29,866 matches
-
E.4 Diferențe între formula standard și eventualele modele interne utilizate" din SFCR, astfel cum este definită în anexa XX la Regulamentul delegat, întreprinderile de asigurare și de reasigurare trebuie să descrie, atunci când se publică principalele diferențe dintre metodologii și ipotezele subiacente utilizate la formula standard și la modelul intern, cel puțin următoarele: a) structura modelului intern; ... b) metodologiile de agregare și efectele diversificării; ... c) riscurile neacoperite de formula standard, însă acoperite de modelul intern. ... SFCR la nivel de grup A
GHID din 31 martie 2016 privind raportarea şi publicarea informaţiilor (Anexa nr. 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270749_a_272078]
-
XX la Regulamentul delegat, întreprinderile de asigurare și de reasigurare, excluzând întreprinderile de asigurare și de reasigurare participante, holdingurile de asigurare și holdingurile financiare mixte, trebuie să prezinte informații privind rezervele tehnice, inclusiv: a) detalii privind metodele actuariale relevante și ipotezele folosite în calcularea rezervelor tehnice, inclusiv detalii privind simplificările folosite (inclusiv în calcularea primelor viitoare și a marjei de risc și alocarea acesteia liniilor de activitate unice) și inclusiv o justificare a caracterului proporțional al metodei alese în raport cu natura, amploarea
GHID din 31 martie 2016 privind raportarea şi publicarea informaţiilor (Anexa nr. 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270749_a_272078]
-
tehnice, semnificația fiecăreia și modul de evoluție a acestora; ... d) o prezentare a modificărilor semnificative produse la nivelul rezervelor tehnice de la ultima perioadă de raportare, inclusiv motivele acestor modificări semnificative, mai ales raționamentul care stă la baza modificărilor semnificative ale ipotezelor; ... e) modificările semnificative ale ratelor de reziliere; ... f) detalii ale grupelor de risc omogene utilizate pentru calcularea rezervelor tehnice; ... g) orice recomandări privind punerea în aplicare a progreselor la nivelul procedurilor interne în legătură cu date care sunt considerate relevante; ... h) informații
GHID din 31 martie 2016 privind raportarea şi publicarea informaţiilor (Anexa nr. 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270749_a_272078]
-
au fost calculate; ... j) o descriere a punctelor în care s-a utilizat disocierea în cazul contractelor semnificative; ... k) detalii despre generatorul de scenarii economice, inclusiv o explicație a modului de asigurare a consecvenței cu rata fără risc, și despre ipotezele de volatilitate alese; ... l) descrierea evaluărilor menționate la art. 44 primul paragraf lit. (a), (b) și (c) din Directiva Solvabilitate II. În cazul în care o reducere a primei de echilibrare sau a primei de volatilitate la zero ar duce
GHID din 31 martie 2016 privind raportarea şi publicarea informaţiilor (Anexa nr. 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270749_a_272078]
-
holdingurile financiare mixte trebuie să prezinte cel puțin următoarele informații cu privire la: a) modul de pregătire a datelor consolidate, agregate sau combinate la nivel de grup (în funcție de metoda aplicată), precum și procesele aplicate în acest sens; ... b) informații privind bazele, metodele și ipotezele folosite la nivel de grup pentru evaluarea în scopul solvabilității a altor active și pasive ale grupului decât rezervele tehnice, în special cu privire la evaluarea contribuțiilor aduse la datele grupului din întreprinderi din țări terțe și întreprinderi nereglementate. ... C. Profilul de
GHID din 31 martie 2016 privind raportarea şi publicarea informaţiilor (Anexa nr. 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270749_a_272078]
-
de grup; ... b) în cazul în care grupul aplică măsuri privind garanții pe termen lung sau măsuri tranzitorii, informații privind modul în care ajustările la nivel de grup afectează măsurile aplicate la nivel individual; ... c) informații privind bazele, metodele și ipotezele utilizate pentru calcularea contribuției de rezerve tehnice din partea întreprinderilor de asigurare și de reasigurare din țări terțe, dacă se utilizează fie regulile din Solvabilitate II, fie alte reguli din regimul echivalent, în cazul în care acestea sunt permise. Secțiunea III
GHID din 31 martie 2016 privind raportarea şi publicarea informaţiilor (Anexa nr. 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270749_a_272078]
-
care extinderea urmăririi penale s-a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de urmărire penală are obligația să procedeze față de aceste persoane potrivit art. 307. ... (5) Procurorul sesizat de organul de cercetare în urma extinderii urmăririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevăzute la alin. (1) poate dispune extinderea acțiunii penale cu privire la aspectele noi. ... Secțiunea a 2-a Suspendarea urmăririi penale Articolul 312 Cazurile de suspendare (1) În cazul când se constată printr-o expertiză medico-legală că suspectul sau inculpatul suferă de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269943_a_271272]
