26,718 matches
-
civilă activă, ceea ce nu înseamnă că în mod automat persoanele menționate ar justifica un interes propriu (calitatea procesuală nu se confundă cu interesul). În soluționarea unei spețe s-a apreciat, de exemplu, că au interes, de a invoca nulitatea absolută reclamanții care, notificând pârâților să se prezinte la notariat pentru autentificarea antecontractului de vânzare-cumpărare a unui imobil, au constatat că aceștia au vândut imobilul, prin act autentic unei alte persoane (deși bunul se află în stăpânirea de fapt a reclamanților). Pentru
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
absolută reclamanții care, notificând pârâților să se prezinte la notariat pentru autentificarea antecontractului de vânzare-cumpărare a unui imobil, au constatat că aceștia au vândut imobilul, prin act autentic unei alte persoane (deși bunul se află în stăpânirea de fapt a reclamanților). Pentru întocmirea înscrisului autentic, pârâții au folosit autorizația de înstrăinare obținută pentru autentificarea antecontractului cu reclamanții, de aceea instanța a considerat că actul juridic încheiat de pârâți cu terța persoană este lovit de nulitate absolută, pentru cauză imorală 354. b
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
unui imobil, au constatat că aceștia au vândut imobilul, prin act autentic unei alte persoane (deși bunul se află în stăpânirea de fapt a reclamanților). Pentru întocmirea înscrisului autentic, pârâții au folosit autorizația de înstrăinare obținută pentru autentificarea antecontractului cu reclamanții, de aceea instanța a considerat că actul juridic încheiat de pârâți cu terța persoană este lovit de nulitate absolută, pentru cauză imorală 354. b. Nulitatea absolută poate fi invocată oricând indiferent de timpul scurs, de la data încheierii actului. Această regulă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
absolute), aparține instanței de la domiciliul pârâtului (art. 107 din noul Cod de procedură civilă) sau instanței în a cărei rază teritorială trebuiau executate, fie și parțial, obligațiile contractuale (art. 113 pct. 3 din Codul de procedură civilă 2013). Alegerea aparține reclamantului. VI.7. Efectele nulității VI.7.1. Principii care guvernează efectele nulității Efectele nulității trebuie analizate plecând de la concepția dreptului civil român, axată pe preocuparea permanentă de a salva actul juridic de la desființare, ori de câte ori nu contravine legii ori regulilor de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
practica dreptului civil a evidențiat însă și alte excepții de la principiul repunerii părților în situația anterioară încheierii actului. Astfel, incapabilul trebuie să restituie prestațiile primite numai în măsura îmbogățirii sale. De asemenea, restituirea nu este admisibilă în cazul în care reclamantul a urmărit un scop vădit imoral pentru încheierea contractului (cum ar fi cazul în care autorul unui viol a dat victimei o sumă de bani pentru a nu fi denunțat organelor de urmărire penală)365. C. Excepții de la principiul anulării
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
al treilea sens, noțiunea de probă este folosită pentru a desemna rezultatul realizat prin folosirea mijloacelor de probă, adică măsura în care acestea au reușit să formeze convingerea judecătorului cu privire la existența sau inexistența faptului. Un asemenea sens apare în expresia "reclamantul a probat dreptul său prin înscrisuri" sau "pârâtul a probat netemeinicia pretențiilor reclamantului prin expertiză". Același sens poate fi desprins și din afirmația că proba este completă sau incompletă, suficientă sau insuficientă, pertinentă sau nepertinentă, admisibilă sau inadmisibilă etc. VII
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prin folosirea mijloacelor de probă, adică măsura în care acestea au reușit să formeze convingerea judecătorului cu privire la existența sau inexistența faptului. Un asemenea sens apare în expresia "reclamantul a probat dreptul său prin înscrisuri" sau "pârâtul a probat netemeinicia pretențiilor reclamantului prin expertiză". Același sens poate fi desprins și din afirmația că proba este completă sau incompletă, suficientă sau insuficientă, pertinentă sau nepertinentă, admisibilă sau inadmisibilă etc. VII. 2. Clasificarea probelor În literatura de specialitate 375, probele utilizate în procesul civil
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
stat în așteptare. Privită astfel, problema de a stabili căreia dintre părți îi revine mai întâi sarcina probei se învederează a fi deosebit de importantă pentru realizarea actului de justiție 388. Codul civil de la 1864, prin art. 1169389, plasa sarcina probei reclamantului, precizând că cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească. Procesul civil fiind pornit de către reclamant, prin introducerea cererii de chemare în judecată, e normal ca sarcina probei să revină mai întâi lui. Regula amintită este exprimată
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
