28,509 matches
-
întreagă revista. Alături de aceasta, mai sunt deschise rubricile „Semnele vremii”, „Curierul economic-social”, „Cronică Brașovului”, „Tribuna pentru popor”, „De luni până sâmbătă”, „Pagina școalei”, „Săptămâna în imagini”, „Cartea, credința strămoșeasca”, „Brașovul în 24 ore”, „Ultimă oră”, „Ecouri de la frați” ș.a. De remarcat și „Cotidian”, rubrică susținută de Octav Șuluțiu, sau „Meridian”, redactată de Ion Oana. Colaborează mai toți intelectualii de frunte ai Transilvaniei. Sectorul de poezie este ilustrat de Aron Cotruș, Petre Păscu, I. V. Spiridon, Romeo Dăscălescu, Lucian Valea, Petre Paulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
al suferinței și al resemnării universale și, pe alocuri, al posibilității de regenerare morală, sprijinindu-se și pe o prozodie zbuciumată și stranie în manierismul ei. O tentativă de înnoire, de abandonare a tonurilor întunecate și a imaginilor sumbre, se remarcă în volumul Pe drumuri însorite (1944), însă în versuri descriptive și grăbite. Un oarecare renume și-a dobândit B. în epocă prin romanul Periferie (1935), dedicat luptei dintre „două clase” sociale, adică dintre „săraci” și „bogați”, categorii care generează și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285637_a_286966]
-
cărți de antropologie este anunțat de autorii ei chiar în Introducere. El constă în încercarea de a oferi publicului larg educat "cunoștințele comune ale specialiștilor"1, "expunerea principalelor divergențe"2 și "eliminarea falselor probleme"3 din antropologia socială și culturală. Remarc aici deplina reușită a lui Marc Augé și Jean-Paul Colleyn în realizarea obiectivului anunțat, dar și eleganța academică tipic franceză: ca, pe lângă inevitabilele preferințe bibliografice, "se audă și alte voci"4. O altă reușită a acestei cărți este (și) cea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de antropologul occidental este însă unul mai mic, în condițiile în care cei din comunitățile exotice, arhaice, îndepărtate, s-au obișnuit cu prezența noastră. Detaliind subtilitățile tehnice ale captării vieții exotice și indigene de către cineaști, Marc Augé și Jean-Paul Colleyn remarcă și o mutație spectaculoasă și oarecum inedită în antropologia vizuală: "din ce în ce mai mult, oamenii care erau "subiecții" filmelor etnografice își produc propriile lor imagini și documente despre viața socială. Utilizarea strategică a mijloacelor media de către "popoarele indigene" le permite, pentru prima
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
deoarece este adevărat că antropologia este ea însăși o disciplină de răscruce. Majoritatea termenilor utilizați de către antropologi sunt folosiți, de asemenea, de către toată lumea. Ei nu sunt niciodată "exclusiv savanți" sau "integral tehnici", ci au adeseori o conotație ideologică. Trebuie să remarcăm, de altfel, că jurnalismul folosește cu plăcere o antropologie parodică, întrebuințând fără rigoare noțiuni exotice în mod ironic pentru a desemna un statut sau o atitudine în societatea noastră: se va vorbi despre "șeicul de la Collège de France", despre "casta
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a culturilor umaniste. Această accepțiune prezintă avantajul unei mai mari obiectivități, îndepărtând ideea unui domeniu închis, constituit de societățile primitive, încremenite într-o istorie staționară, fără un alt destin decât de a se reproduce identic sau de a muri. Să remarcăm totuși că abandonarea punctului de vedere etnocentric, care consta în clasificarea raselor, apoi a etniilor sau a societăților după criterii care consacrau supremația civilizației occidentale a putut reabilita termenul de "etnologie". Renunțarea la perspectiva "primitivistă" a justificat uneori deschiderea spre
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
În mod vizibil, logica pieței și a contractului nu a dizolvat relațiile sociale considerate adesea (în continuarea lui Max Weber) "tradiționale", și nici mecanismele de reproducere socială. Primul teoretician al rudeniei, americanul Lewis Henry Morgan (1818-1881), frecventându-i pe iroquois, remarcase imediat că un același termen, prin care ei își desemnau sau se adresau unui neam putea să grupeze indivizi care ocupau locuri foarte diferite în arborele genalogic și în tabelul alianțelor. El a propus noțiunea de rudenie clasificatoare, utilizată încă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
caracterul haotic al lumii și implozia marilor povestiri. Publicațiile recente subliniază până la saturație natura "ficțională" a noțiunilor globale ale antropologilor evoluționiști, difuzioniști, funcționaliști, structuraliști și ale celor care le-au urmat. Fără a intra în certuri infinite asupra cuvintelor, să remarcăm că nu este foarte interesant de declarat că totul este ficțiune și că ficțiunea este în toate. Să afirmi că orice text este o construcție este un truism, să afirmi că un text al științelor umane este o ficțiune, în măsura în care
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
