28,267 matches
-
complete odată cu legile descentralizării din 1982. Rolul prefectului dupa implementarea legilor de descentralizare din 1982 Paul Bernard are dreptate când afirmă că reformele din 1982 reprezintă punctul culminant al procesului de democratizare și regionalizare care a început deja din primele decenii ale secolului al XX-lea. Acest lucru implică un anumit grad de continuitate. Dar în ceea ce privește poziția prefecților, chiar dacă există continuitate legată de dezvoltările anterioare, descentralizarea din 1982 a adus și schimbări semnificative. După cum argumentează Grémion17, reformele din 1982 nu au
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
din PEN-Clubul german. Primele poezii îi apar în 1963 în „Luceafărul”, la rubrica „Poșta redacției”, asigurată de Mihu Dragomir, ulterior în „Gazeta literară” și în „România literară”, cu prezentări de Geo Dumitrescu. Tot acum începe o corespondență desfășurată peste două decenii cu autorul Libertății de a trage cu pușca. Mai scrie la „Tribuna”, „Steaua”, „Axioma”. Debutează editorial cu placheta Fiul rispitor (1994) și e inclus în culegeri literare editate la Ploiești. A mai semnat T.N. Vasile. Trei decenii despart debutul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
desfășurată peste două decenii cu autorul Libertății de a trage cu pușca. Mai scrie la „Tribuna”, „Steaua”, „Axioma”. Debutează editorial cu placheta Fiul rispitor (1994) și e inclus în culegeri literare editate la Ploiești. A mai semnat T.N. Vasile. Trei decenii despart debutul lui V. în presa literară de cel editorial. Întârzierea se explică în primul rând prin biografia accidentată a poetului, obligat de împrejurări să-și amâne sine die debutul. Câteva poeme (Fii risipitori, Hamlet ș.a.), publicate în anii care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
miturilor fundamentale, CL, 2001, 5; Romul Munteanu, O viață trăită, o viață visată. Memorii - Jurnale. 1993-2001, București, 2001, 314-315; Barbu Cioculescu, Un liric furios, RL, 2002, 46; Mihai Cimpoi, Critice, II, Craiova, 2002, 133-135; Vasile, Poezia, 289-293; Irina Petraș, Cărțile deceniului 10, Cluj-Napoca, 2003, 103-105. A. St., C. H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
după cum a observat critica, o temă constantă la M. este „conservarea identității, apărarea individului, opoziția față de simplificare și indistinct”, variantele acestui autoportret descriu un univers interior al diferențierii, o rezistență în fața uniformizării sociale. În Cartea fiului apare în cadru „obsedantul deceniu”, împreună cu interogatoriile și programele de „tratament” psihic. M. vorbește oblic despre o serie de teme cum ar fi funcția artei într-un regim dictatorial sau libertatea interioară și libertatea politică. Romanul Zilele și jocul (1977) prezintă personaje cu apariții episodice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
euro anual, 1% din Produsul Intern Brut comunitar, puțin mai mic decât bugetul anual al UE. În raportul UE, între alte aspecte ce privesc Italia, sunt criticate deschis și conflictele de interese, legile ad personam care au influențat aceste ultime decenii ale vieții politice, durata proceselor și a legăturilor dintre politică și criminalitate. Analiștii estimează că fenomenul criminalității organizate ar costa Europa o scădere a Produsului Intern Brut cu 4-5%, numărând 3.600 de organizații criminale internaționale active în UE în
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
Popa, prieten cu Constantin Noica și cu Alexandru Dragomir, V. manifestă un interes deosebit pentru orientările existențiale din filosofia contemporană. Activitatea sa publicistică urmează mai ales această direcție, sub influența vizibilă a lui Martin Heidegger, căruia, la împlinirea a opt decenii de viață, i-a consacrat un volum omagial (Symposion Heidegger, 1972). O conștiință existențială nu putea să nu se revendice în anii ’50 din mesajul gândirii heideggeriene, ceea ce explică în bună măsură înțelesurile pe care românii le-au extras din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
să gândească și să acționeze într-o anumită direcție. În acest sens, comunicarea politică este redusă deseori la comunicarea electorală și la marketingul politic, definindu-se prin strategii de persuasiune particulare, în funcție de finalitățile emitentului politic. Literatura de specialitate din ultimele decenii extinde sfera de semnificație a comunicării politice, înglobând aspecte precum: relația dintre mediatizare, politică și globalizare; raporturile dintre media, respectiv new media, și sistemul democratic; impactul jurnalismului politic asupra opiniei publice; potențialul mistificator al media etc. Spațiu al interdisciplinarității, analiza
