27,129 matches
-
s-a născut pe 27 august 1959 în București. A absolvit "Liceul German Goethe" din București (1979), după care a urmat Institutul de artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, clasa profesor Grigore Gonța (1979 - 1983). Roluri la absolvire: "Ghiță Coscodan" în „Agachi Flutur" de Vasile Alecsandri, regia Grigore Gonța și "Melchior Gabor" în „Deșteptarea primăverii” de Frank Wedekind, regia Gina Guzina. Teatrul din Petroșani (1983 - 1990) Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București: Numeroase participări la festivaluri și
Claudiu Bleonț () [Corola-website/Science/298238_a_299567]
-
Ida de Gattis. De mic, era foarte inventiv, împreună cu Giulio, fratele mai mare, a construit un electromotor și aeromodele după schițe proprii. După moartea prematură a fratelui său, în 1915, Enrico își îneacă tristețea în studiul matematicii și fizicii. După absolvirea liceului la Roma, își continuă studiile la "Scuola Normale Superiore" din Pisa. Fermi stăpanea foarte bine fizica clasică și teoria relativității, astfel că a publicat câteva lucrări științifice, iar în anul 1922 și-a susținut teza de doctorat. Din anul
Enrico Fermi () [Corola-website/Science/298241_a_299570]
-
făcând demersuri către mitropolitul Ioan Mețianu. Vasile Boneu (n. 6 februarie 1854, Borgo-Suseni - d. 1926, Brad) a urmat școala elementară în satul natal (1862-1864) și la Prundu Bârgăului, apoi Gimnaziul greco-catolic grăniceresc românesc din Năsăud și Universitatea din Viena. După absolvire a fost repartizat la , unde a ajuns director. În 1884 Vasile Damian l-a chemat la Brad, unde a predat în principal istorie și geografie, dar și limba germană, științe naturale, gimnastică și caligrafie. În timpul său cabinetul de istorie și
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
(n. 10 martie 1856, Tohat, comitatul Sălaj - d. 31 octombrie 1953, București) a fost un autor de basme, poet, profesor, traducător și doctor în filozofie român. A fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1911. După absolvirea claselor primare și a Gimnaziului din Baia Mare (Colegiul Gheorghe Șincai de astăzi), a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie la Cluj, obținând, în 1881, diploma de doctor în filosofie cu o lucrare dedicată activității literare a lui Vasile Alecsandri
Petre Dulfu () [Corola-website/Science/298274_a_299603]
-
(n.12 iunie 1916, Aurora (Mehedinți) - d. 7 martie 2002, București) a fost un italienist român, critic și istoric literar, politician comunist, membru al Academiei Române, membru supleant al CC al PCR. După absolvirea liceului la Craiova și a Facultății de Litere și Filosofie din București, își va lua doctoratul în anul 1943 cu teza "Giovanni Pascoli în neoclasicismul italian". A fost, rând pe rând, redactor-șef la ESPLA, vicepreședinte al Comitetului de Stat
Alexandru Balaci () [Corola-website/Science/298296_a_299625]
-
Paul Ambroise Valéry (n. 30 octombrie 1871, Sète - d. 20 iulie 1945, Paris) a fost un scriitor francez, autor de poeme și eseuri, reprezentant al simbolismului tardiv în literatura franceză. După absolvirea liceului, Valéry se înscrie în 1889 la facultatea de drept din Montpellier. În acest an publică primele sale versuri în stil simbolist în revista ""Revue maritime de Marseille"". În 1892 se stabilește la Paris, unde frecventează cercul de poeți grupați
Paul Valéry () [Corola-website/Science/298297_a_299626]
-
a fost un compozitor maghiar de operetă. Cele mai reprezentative lucrări ale sale sunt operetele "Bal la Savoy", "Floarea din Hawaii" și "Victoria și-al ei husar". și-a făcut studiile la Academia de Muzică din Budapesta. După examenul de absolvire, din 1916, a încercat să se impună în calitate de compozitor. Compozițiile sale au fost prezentate la principalele festivaluri de muzică din Europa, el câștigânduș-i o serioasă reputație și ca dirijor de cor, cu muzică liturgică maghiară. Întâmplător, în 1927 a primit
Paul Abraham () [Corola-website/Science/298318_a_299647]
-
13 septembrie 1860, Ploiești - d. 28 martie 1926, București) a fost un medic chirurg și anatomist român, profesor universitar, inițiator al unor tehnici noi chirurgicale, întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică, membru de onoare al Academiei Române. După absolvirea liceului "Sfântu Sava" din București, studiază medicina la Paris (1878-1885) și în paralel științele juridice. În anii 1882-1885 lucrează ca extern, apoi în 1885-1890 ca intern al spitalelor din Paris. În 1890 devine Doctor în Medicină și Chirurgie cu teza
Thoma Ionescu () [Corola-website/Science/298324_a_299653]
-
a născut în familia părinților Dmitrii Ivanovici Saharov, profesor de fizică, fiu de avocat, și Ecaterina Alexeevna Saharova, născută Sofiano, de origine grecească. A absolvit catedra de acustică a facultății de fizică a Universității din Moscova în anul 1942. După absolvire s-a specializat în fizica nucleară sub conducerea șefului secției teoretice a Institutului de fizică al Academiei de științe a URSS Igor Tamm, începând din anul 1945. Teza de candidat în științe, în care se examinau generația pionilor la ciocnirile