formele sale rasiale, etnice, de clasă, religioase, sexuale sunt prezentate în mod fals ca fiind calități esențiale, dar el trebuie să muncească și în calitate de istoric pentru a studia condițiile de apariție a lor. Mesajului transmis de istoricul Eric Hobsbawn, care remarca, acum douăzeci de ani, că tradițiile se inventează și se reinventează fără încetare, antropologul îi poate adăuga ideea conform căreia nu există cultură fără politică și fără punere în scenă. Identitatea îi datorează astăzi totul atât elementului global, cât și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Se adaugă ulterior momentul 1918, ce marchează unirea Transilvaniei cu România și care aduce cu sine apariția unei piețe naționale unice, ridicarea barierelor administrative și deci, dezvoltarea puternică a economiei mărginenilor. În tot acest timp românii din zona Tălmaciului se remarcă prin actele de eroism, de împotrivire fățișă la măsurile luate de cei ce îi dominau și care le lezau interesele 5, și prin personalitățile de importanță națională pe care le-a dat această zonă. Perioada ce urmează nu este nici
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1.2 Populația comunei Ludoș, pe grupe de vârstă Total 0-14 ani 15-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60-74 ani Peste 75 de ani 794 107 118 109 107 240 113 Sursa datelor: Recensământul populației, 2002 În ce privește structura etnică, se remarcă o creștere a populației de rromi și o scădere a populației germane, acesta constituind de altfel un alt motiv de nemulțumire al celor intervievați. Între 1930 și 1992 populația rromă a crescut cu 36,6%, în timp ce populația germană a scăzut
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
reformă crucială la unii autori (Gabrisch, 1989) , definit ca schimbare societală sau sectorială realizată în baza unui proiect, elaborat de elite și adoptat de mase ca rezultat al unor procese de persuasiune, contagiune socială sau constrângere (Sandu, 2000) Același autor remarcă, la începutul perioadei tranziției, faptul că anticipațiile și așteptările oamenilor legate de reformă nu erau foarte bine clarificate, iar aspectul lor contradictoriu indica mai degrabă un reformism de negație, adică de respingere a comunismului (Sandu, 1997). Atât tranziția cât și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
expresie al societății civile, s-au întâlnit în toate țările fost comuniste și au întreținut dincolo de suprafață, de nivelul vizibil, societatea civilă (Schöpflin, 1993). La acestea, un antropolog străin ce a studiat impactul comunismului și al revoluției în Țara Oltului, remarcă alte câteva forme de rezistență indirectă a oamenilor față de stat: deturnarea atenției interesului și preocupării spre familie și prieteni apropiați în detrimentul relațiilor sociale mai largi, manipularea relațiilor în muncă, instituții, economie secundară, disimularea discursului social și închiderea față de ceilalți determinată
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
imagine asupra evoluției opiniilor despre democrație, în acești ani ai tranziției. În toată perioada 1995-2005, evaluarea subiecților asupra vieții lor în general se menține în jur de media 3 (aproximativ la fel). Creșteri ale mediei (deci înrăutățiri ale evaluării) se remarcă în 1999 și 2000, iar evaluările cele mai pozitive sunt în 2001, 2004 și 2005. Tot ca o evaluare generală a schimbării societății românești, în 1996, opinia subiecților din rural privind ritmul schimbărilor era foarte echilibrată: 29% considerau că acestea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trecutului, conform nevoilor prezentului. Se vorbește de reinventarea tradiției, sau printr-o exprimare paradoxală, chiar de modernizarea ei. Inovația nu este opusă tradiției, ci complementară ei, iar cele două reflectă dialectica vechiului și a noului (Cobianu-Băcanu, 1988). Ceea ce se poate remarca în literatura sociologică ce tratează această problemă este că, pentru a analiza conotațiile atitudinale și comportamentale se utilizează termenul de tradiționalism, el având de asemenea și conotații legate de măsurare adică se identifică și se măsoară prin instrumente specifice indicatori
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de la care ne-am aștepta să valorizeze mai degrabă munca decât educația. Totuși, analizând nivelul relativ scăzut al educației în rural se poate spune că ele reflectă mai degrabă atitudini declarative. În graficul de mai jos (3.1) se poate remarca faptul că cei mai mulți subiecți au un nivel de educație gimnazial și primar; și de asemenea, dintre toate motivele de emigrare, continuarea studiilor este cel mai neînsemnat, doar 1,7% din subiecții din rural ar emigra ca să își continue studiile în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
subiecții din Muntenia; Arad-Bihor, și cei cu școală profesională). Grafic 3.1: Nivelul de educație în rural în anul 2005 (procente) Sursa: Eurobarometrul Rural 2005 Totuși, analizând nivelul de educație al țărilor din Europa baza de date EVS 1999 -, se remarcă faptul că nivelul de educație al populației rurale din România este comparabil cu cel al celorlalte țări. Am selectat din baza de date EVS 1999 doar localitățile sub 10 000 de locuitori, încercând în acest fel să obțin doar date