-
stabilit că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive, judecătorul fiind ținut de aplicarea legii penale mai favorabile în ansamblu, și nu pe instituții autonome. În cazul concursului de infracțiuni - în ipoteza unor fapte comise după data de 1 februarie 2014 - sunt incidente dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, legea penală mai favorabilă aplicându-se doar cu privire la faptele
DECIZIE nr. 7 din 2 martie 2016 privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală referitoare la stabilirea legii penale mai favorabile, conform art. 5 din Codul penal, pentru infracţiuni comise anterior datei de 1 februarie 2014, aflate în concurs cu una sau mai multe infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului Cod penal, dacă Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale se aplică avându-se în vedere toate infracţiunile comise de inculpat şi impune aplicarea noului Cod penal pentru toate infracţiunile ori se aplică doar în raport cu infracţiunile comise anterior datei de 1 februarie 2014, existând astfel posibilitatea aplicării dispoziţiilor din vechiul Cod penal pentru acestea din urmă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270608_a_271937]
-
neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. În esență, instanța de contencios constituțional a reținut că, în aplicarea pedepsei rezultante, în ipoteza reglementată de art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările ulterioare, nu se poate reține existența unei succesiuni de legi penale, momentul în raport cu care se apreciază aplicarea
DECIZIE nr. 7 din 2 martie 2016 privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală referitoare la stabilirea legii penale mai favorabile, conform art. 5 din Codul penal, pentru infracţiuni comise anterior datei de 1 februarie 2014, aflate în concurs cu una sau mai multe infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului Cod penal, dacă Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale se aplică avându-se în vedere toate infracţiunile comise de inculpat şi impune aplicarea noului Cod penal pentru toate infracţiunile ori se aplică doar în raport cu infracţiunile comise anterior datei de 1 februarie 2014, existând astfel posibilitatea aplicării dispoziţiilor din vechiul Cod penal pentru acestea din urmă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270608_a_271937]
-
iuni. În aceste condiții este obligatorie aplicarea legii noi tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni, nefiind obligatorie aplicarea legii noi atunci când toate faptele sunt comise sub legea veche, dar judecarea lor are loc sub legea nouă, în această din urmă ipoteză urmând a se face aplicarea celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 . VII. Jurisprudența CEDO Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. VIII. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta
DECIZIE nr. 7 din 2 martie 2016 privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală referitoare la stabilirea legii penale mai favorabile, conform art. 5 din Codul penal, pentru infracţiuni comise anterior datei de 1 februarie 2014, aflate în concurs cu una sau mai multe infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului Cod penal, dacă Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale se aplică avându-se în vedere toate infracţiunile comise de inculpat şi impune aplicarea noului Cod penal pentru toate infracţiunile ori se aplică doar în raport cu infracţiunile comise anterior datei de 1 februarie 2014, existând astfel posibilitatea aplicării dispoziţiilor din vechiul Cod penal pentru acestea din urmă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270608_a_271937]
-
cuprinsul concluziilor scrise depuse la dosar, Ministerul Public, după expunerea argumentelor de drept, a solicitat admiterea sesizării formulate de Curtea de Apel Bacău - Secția penală, cauze minori și familie, chestiunea de drept supusă dezlegării urmând să primească următoarea rezolvare: în ipoteza unui concurs de infracțiuni născut sub legea veche și definitivat sub legea nouă, infracțiunilor săvârșite sub legea veche le va fi aplicabilă legea penală mai favorabilă, identificată cu respectarea celor stabilite prin Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 (existând, de