învederează a fi deosebit de importantă pentru realizarea actului de justiție 388. Codul civil de la 1864, prin art. 1169389, plasa sarcina probei reclamantului, precizând că cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească. Procesul civil fiind pornit de către reclamant, prin introducerea cererii de chemare în judecată, e normal ca sarcina probei să revină mai întâi lui. Regula amintită este exprimată prin adagiul latin: "jus probandi incumbit actori". Pârâtul, care nu face nicio propunere în fața instanței judecătorești, ci se mărginește
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în judecată, e normal ca sarcina probei să revină mai întâi lui. Regula amintită este exprimată prin adagiul latin: "jus probandi incumbit actori". Pârâtul, care nu face nicio propunere în fața instanței judecătorești, ci se mărginește să nege dreptul pretins de reclamant n-are a face nici o probă (probatio incumbit ei qui dicit, non ei qui negat). El va aștepta ca reclamantul să facă mai întâi dovada faptelor pe care acesta își întemeiază pretenția pentru ca apoi în apărare, să critice (dacă există
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
probandi incumbit actori". Pârâtul, care nu face nicio propunere în fața instanței judecătorești, ci se mărginește să nege dreptul pretins de reclamant n-are a face nici o probă (probatio incumbit ei qui dicit, non ei qui negat). El va aștepta ca reclamantul să facă mai întâi dovada faptelor pe care acesta își întemeiază pretenția pentru ca apoi în apărare, să critice (dacă există temeiuri) probele admise de reclamant și să ceară respingerea acțiunii ca nedovedită. În cazul acesta, în care pârâtul contestă faptele
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nici o probă (probatio incumbit ei qui dicit, non ei qui negat). El va aștepta ca reclamantul să facă mai întâi dovada faptelor pe care acesta își întemeiază pretenția pentru ca apoi în apărare, să critice (dacă există temeiuri) probele admise de reclamant și să ceară respingerea acțiunii ca nedovedită. În cazul acesta, în care pârâtul contestă faptele dovedite de reclamant invocând alte fapte, sarcina probei îi va reveni lui, pentru că el este cel care "face o propunere în fața instanței". În acest sens
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
mai întâi dovada faptelor pe care acesta își întemeiază pretenția pentru ca apoi în apărare, să critice (dacă există temeiuri) probele admise de reclamant și să ceară respingerea acțiunii ca nedovedită. În cazul acesta, în care pârâtul contestă faptele dovedite de reclamant invocând alte fapte, sarcina probei îi va reveni lui, pentru că el este cel care "face o propunere în fața instanței". În acest sens se poate afirma că, în apărare, pârâtul devine reclamant "in excipiendo reus fit actor". Pârâtul poate, de asemenea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
lui, pentru că el este cel care "face o propunere în fața instanței". În acest sens se poate afirma că, în apărare, pârâtul devine reclamant "in excipiendo reus fit actor". Pârâtul poate, de asemenea, să ridice excepții care tind să paralizeze acțiunea reclamantului cum ar fi, încetarea dreptului la acțiune (în sens material) a reclamantului prin împlinirea termenului de prescripție, puterea lucrului judecat, litispendența etc. Dar, dacă invocă o excepție procesuală, el trebuie să facă dovada acesteia, preluând inițiativa probei. O situație asemănătoare
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
acest sens se poate afirma că, în apărare, pârâtul devine reclamant "in excipiendo reus fit actor". Pârâtul poate, de asemenea, să ridice excepții care tind să paralizeze acțiunea reclamantului cum ar fi, încetarea dreptului la acțiune (în sens material) a reclamantului prin împlinirea termenului de prescripție, puterea lucrului judecat, litispendența etc. Dar, dacă invocă o excepție procesuală, el trebuie să facă dovada acesteia, preluând inițiativa probei. O situație asemănătoare este și cea în care pârâtul ridică pretenții contra reclamantului, pe calea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
material) a reclamantului prin împlinirea termenului de prescripție, puterea lucrului judecat, litispendența etc. Dar, dacă invocă o excepție procesuală, el trebuie să facă dovada acesteia, preluând inițiativa probei. O situație asemănătoare este și cea în care pârâtul ridică pretenții contra reclamantului, pe calea cererii reconvenționale, când rolurile părților se inversează, sarcina probei revenind pârâtului care este reclamant în acțiunea reconvențională. Reclamantul poate combate pretențiile pârâtului și poate face noi propuneri, iar pârâtul de asemenea. Privită astfel, sarcina probațiunii se deplasează de la
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
o excepție procesuală, el trebuie să facă dovada acesteia, preluând inițiativa probei. O situație asemănătoare este și cea în care pârâtul ridică pretenții contra reclamantului, pe calea cererii reconvenționale, când rolurile părților se inversează, sarcina probei revenind pârâtului care este reclamant în acțiunea reconvențională. Reclamantul poate combate pretențiile pârâtului și poate face noi propuneri, iar pârâtul de asemenea. Privită astfel, sarcina probațiunii se deplasează de la reclamant la pârât și de la pârât la reclamant, în mod corespunzător cu propunerile pe care ei