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și dobândirea independenței de stat. Între momentul în care Principatele dobândesc o Constituție modernă, în 1866, și clipa obținerii și recunoașterii de către marile puteri a suveranității și independenței câștigate prin intrarea în războiul ruso-turc declanșat în 1877, se scurge un deceniu, considerat de istorici drept o etapă de pregătire a momentului așteptat de secole: recunoașterea românilor ca popor liber, independent și european. c. Economia în Țările Române. Un moment important în procesul de organizare a statului român modern îl constituie reforma
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Cuza, din 1864. Deși marea proprietate continuă să întreacă în suprafață de trei ori ansamblul loturilor repartizate țăranilor împroprietăriți 316, prin măsurile adoptate de reformă se inițiază procesul de modernizare a agriculturii, cu efecte benefice asupra întregii economii. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, trei sferturi din populația Principatelor se ocupă cu agricultura, iar comerțul exterior este centrat pe exportul de produse agricole. Potrivit lui Petre S. Aurelian, "finanțele statului, mijloacele cu care se întâmpină toate cheltuielile publice, se culeg
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în cea de-a doua decadă se constată dezvoltarea susținută a manufacturilor și a fabricilor: "În perioada următoare reformei din 1864, industria din România n-a luat însă imediat avântul ce a început să fie constatat mai ales începând din deceniul al nouălea al secolului al XIX-lea ca urmare evidentă a dezvoltării capitaliste, dar și a cuceririi independenței"319. Nu trebuie uitată nici concurența produselor venite din străinătate, ritmul importurilor crescând substanțial după 1860: "Pe de o parte, guvernanții conservatori
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
secui) și germani (în primul rând sași) trec din Austro-Ungaria în noul stat român. Dacă existau evrei stabiliți de multe generații printre români, mai ales la sud de Milcov, majoritatea erau imigranți veniți din Galiția, din Imperiul habsburgic, în ultimele decenii, și care dădeau încă dovadă de puțină adaptabilitate față de noua lor patrie. În schimb, evreii spanioli (sefarzi) erau în largă măsură adaptați societății românești"322. Conform recensământului din 1899, în România existau 269.016 evrei. Constituția din 1866 interzice musulmanilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
MEȘTERUL MANOLE, baladă populară. Este cunoscută și sub numele Cântecul lui Manole, Mănăstirea Argeșului, Legenda Mănăstirii Argeșului și Zidirea Mănăstirii Argeșului. Face parte din ciclul baladelor legendare și datează, aproximativ, din ultimele decenii ale secolului al XVII-lea. La originea acestui cântec epic stau legendele despre „jertfa zidirii”, generate la rândul lor de un mit. Potrivit unei credințe străvechi, noile construcții, îndeosebi edificiile mărețe, nu puteau dăinui dacă în temelia lor nu era
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
gând), multă vreme pus în seama istoricului Josephus Flavius. Preluat odată cu traducerea lui Milescu, cel care, interesat, îl reține din ediția Bibliei de la Frankfurt, Pentru sângurul țiitoriul gând este cea dintâi scriere filosofică publicată în limba română, precedând cu un deceniu Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul (1698) al lui Dimitrie Cantemir. În același timp, actul însuși al editării Bibliei de la București, alăturând Vechiului Testament (tradus de Milescu și revăzut, cum s-a presupus, de Dosoftei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
termenii propuși de autoare. Maria CARPOV " Ce ne propunem de-acum înainte este să nu elogiem, dar nici să nu ridiculizăm postmodernismul în ansamblu. Postmodernismul trebuie mânuit atât de campionii, cât și de detractorii săi." Andreas Huyssen Introducere În ultimele decenii, termenul de postmodernism a devenit un fel de "extensie" culturală obligatorie, o terminație necesară a multor idei vehiculate, un mediu general de discuție și de situare conceptuală. Teoretizat în arhitectură, critică literară, filosofie, artă, sociologie, antropologie, dar și în teologie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o epistemă postmodernă, cu un set distinct de caracteristici, ramâne o problemă de cercetat pe parcursul lucrării. 1.3. Periodizări ale fenomenului în spațiul românesc (Există un postmodernism românesc? Repere periodizatoare) O serie de lucrări care s-au adunat de peste un deceniu și jumătate de când se vorbește și în cultura română de postmodernism atestă preocuparea pentru acest curent, în special în artă, critică literară și filosofie. Numărul tematic al revistei Caiete critice 79 din 1986 a fost celebru în epocă și a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care precizează că utilizând termenul postmodernism se referă la sfera culturală, în special la literatură, filosofie și arte (între care include arhitectura), în timp ce atunci când folosește termenul de postmodernitate face trimitere la o schemă geopolitică ce s-a dezvoltat în ultimele decenii. Subliniind că această distincție nu este același lucru cu "defuncta diferență marxistă" dintre suprastructură și bază, și că interrelaționările dintre ele sunt mult mai