Andrei Saharov () [Corola-website/Science/298338_a_299667]
-
prima perioadă a romantismului. Împreună cu Coleridge și Southey aparține de așa zisă ""Școală a lacurilor"", Wordsworth fiind cel mai vârstnic dintre poeții acestui grup. era fiul unui avocat. Rămas orfan de timpuriu, a fost crescut de niște rude și, după absolvirea școlii în localitatea sa natală, urmează cursurile Universității din Cambridge. Însuflețit de ideile lui Jean-Jacques Rousseau despre întoarcerea la natură, în 1790 călătorește pe jos prin Elveția și regiunile muntoase învecinate ale Franței. În anul următor pleacă la Paris pentru
William Wordsworth () [Corola-website/Science/298371_a_299700]
-
născut la data de 14 septembrie 1949 în satul Sadkî din raionul Mohîliv-Podilskîi, regiunea Vinița, RSS Ucraineană. Între anii 1956 - 1966 face studii la școala medie din localitate, după care urmează cursurile Institutului de Automobile din orașul ucrainean Kiev. După absolvire, este repartizat în Republica Moldova, în orașul Bălți. A lucrat inițial în calitate de maistru la o întreprindere de construcții, apoi ca inginer-șef la Direcția auto și de drumuri din municipiul Bălți. În anul 1978, este cooptat ca instructor și șef al
Vasili Panciuc () [Corola-website/Science/298395_a_299724]
-
pentru moluște s-a amplificat în timpul adolescenței târzii, până la punctul în care, la terminarea școlii, a devenit un malacolog bine cunoscut. A publicat numeroase articole în acest domeniu, care a continuat să-l intereseze de-a lungul întregii vieți. După absolvirea școlii, a studiat științele naturale la Universitatea din Neuchâtel. În timpul acestei perioade, a publicat două eseuri filosofice pe care le-a considerat drept „lucrări de adolescență” dar care au fost importante pentru orientarea generală a modului său de gândire. După
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
unde a studiat arta. În cele din urmă, a obținut o diplomă în artă și design grafic la Ealing Art College, folosind ulterior aceste abilități pentru a construi emblema trupei Queen. Mercury a rămas cetățean britanic până la sfârșitul vieții. După absolvire, Mercury s-a alăturat mai multor formații și a vândut haine second hand în piața Kensington din Londra și a lucrat și la Aeroportul Heathrow. Prietenii din acele vremuri și-l amintesc pe Mercury drept un elev tăcut și timid
Freddie Mercury () [Corola-website/Science/297131_a_298460]
-
al clinicii de Neurochirurgie a facultății de medicină din București, discipol și continuator al lui Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei românești. A fost Membru titular al Academiei Române (1991). Arseni s-a născut la 3 februarie 1912 în Dolhasca, județul Baia. După absolvirea liceului din Bacău în 1929, se înscrie la facultatea de medicină din Cluj. În 1935 termină studiile universitare și obține titlul de Doctor în Medicină cu teza ""Neurotomia juxtaprotuberanțială în tratamentul nevralgiei intermitente de trigemen"" (1936). Ca student a lucrat
Constantin Arseni () [Corola-website/Science/298055_a_299384]
-
a făcut pe Gorbaciov să se întrebe: "care era diferența dintre această viață și iobăgie?". În ciuda originii modeste și a greutăților din tinerețe, Gorbaciov a fost un elev fruntaș în timpul școlii, arătând un interes special pentru istorie și matematică. După absolvirea cursurilor școlii din sat, Gorbaciov și-a ajutat tatăl la strângerea recoltei din acel an, o recoltă record pentru colhoz. Pentru munca depusă, a fost recompensat cu Ordinul Steagul Roșu pentru Muncă la vârsta de numai 16 ani, un lucru
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
viitoarea sa soție, Raisa Maximovna Titarenko. Cei doi s-au căsătorit pe 25 septembrie 1953, după care cuplul s-a mutat în regiunea Stavropol din sudul Rusiei. După ce a absolvit cursurile universitare, Gorbaciov a intrat în munca de partid. După absolvire, a lucrat o scurtă perioadă de timp în procuratură, după care s-a transferat în Komsomol. A fost prim secretar al organizației orășenești Stavropol din septembrie 1956, după care a fost mutat la comitetul regional al Komsomolului, unde a lucrat
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
liceală trebuie să urmeze fiecare, precum junior college, un precursor al intrării la una dintre universitățile publice precum National University of Singapore, Nanyang Technological University și Singapore Management University. Alte instituții post-gimnaziale includ politechnicele, unde elevii primesc o diplomă la absolvire. Cele cinci politehnice existente sunt Temasek Polytechnic, Singapore Polytechnic, Ngee Ann Polytechnic, Nanyang Polytechnic și Republic Polytechnic. Pe insulă funcționează două școli primare și un liceu japonez, deservite de guvernul japonez, pentru importanta comunitate de oameni de afaceri și specialiști