DECIZIE nr. 7 din 2 martie 2016 privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală referitoare la stabilirea legii penale mai favorabile, conform art. 5 din Codul penal, pentru infracţiuni comise anterior datei de 1 februarie 2014, aflate în concurs cu una sau mai multe infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului Cod penal, dacă Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale se aplică avându-se în vedere toate infracţiunile comise de inculpat şi impune aplicarea noului Cod penal pentru toate infracţiunile ori se aplică doar în raport cu infracţiunile comise anterior datei de 1 februarie 2014, existând astfel posibilitatea aplicării dispoziţiilor din vechiul Cod penal pentru acestea din urmă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270608_a_271937]
-
Legea penală mai favorabilă se va examina prin prisma tuturor instituțiilor incidente, aceasta deoarece modificările aduse legii penale nu pot crea o situație mai grea persoanei față de care unele instituții își produc efectele juridice. Același raționament este valabil și în ipoteza rămânerii definitive a mai multor hotărâri de condamnare, intrate în puterea lucrului judecat, pronunțate pentru fapte concurente săvârșite anterior datei de 1 februarie 2014 și ulterior acestei date, astfel că tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni este dat tot de
DECIZIE nr. 7 din 2 martie 2016 privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală referitoare la stabilirea legii penale mai favorabile, conform art. 5 din Codul penal, pentru infracţiuni comise anterior datei de 1 februarie 2014, aflate în concurs cu una sau mai multe infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului Cod penal, dacă Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale se aplică avându-se în vedere toate infracţiunile comise de inculpat şi impune aplicarea noului Cod penal pentru toate infracţiunile ori se aplică doar în raport cu infracţiunile comise anterior datei de 1 februarie 2014, existând astfel posibilitatea aplicării dispoziţiilor din vechiul Cod penal pentru acestea din urmă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270608_a_271937]
-
care extinderea urmăririi penale s-a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de urmărire penală are obligația să procedeze față de aceste persoane potrivit art. 307. ... (5) Procurorul sesizat de organul de cercetare în urma extinderii urmăririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevăzute la alin. (1) poate dispune extinderea acțiunii penale cu privire la aspectele noi. ... Secțiunea a 2-a Suspendarea urmăririi penale Articolul 312 Cazurile de suspendare (1) În cazul când se constată printr-o expertiză medico-legală că suspectul sau inculpatul suferă de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269947_a_271276]
-
194/2002 . 16. Având în vedere acest aspect, Curtea apreciază că străinii care solicită acordarea dreptului de ședere permanentă și străinii care desfășoară activități de transport internațional și solicită acordarea aceluiași drept se află într-o situație diferită, din perspectiva ipotezei speciale în care cea de-a doua categorie se situează. 17. Or, Curtea a reținut în jurisprudența sa că principiul egalității în drepturi a cetățenilor nu presupune uniformitate, astfel că, dacă unor situații egale trebuie să le corespundă un tratament
DECIZIE nr. 496 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (1) lit. a) pct. (i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276531_a_277860]
-
decembrie 2013 nu pot fi aplicate mutatis mutandis la situația legislativă actuală, și anume la Legea nr. 164/2014 , pentru că se referă la soluții legislative actuale. Consideră, de asemenea, că prevederile sunt constituționale, acestea fiind aplicabile tuturor celor prevăzuți de ipoteza normei după intrarea acesteia în vigoare și având domeniul lor propriu de aplicare. Un act normativ nou (în speță, Legea nr. 164/2014 ) nu face altceva decât să refuze supraviețuirea anumitor dispoziții din legea veche ( Legea nr. 9/1998 ), cu privire la
DECIZIE nr. 426 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276492_a_277821]
-
instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate. Astfel, Curtea a statuat, în esență, că recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate care instituie reguli privind plata despăgubirilor nu au caracter retroactiv. Ipoteza avută în vedere de prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligații neexecutate, deci a unei situații juridice în curs, față de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a
DECIZIE nr. 426 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276492_a_277821]
-
este preocupat de menținerea echilibrului bugetar. 35. De asemenea, Curtea a reținut că prevederile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată nu este aplicabilă în cauză. 36. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza
DECIZIE nr. 426 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276492_a_277821]