complexe, Hassan consideră că postmodernismul se aplică societăților conduse de media, supertehnologizate și consumeriste, iar postmodernitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mass-media De asemenea, o bună interpretare a teoriei hiperrealității nu poate fi realizată în lipsa corelării cu dezvoltarea tehnologică a societății sau cu creșterea considerabilă a influenței mass-media. Desemnat ca "unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai fenomenului culturii media ai deceniului șapte și începutului deceniului opt"446, Baudrillard va oferi multe exemple din domeniul mass-media pentru a explica noțiunile de hiperrealitate și simulare. Astfel, tehnologiile de comunicare acaparează lumea cu realități care se autogenerează și se auto-oglindesc, imaginile pe care ele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
bună interpretare a teoriei hiperrealității nu poate fi realizată în lipsa corelării cu dezvoltarea tehnologică a societății sau cu creșterea considerabilă a influenței mass-media. Desemnat ca "unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai fenomenului culturii media ai deceniului șapte și începutului deceniului opt"446, Baudrillard va oferi multe exemple din domeniul mass-media pentru a explica noțiunile de hiperrealitate și simulare. Astfel, tehnologiile de comunicare acaparează lumea cu realități care se autogenerează și se auto-oglindesc, imaginile pe care ele le transmit înlocuind chiar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unele afirmații pentru a putea atrage atenția asupra unui conținut, vocea filosofului francez a fost una dintre cele cărora i s-a răspuns, sub diverse forme. Intuițiile sale, în special în domeniul media, au constituit puncte de reper pentru teoreticienii deceniului șapte și opt, oferind ceea ce Douglas Kellner numea arheologia viitorului. Într-un univers postmodern, pe care el însuși îl caracteriza ca fiind unul al jocului cu fragmentele și al imposibilității definițiilor, este hazardat proiectul unei teorii care să facă apel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fost adresată doar filosofilor postmoderni), postmodernismul a ridicat un număr semnificativ de întrebări și a pus sub semnul îndoielii și criticii radicale multe dintre presupozițiile unor moduri de gândire și de teoretizare. Mai mult decât atât, deși au trecut câteva decenii bune de când a cunoscut momentul de explozie ideatică, postmodernismul continuă să suscite interesul și astfel, la fel ca vechile tipuri de filosofii, începe să se solidifice într-un corpus din ce în ce mai închegat de idei și concepte. La fel ca Andreas Huyssen
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
indiferenți. În orice caz, mărturiile lor ne-au lăsat o paletă bogată de impresii, oferindu-ne atât imaginea de care Francisc s-a bucurat în ochii contemporanilor săi, cât și influența pe care ordinul său a avut-o în primele decenii ale secolului al XIII-lea. Valoarea acestor mărturii este cu atât mai semnificativă, cu cât proveniența lor este mai variată; unele sunt desprinse din paginile cronicilor vremii, altele provin din interiorul familiei franciscane, iar a treia categorie ne este oferită
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Trezorierul. Acesta este numele sub care este citat de vechii cronicari, printre care dominicanul din Bologna, Pipino, care a tradus, a modificat în parte și a scurtat compendiul lui Ernoul. Transcrierea lui Bernard Trezorierul se situează în ultimii ani ai deceniului 1220-1230. Informațiile oferite aici par să fie redate în forma originală, deoarece Francisc este încă un necunoscut, fiind asociat cu oricare alt „cleric”. BERNARDI THESAURARII, Liber de acquisitione Terrae Sanctae, BBT, I, 13-14. Fragment latin al compendiatorului fr. Francesco Pipino
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care Francisc ar fi spus-o înaintea papei Inocențiu al III-lea (2Cel 16). Valoarea mărturiei constă în faptul că această parabolă nu se găsește în 1Cel care, oricum, n-ar putea să fie izvorul ei deoarece e datată un deceniu mai târziu. Așadar, este vorba de una dintre multele amintiri din perioada de început a Ordinului, care se aflau pe buzele multora; acest predicator englez o prezintă tocmai pentru a susține comentariul pe care îl face fragmentului evanghelic: «Nimeni nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ale puterii spirituale și îi face săraci și liberi, dar bucuroși. Citind printre imaginile biblice și naturalistice, care în conformitate cu predica doctrinară a timpului, constituie țesutul omiliei, se poate obține un cadru complet și clar al vieții Ordinului Minoritic din primele decenii de după moartea lui Francisc. Fragment din H.A.L. (FELDER), Jacobi Vitriacensis (1180-1240): Sermones ad Fratres minores, «Analecta Ordinis Minorum Capuccinorum», XIX (1903), 22-24, 114-122, 149-158. Predica I (Tema este luată din Proverbe: «Patru ființe sunt neînsemnate pe pământ, dar ele sunt
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]