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
trebuie să facă dovada acesteia, preluând inițiativa probei. O situație asemănătoare este și cea în care pârâtul ridică pretenții contra reclamantului, pe calea cererii reconvenționale, când rolurile părților se inversează, sarcina probei revenind pârâtului care este reclamant în acțiunea reconvențională. Reclamantul poate combate pretențiile pârâtului și poate face noi propuneri, iar pârâtul de asemenea. Privită astfel, sarcina probațiunii se deplasează de la reclamant la pârât și de la pârât la reclamant, în mod corespunzător cu propunerile pe care ei le fac în cursul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pe calea cererii reconvenționale, când rolurile părților se inversează, sarcina probei revenind pârâtului care este reclamant în acțiunea reconvențională. Reclamantul poate combate pretențiile pârâtului și poate face noi propuneri, iar pârâtul de asemenea. Privită astfel, sarcina probațiunii se deplasează de la reclamant la pârât și de la pârât la reclamant, în mod corespunzător cu propunerile pe care ei le fac în cursul probațiunii judiciare. Deci, controversa judiciară poate prezenta faze succesive în desfășurarea procesului, în cursul cărora părțile vor ocupa poziții diferite, iar
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
se inversează, sarcina probei revenind pârâtului care este reclamant în acțiunea reconvențională. Reclamantul poate combate pretențiile pârâtului și poate face noi propuneri, iar pârâtul de asemenea. Privită astfel, sarcina probațiunii se deplasează de la reclamant la pârât și de la pârât la reclamant, în mod corespunzător cu propunerile pe care ei le fac în cursul probațiunii judiciare. Deci, controversa judiciară poate prezenta faze succesive în desfășurarea procesului, în cursul cărora părțile vor ocupa poziții diferite, iar în funcție de aceste poziții sarcina probațiunii va reveni
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
mod corespunzător cu propunerile pe care ei le fac în cursul probațiunii judiciare. Deci, controversa judiciară poate prezenta faze succesive în desfășurarea procesului, în cursul cărora părțile vor ocupa poziții diferite, iar în funcție de aceste poziții sarcina probațiunii va reveni când reclamantului, când pârâtului, după cum unul sau celălalt va ridica pretenții și respectiv apărări în fața instanței judecătorești. Se poate constata că legiuitorul a repartizat rațional sarcina probei, călăuzindu-se după principiul că fiecare parte trebuie să dovedească acele fapte pe care este
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
să consimtă la liberarea bunurilor afectate de garanții reale, constituite pentru satisfacerea creanței sale, precum și să restituie bunurile deținute în garanție, dacă este cazul. Uneori probele incumbă ambelor părți, cum este cazul în care se solicită instanței să constate că reclamantul a dobândit un drept real prin uzucapiune prescrutată, reglementată de vechiul Cod civil 394. Reclamantul, care cere constatarea dreptului său, va dovedi numai posesia și justul titlu, buna sa credință fiind prezumată. Pârâtul, dacă are temeiuri, va dovedi reaua credință
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
să restituie bunurile deținute în garanție, dacă este cazul. Uneori probele incumbă ambelor părți, cum este cazul în care se solicită instanței să constate că reclamantul a dobândit un drept real prin uzucapiune prescrutată, reglementată de vechiul Cod civil 394. Reclamantul, care cere constatarea dreptului său, va dovedi numai posesia și justul titlu, buna sa credință fiind prezumată. Pârâtul, dacă are temeiuri, va dovedi reaua credință a reclamantului. Revenind la regula înscrisă în art. 1169 din Codul civil de la 1864, trebuie
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
dobândit un drept real prin uzucapiune prescrutată, reglementată de vechiul Cod civil 394. Reclamantul, care cere constatarea dreptului său, va dovedi numai posesia și justul titlu, buna sa credință fiind prezumată. Pârâtul, dacă are temeiuri, va dovedi reaua credință a reclamantului. Revenind la regula înscrisă în art. 1169 din Codul civil de la 1864, trebuie arătat că acesta se completează în mod necesar cu dispozițiile art. 130 al. 2 din Codul de procedură civilă de la 1865, privind rolul activ al judecătorului în
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pe de altă parte, crează o excepție de la regulile prevăzute de art. 1191 al. 1 și 2. Chiar în situațiile prevăzute de aceste două alineate, părțile pot conveni expres sau tacit să administreze proba prin declarațiile martorilor. Așa, de exemplu, reclamantul poate propune proba cu martori chiar sub interdicțiile prevăzute de alineatele 1 și 2 ale articolului 1191, iar pârâtul, în loc să se opună la aceasta, solicită și el proba cu martori pentru dovedirea aceluiași act juridic. 2. Regulile prevăzute de articolul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]