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Moldova, Oltenia * Regiunile cele mai tolerante: Transilvania și Bucureștiul * Arii puternic tolerante sunt Brașov-Sibiu și București-Ilfov Pentru toleranța politică: * Bărbații sunt mai intoleranți decât femeile * Regiunile cele mai intolerante: București și Crișana-Maramureș * Regiunile cele mai tolerante: Transilvania, Muntenia, Dobrogea * Se remarcă ariile culturale Gorj-Vâlcea și Cluj-Mureș, printr-o puternică intoleranță politică (lucru explicabil probabil prin politica locală) O atitudine ecologistă activă, ce presupune implicare în protejarea mediului înconjurător, reprezintă unul din aspectele cele mai relevante ale postmodernității. Românii au o opinie
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
decât practic, pentru că nici unul din subiecții din rural intervievați nu face parte dintr-o organizație ce se ocupă cu mediul înconjurător, ecologia și protejarea drepturilor animalelor. În rural, atitudinea pro-ecologistă crește odată cu venitul și scade odată cu vârsta. Dintre regiuni se remarcă Oltenia, cu o atitudine semnificativ mai pro-ecologistă decât alte regiuni și Dobrogea, aflată la polul opus, adică cu o proporție semnificativ mai mare de subiecți ce optează pentru un dezacord puternic cu afirmațiile legate de protejarea mediului (aceste rezultate au
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că are elemente de modernitate pentru că are apă curentă, rețea de gaz, etc. În Ludoș, sat cu populație îmbătrânită, în scădere, cineva spunea că un sat modern e cel care are mulți copii. Din nou însă, indiferent de răspunsuri, se remarcă definirea exterioară a modernității. Toate acestea sunt lucruri exterioare, vizibile și, mai important, sunt create, oferite, construite de stat. Oamenii nu fac referire la ei, la personalitatea lor, atunci când vorbesc de modernitatea satului. "Ce e modern în sat? Avem două
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a comunității. Același autor consideră că sistemul comunitar are patru caracteristici de bază: o atitudine refractară a oamenilor față de schimbare, ierarhie socială tradițională bazată pe naștere, mobilitate scăzută și cultură tradițională magică, religioasă, irațională (Burke, 1999: 69-72). Concluzionând, trebuie să remarcăm multiplele sensuri ale termenului de comunitate (au fost identificate peste 90 de utilizări distincte ale acestuia). Realizând un inventar al definițiilor date comunității în literatura de specialitate între 1954 și 1973, Sutton și Munson au arătat că aproximativ 70% din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1973, Sutton și Munson au arătat că aproximativ 70% din aceste definiții abordau comunitatea ca o entitate structurală o populație și un spațiu specific , în timp ce doar 12% includeau și interacțiunea, ca și componentă esențială a acesteia (Stoneall, 1983: 4). Putem remarca de asemenea contradicțiile în conceptualizarea comunității: pentru unii autori comunitatea nu poate exista în absența oricăruia dintre elementele care o compun (mediul înconjurător, relațiile de prietenie, etc); pentru alții comunitatea este un anacronism, ea neputând exista într-o societate modernă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Revoluția Industrială, ideea de comunitate începe să câștige teren în gândirea politică, în cea religioasă și filosofică și tot mai mult și în gândirea sociologică. Încep astfel să apară contribuțiile sociologilor clasici la înțelegerea noțiunii de comunitate. De asemenea se remarcă o redescoperire a ideii de comunitate și în istoriografia secolului XIX: apar nenumărate studii despre formele tradiționale (comunitare) de asociere comunitatea sătească, breasla, orașele mici, etc. 2.2.1. Contribuții clasice la înțelegerea și analiza termenului de comunitate Analizele clasice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
afecta grav o parte a gospodăriilor, cele mai multe măsuri s-ar lua din partea (în ordine descrescătoare a frecvenței) primăriei, primarului, președintelui, guvernului, persoanelor afectate, instituțiilor administrative ale județului, consiliului local, vecinilor și în final, din partea persoanelor neafectate de aceste probleme. Se remarcă, așteptările ridicate pe care le au oamenii de la instituțiile statului și ale administrației locale și implicarea scăzută a membrilor comunității. Instituțiile statului sunt așteptate să se implice mai mult în satele foste cooperativizate, în comunele dezvoltate și în ariile de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
3. Cei mai convinși de utilitatea unei relații active cu primăria par a fi locuitorii din Covasna-Harghita, Brașov-Sibiu, Cluj-Mureș și Galați-Iași, aflați în opoziție cu locuitorii din Alba-Hunedoara, Dobrogea și Maramureș-Satu Mare, mai puțin convinși de utilitatea acestei relații. Se remarcă de departe zona Alba-Hunedoara, care contrastează puternic cu aproape toate celelalte prin intensitatea negării acestei utilități. Din nou, zonele cu opinii mai pozitive decât media sunt cele din Transilvania, plus zona de est a Moldovei. Interesant de data aceasta este
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]