construita din pietre romane fasonate aduse din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa din apropiere, biserica are o înfățișare ciudată, care nu ascunde însă amprentele stilistice ale romanicului târziu. Valoroasele fragmente de
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
Curuților de la începutul secolului XVIII, iar în 1720 adaugă două noi bastioane octogonale în partea nordic, este refăcut turnul de la intrarea în castel, pe latura de vest, turn care mai există și astăzi. În această perioadă are loc și redecorarea încăperilor castelului cu fresce pe tavane. Sunt refăcute lucrările din lemn ale ancadramentelor ultimului etaj și scara ornamentată cu motive populare și sunt aduse decorațiuni din piatră de tuf vulcanic de Dej. În cel de al doilea război mondial o parte
Castelul Kornis () [Corola-website/Science/307401_a_308730]
-
acesteia (pe fostul teren al conacului John Paget) s-a construit un mare siloz-depozit de cereale si semințe (str. 1 Decembrie 1918 nr. 1-3; transformat în ultimii ani într-un bloc de locuințe, cu spații comerciale la parter). Într-o încăpere din acest fost conac (numit și „Casa Albă”, din cauza aspectului ei exterior) a funcționat între 1923-1949 o capelă ortodoxă, până înainte de darea în funcțiune în anul 1951 a primei Biserici Ortodoxe din oraș (Piața Mihai Viteazul nr. 9) (înainte de 1918
Conacul Paget din Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/307397_a_308726]
-
stilul Renașterii germane, fiind imprimate forma blazonului și genealogiei familiei Bánffy, precum și numele celor mai reprezentative personalități din istoria Ungariei și Transilvaniei. Deasupra unei uși este sculptată inscripția ""Salus intratibus pax exeuntibus"". O altă piesă interesantă ca valoare artistică în încăpere este soba din teracotă verde. Se pare că aceasta ar fi fost realizată după modelul renascentist aflat în salonul împăratului Franz Josef. Pe cele trei laturi din partea superioară ale sobei sunt sculptate scene care zugrăvesc alegerea căpeteniei Arpad, întemeierea Ungariei
Castelul Bánffy din Răscruci () [Corola-website/Science/307414_a_308743]
-
-și cu melancolie zilele de fericire, astăzi pierdute, Renato, îl blestemă pe cel pe care l-a considerat prieten. <br> Samuel și Tom au venit la întâlnire. Renato le comunică hotarârea de a se alătura conspirației. Când Amelia revine în încăpere, Renato o obligă să tragă la sorți biletul cu numele celui care urmează să-l omoare pe guvernator. Amelia ezită, apoi scoate din vas un bilețel. Pe el este scris: Renato ! Scena este întreruptă de Oscar, venit ca să-i invite
Bal mascat () [Corola-website/Science/307437_a_308766]
-
fiind dispus pe nivelul parterului, etajului și șarpantei, cu un turn dreptunghiular în colțul de sud-vest. Accesul se face printr-un portic neoclasic mărginit de 5 coloane dorice, deasupra cărora este plasată terasa. Din portic se intră în hol și încăperile parterului, iar o scară asigură accesul la etaj. La parter se mai găsește în hol mobilierul original de lemn, decorat cu oglinzi venețiene. Castelul se află pe un domeniu întins din care au mai rămas aleile principale mărginite de arbori
Castelul Bánffy din Borșa () [Corola-website/Science/307412_a_308741]
-
a avut loc întâlnirea. Delegația britanică a fost găzduită în castelul din Alupka care aparținuse prințului Voronțov. Principalii membri ai delegațiilor au fost Edward Stettinius, Averell Harriman, Anthony Eden, Alexander Cadogan și Viaceslav Molotov. Potrivit observațiilor lui Anthony Beevor, toate încăperile erau spionate de agenții NKVD. Stalin a sosit cu trenul la 4 februarie, iar summitul a început cu un dineu oficial ținut în aceeași seară. Principalele puncte ale convorbirilor au fost: Ialta a fost ultima mare conferință înainte de sfârșitul războiului
Conferința de la Ialta () [Corola-website/Science/303021_a_304350]
-
bărbați în afară de sultan ce aveau acces în harem deoarece erau castrați, aceaștia ocupânduse cu paza slujnicelor. Aici se aflau dormitoarele femeilor, ale eunucilor și ale îngrijitoarelor, iar în apropiere de harem se afla camera sultanului. O clădire extrem de importantă era "Încăperea Privată" sau "Încăperea Relicvelor Sacre" (Kutsal Emanetler Dairesi), cunoscută și sub numele de "Pavilionul Sfintei Manti". Aici se află cele mai sfinte relicve ale Lumii musulmane. Spre deosebire de creștinism, în islam nu există cultul moaștelor, deci sunt doar atracții turistice dar
Palatul Topkapî () [Corola-website/Science/303097_a_304426]
-
ce aveau acces în harem deoarece erau castrați, aceaștia ocupânduse cu paza slujnicelor. Aici se aflau dormitoarele femeilor, ale eunucilor și ale îngrijitoarelor, iar în apropiere de harem se afla camera sultanului. O clădire extrem de importantă era "Încăperea Privată" sau "Încăperea Relicvelor Sacre" (Kutsal Emanetler Dairesi), cunoscută și sub numele de "Pavilionul Sfintei Manti". Aici se află cele mai sfinte relicve ale Lumii musulmane. Spre deosebire de creștinism, în islam nu există cultul moaștelor, deci sunt doar atracții turistice dar cu o semnificație
Palatul Topkapî () [Corola-website/Science/303097_a_304426]
-
unei ierarhii într-un grup de pisici sau o cale de atenționare a unei feline când încalcă o regulă a grupului. Pentru a fi despărțite, pisicilor trebuie să li se atragă atenția. Imediat ce s-au despărțit, acestea trebuie separate în încăperi separate, până când nu mai au tendința de a se lupta. Niciodată stăpânul nu intervine fizic în lupta lor, deoarece acesta poate fi zgâriat sau mușcat serios. Pisicile au nevoie să zgârie, fiind procesul prin care se îndepărtează straturile inutile ale