-
condițiile în care, ulterior momentului încetării procesului penal față de o persoană prin pronunțarea unei soluții de clasare, este menținută măsura, iar persoana în cauză nu poate exercita prerogativele dreptului de proprietate din moment ce bunul este indisponibilizat. Mai mult, chiar și în ipoteza în care legea dispune încetarea de drept a măsurii asigurătorii, această împrejurare trebuie să fie constatată de către organul de urmărire penală care a luat inițial măsura, încetarea neoperând ope legis. În ceea ce privește competența pentru ridicarea măsurii, consideră că, mergând pe principiul
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
a desesizat prin ordonanța de clasare ar mai avea competența să se pronunțe cu privire la această împrejurare. 5. Judecătoria Cluj-Napoca - Secția penală arată că autorii excepției ridică problema nereglementării exprese de către legiuitor a unei căi de atac în fața unui judecător în ipoteza dispunerii de către procuror a unei soluții de clasare în parte - pentru unele dintre infracțiunile care au făcut obiectul urmăririi penale - și de disjungere cu privire la alte infracțiuni, măsură însoțită de dispoziția de menținere a sechestrului asigurător în întregime, așa cum a fost
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
pentru unele dintre infracțiunile care au făcut obiectul urmăririi penale - și de disjungere cu privire la alte infracțiuni, măsură însoțită de dispoziția de menținere a sechestrului asigurător în întregime, așa cum a fost luată inițial. Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că, în ipoteza în care art. 250 din Codul de procedură penală s-ar interpreta în sensul inadmisibilității căii de atac a contestației împotriva unei asemenea dispoziții de menținere, această interpretare ar fi constituțională, având în vedere că o astfel de dispoziție de
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
inadmisibilității căii de atac a contestației împotriva unei asemenea dispoziții de menținere, această interpretare ar fi constituțională, având în vedere că o astfel de dispoziție de menținere nu ar fi decât o continuare a măsurii inițiale. În plus, în această ipoteză, dispoziția de menținere a sechestrului asigurător prezintă caracter temporar, până la finalul procesului penal disjuns, neafectând însăși substanța dreptului, este necesară și se circumscrie motivelor expres prevăzute de textul constituțional, și anume salvgardarea drepturilor și intereselor persoanelor păgubite prin săvârșirea unor
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
Constituție. În acest context, indiferent de modalitatea în care este interpretat art. 250 din Codul de procedură penală, deci și atunci când se consideră că este voința legiuitorului omisiunea de a permite contestația împotriva dispoziției de menținere a sechestrului asigurător în ipoteza prezentată, acesta respectă rigorile impuse de art. 53 din Constituție, nefiind decât o continuare a unei măsuri asigurătorii luate inițial. Pe de altă parte, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 18 septembrie 2006 cu privire la Cererea nr. 26
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia ridică problema nereglementării unei căi de atac în ipoteza în care procurorul dispune clasarea pentru unele dintre infracțiunile care au făcut obiectul urmăririi penale și menținerea sechestrului asigurător așa cum a fost luat inițial. Dispozițiile art. 250 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
menționată, Curtea a reținut că normele procesual penale în materia măsurilor asigurătorii înființate de organele penale - cu privire la cazul particular al desființării (ridicării/încetării) măsurilor asigurătorii - se completează cu dispozițiile procesual civile care reglementează cu privire la desființarea măsurilor asigurătorii, la cerere, în ipotezele în care debitorul dă o garanție reală sau personală îndestulătoare, face depunerea cu afectațiune specială ori plătește creanța, inclusiv accesoriile, astfel că, în măsura în care se face aplicarea acestora în materie penală, suspectul/inculpatul față de care s-a dispus instituirea unei măsuri
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
în cazul clasării nu se mai pune problema aplicării vreunei pedepse, menținerea măsurii asigurătorii prin ordonanța de clasare poate avea ca scop fie luarea ulterioară, de către judecătorul de cameră preliminară, la sesizarea procurorului, a măsurii de siguranță a confiscării speciale, ipoteză vizată de art. 315 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală, fie garantarea executării cheltuielilor judiciare avansate de stat, fie repararea pagubei produse prin infracțiune. Pentru această ultimă ipoteză, art. 315 alin. (2) lit. a) teza a doua
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]