Singapore () [Corola-website/Science/298144_a_299473]
-
(n. 28 februarie 1863, București - d. 15 mai 1938, București) a fost un medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru titular al Academiei Române, fondatorul Școlii Românești de Neurologie. În 1882 - după absolvirea Seminarului Central - se înscrie la Facultatea de Medicină din București. Cu sprijinul lui Victor Babeș, în al cărui laborator de Anatomie Patologică și Bacteriologie începuse să lucreze ca preparator, își continuă studiile începând din 1889 la Paris în clinica de
Gheorghe Marinescu () [Corola-website/Science/297436_a_298765]
-
învățământul mediu de specialitate funcționează 6 colegii: Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”, Colegiul de Medicină, Colegiul de Industrie Ușoară, Colegiul Tehnic Feroviar, Colegiul Politehnic și Colegiul de Muzical-Pedagogic. Colegii reprezintă o treaptă intermediară între învățământul secundar profesional și cel superior. După absolvirea colegiului, studenții obțin diplomă de studii medii de specialitate, care le oferea titularilor calificarea de specialist cu nivel mediu de pregătire (tehnician, tehnolog) în profilul și specialitatea studiată. La colegiile bălțene învață aproximativ 3,5 mii de studenți, dintre care
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
(n. 19 august 1929, Ploiești) medic neurolog, profesor universitar de Neurologie și Psihiatrie la Universitatea din Köln, reprezentant în Germania al "Școlii Românești de Neurologie" a lui Gheorghe Marinescu. După absolvirea școlii primare, a urmat cursurile Liceului "Sfinții Petru și Pavel" din Ploiești, luând bacalaureatul în anul 1947. În ultimele clase de liceu avea preocupări literare, a fost președintele Societății literare "I. L. Caragiale" a liceului, a publicat poezii sub pseudonimul Anton
Ion N. Petrovici () [Corola-website/Science/297470_a_298799]
-
a reluat ostentativ numele Cuperman, rezistând protestelor și insistențelor fiului ei vitreg). În 1928, la vârsta de 45 de ani, Ion Antonescu s-a căsătorit cu Maria Niculescu (zisă „Rica”), fiica Anghelinei și a căpitanului Teodor Niculescu, din Calafat. După absolvirea claselor primare (1890-1894) și a primelor patru clase de liceu (1894-1898), a urmat Școala fiilor de militari Craiova (1898-1902). A luat premiul I în fiecare an, iar la terminarea școlii numele său a fost înscris pe placa de onoare ca
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
a absolvit-o ca șef de promoție cu numele înscris pe placa de onoare. A fost înaintat la gradul de sublocotenent și repartizat la Regimentul I Roșiori. Este selecționat și trimis să urmeze Școala specială de cavalerie Târgoviște (1905-1906). După absolvirea ei revine la Regimentul I Roșiori. S-a distins în timpul Răscoalei din 1907 când, în fruntea unei subunități a regimentului, a reușit să oprească intrarea țăranilor răsculați în Galați, fără a trage un foc de armă. Pentru aceasta a fost
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
Ucraina. Documentele false urmăreau să arunce vina în primul rând, pe germani și pe legionari, pentru execuțiile în masă comise de armată și jandarmerie la Iași, în Basarabia și în Ucraina. Falsificarea documentelor urmărea nu numai problema evreiască, ci și absolvirea post-factum a regimului de cealaltă mare crimă, înfeudarea țării intereselor germane, participarea la război dincolo de obiectivul național just al României - eliberarea celor două provincii românești ocupate de URSS în iunie 1940 -, și de uriașele pierderi umane și materiale ale României
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
trecut în registrul de nașteri) a fost al doilea fiu al familiei de negustori din Ploiești, Gheorghe (Ghiță) și Eufrosina Ioan, care a mai avut alți trei copii: Constantin, Toma și Victor. Studiază la Liceul Sfântul Sava din București, după absolvirea căruia își continuă studiile în Franța, unde absolvă Facultatea de Drept a Universității din Paris (1875-1879), la care obține și titlul de "Doctor în Drept" cu mențiunea "„magna cum laude”" (1881), cu teza "„De la condition de l'enfant naturel dans
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Take Ionescu, Bessie, aflat în Hove (lângă Brighton), plătind anual taxa de 22 lire sterline pentru întreținerea acestuia. De asemenea, în 1928 Adina a donat biblioteca juridică a lui Take Ionescu către baroul de Ilfov. După revenirea în țară la absolvirea studiilor în Franța, în luna decembrie 1881, tinerii căsătoriți s-au instalat într-un apartament modest, închiriat în casele „Holbrich”. Familia Take Ionescu a locuit cu chirie până în anul 1897, când a achiziționat prin licitație publică, pentru suma de 83
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]