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
te teme), rămase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum și "Turnul Capistrano" (după numele lui Ioan de Capistrano, un vestit călugăr franciscan) reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părți ale construcției. Mai pot fi amintite "Sala Cavalerilor" (o mare încăpere de recepții), "Turnul buzduganelor", "Bastionul alb" care servea drept depozit de bucate și "Sala Dietei", având medalioane pictate pe pereți (printre ele se găsesc și portretele domnilor Matei Basarab din Țara Românească și Vasile Lupu din Moldova). În aripa castelului
Castelul Hunedoarei () [Corola-website/Science/302217_a_303546]
-
situațiile indicate mai sus, acest mod de sinucidere devenea obligatoriu când, ca o favoare ce li se făcea samurailor, aceștia erau condamnați la moarte. Pentru înfăptuirea sinuciderii se alegea un pumnal special, un anume cadru (în unele case medievale existau încăperi sau curți interioare anumit destinate) și se stabilea prezența martorilor. Unul dintre martori, cel mai bun prieten, îi făcea sinucigașului serviciul de a-l decapita sau de a-i tăia carotida, după deschiderea abdomenului. Samuraii cei mai bogați posedau reședințe
Samurai () [Corola-website/Science/302278_a_303607]
-
în orașele din sud-vestul Franței La Rochelle, Nimes, Montauban. Carol al IX-lea moare în (30 mai 1574), urmat de fratele său Henric al III-lea al Franței, care nu avea urmași. Henric de Navara reușește să evadeze dintr-o încăpere din Louvre, unde a fost ținut doi ani ca ostatic, va renunța la credința protestantă, trecând la cea catolică. În anul 1578 se revede în Guyenne, unde era refugiat, cu soția lui, Margareta de Valois, după o despărțire de 32
Henric al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302275_a_303604]
-
având laturile de 32x29m și grosime a zidurilor de aproximativ 2m. Pivnița, bine conservată, era compusă din patru nave paralele boltite. Probabil la parter era sala de ceremonii și sfatul domnesc (ambele amplasate simbolic pe latura estică), dar și unele încăperi ce ar fi putut sluji drept dormitoare. Petru Cercel caută să aducă un suflu nou în arhitectura muntenească introducând elemente arhitectonice și decoraționale de influență renascentistă occidentală. În 1584 termină o amplă campanie de refacere a palatului existent. În partea
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
altul nou. Noua clădire este de dimensiuni mai mari, având trei nivele: pivniță, parter și etaj. Subsolul este mărit permițând comunicarea dintre cele două clădiri prin gârliciul lung le 25m. Parterul noii clădiri, având 10 camere, adăpostea cancelaria domnească și încăperile anexe acesteia. Etajul, complet separat de parter, servea drep dormitoare ale familiei domnești. Accesul la aceste dormitoare se făcea printr-o scară exterioară plasată pe fațada de vest. Un colidor făcea legătura dintre palat și Biserica Mare. Această transformare a
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
tragice din anii 1559-1560, când domnitorul Gheorghe Ghica, sub presiunea otomană, demolează fortificațiile și, parțial, palatul. Ultima perioadă de înflorire a vechii reședințe a domnitorilor munteni se derulează între anii de domnie ai marelui Constantin Brâncoveanu. Acesta renovează palatul, adăugând încăperilor picturi și stucaturi după moda epocii. Pe fațada dinspre răsărit a palatului lui Petru Cercel adaogă o lojă prevăzută cu scară de acces spre grădină, iar pe latura de vest o altă lojă de acces spre Biserica Mare. După Constantin
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
jupânului Manea Clucer, pisania încastrată pe fatada sudică a casei numită "a Bălașei" și piatra de mormînt a acesteia, considerând că în acest fel îi va crește importanța. Această construcție este tratată arhitectural ca niște adevărate chilii mănăstirești, cele 4 încăperi dispuse în șir, cu bolți și pardosite cu cărămizi, armonios concepute, dar modeste și care emană simplitate. Biserica Domnească este ctitoria voievodului Petru Cercel după modelul bisericii mitropoliei din oraș însă de dimensiuni mult mai mari fiind, la data construcției
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
acestora. Baia domnească, descrisă de către Paul de Alep, este construită, după moda turcească, de către Matei Basarab pe latura de nord-est a zidului de incintă, în apropierea palatului. Construcția dreptunghiulară cu dimensiunile de 5,50x14,7m era formată din din trei încăperi dispuse în șir. Prima, dinspre nord, prin care se făcea accesul, avea inclus și un mic vestiar; a doua era baia propriu-zisă. Ultima încăpere, ce nu comunica cu celelalte două, era destinată cazanului de încălzire a apei. Sistemul de funcționare
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
în apropierea palatului. Construcția dreptunghiulară cu dimensiunile de 5,50x14,7m era formată din din trei încăperi dispuse în șir. Prima, dinspre nord, prin care se făcea accesul, avea inclus și un mic vestiar; a doua era baia propriu-zisă. Ultima încăpere, ce nu comunica cu celelalte două, era destinată cazanului de încălzire a apei. Sistemul de funcționare al băii era cel clasic romano-bizantin, aburul fiind dirijat prin conducte din sala cazanului în baie. Casa Bălașa a fost construită de Bălașa, doamna
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]