27,125 matches
-
Coloana din mijlocul fântânii a fost construită în 1687 cu un grilaj din fier forjat decorat cu stema orașului Salzburg. Bazinul fântânii are din perioada 1685-1687 opt fețe din marmură cu rozete pe părțile laterale și frunze de acant la colțuri. De asemenea, din aceeași perioadă datează și cele două scări de marmură ce înconjoară construcția. Statuia din vârful coloanei îl reprezintă pe Sfântul Florian și a fost sculptată în 1734 de Josef Anton Pfaffinger. Sfântul Florian, patronul spiritual al pompierilor
Alter Markt (Salzburg) () [Corola-website/Science/328299_a_329628]
-
de cursuri a abandonat repede școală {când era întrebat câtă școală are, acesta răspundea sincer că numai 3 zile .Fiind considerată " ruptă din rai " ,bătaia era administrată cu nuiaua de malin , la care se adaugă statul cu mîinile ridicate în colțul clasei și în genunchi pe boabe de porumb sau fasole . Conflagrația celor două războaie mondiale a diminuat numărul populație din sat cu cel puțin 71 bărbați {37 uciși în primul război mondial și 34 în cel de-al doilea, conform
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
catarg, pentru echilibrare și randament maxim. Velele cu catarg sunt mai grele și mai greu de manevrat decât cele fără catarg. Vela este de formă triunghiulară și este compusă din : Vela se întinde și reglează pe verticală (pe catarg), de la colțul de întindere aflat la baza catargului. Pentru ușurință se folosește un scripete ce multiplică forța de tracțiune. Pe orizontală, vela se întinde pe ghiu (armatura tubulară orizontală fixată orizontal între catarg și colțul de școtă de care se prinde windsurfer-ul
Windsurfing () [Corola-website/Science/328329_a_329658]
-
și reglează pe verticală (pe catarg), de la colțul de întindere aflat la baza catargului. Pentru ușurință se folosește un scripete ce multiplică forța de tracțiune. Pe orizontală, vela se întinde pe ghiu (armatura tubulară orizontală fixată orizontal între catarg și colțul de școtă de care se prinde windsurfer-ul cu mâinile). În general, pentru un vânt mai puternic vela se întinde mai mult pe catarg (mutând centrul de forță mai jos) și pe ghiu (făcând vela mai plată), oferind o tracțiune mai
Windsurfing () [Corola-website/Science/328329_a_329658]
-
premiul întâi în anul 1934 la concursul organizat de redacția revistei. Liceul reușește să-l termine în orașul Timișoara unde-și dă bacalaureatul în anul 1936 după care publică poezii în câteva reviste locale, cum au fost: "Crai nou", "Fruncea", "Colț de țară". Frunzetti se înscrie la cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București și în paralel între anii 1936 - 1937 face studii la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. În anul 1940 își susține teza de licență în estetică
Ion Frunzetti () [Corola-website/Science/328348_a_329677]
-
în 1590. Statuia s-a aflat inițial în Frauenkirche. "Mariensäule" din München a fost prima coloană de acest tip construită la nord de Alpi și a inspirat înălțarea și a altor coloane mariane în această parte a Europei. La fiecare colț al piedestalului coloanei este o statuie a unui putto, creată de Ferdinand Murmann. Cei patru putti sunt reprezentați fiecare luptând cu un animal diferit, simbolizând depășirea obstacolelor de către oraș: războiul reprezentat de un leu, ciuma de un bazilisc, foamea sau
Marienplatz (München) () [Corola-website/Science/328368_a_329697]
-
urmat de orașele Zürich, Geneva și de Estul Europei (Transilvania). Orașul fiind înconjurat de așezările sașilor (Bistrița, Sighișoara, Mediaș) luteranismul a pătruns foarte repede. Totuși prima parohie evanghelică a fost înființată numai în 1918. Edificiul religios a fost așezat pe colțul străzii Baros Gábor (azi "Horea"), pe Piața Trandafirilor, în vecinătatea Palatului Culturii. Construcția simplă a fost realizată în stil neogotic și cuprindea atât săli de învățământ, cât și un apartament pentru familia preotului. După sistematizarea Centrului, multe clădiri istorice au
Biserica Evanghelică din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/327529_a_328858]
-
Voievoda i gospodja ego Anița snă Io Antonie Ruset Voievoda, gineri lui Gheorghe Hatman. Vleto 7184 (1676) msța august 15”". Ajuns proprietar al moșiei Hangu, marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino (1635-1686) a ridicat un turn circular cu scop de locuință în colțul de nord-est al zidului de incintă. În zidul interior al turnului de colț din dreapta intrării a fost încastrată următoarea pisanie: "„Cu voia Tatălui și cu îngăduirea Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, acesta turn și această portiță l-am zidit
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
Hatman. Vleto 7184 (1676) msța august 15”". Ajuns proprietar al moșiei Hangu, marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino (1635-1686) a ridicat un turn circular cu scop de locuință în colțul de nord-est al zidului de incintă. În zidul interior al turnului de colț din dreapta intrării a fost încastrată următoarea pisanie: "„Cu voia Tatălui și cu îngăduirea Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, acesta turn și această portiță l-am zidit eu Toderașcu, marele vistiernic i cneaghina ego Alexandra, în zilele binecinstitorului și de
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
turn și această portiță l-am zidit eu Toderașcu, marele vistiernic i cneaghina ego Alexandra, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitor Io Antonie Ruset voevoda 7184 (1676) msța iulie 15 zile”". În afară de acel turn a mai fost ridicat în colțul sud-estic un al doilea turn, tot circular, dar de proporții mai reduse. Fortificarea și înzestrarea ei cu metereze și turnuri puternice au făcut ca mănăstirea să devină în mai multe rânduri un loc de refugiu pentru boierii Cantacuzini. Aceștia puteau
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
au dorit să transforme curtea boierească de la Hangu într-o reședință nobiliară fortificată și luxoasă în stilul celor de la Sankt Petersburg. Ei au făcut cheltuieli mari care i-au adus mai târziu la ruină. Au construit un turn pătrat în colțul nord-vestic al incintei (într-un inventar al schitului din 1838 nu sunt menționate decât cele două turnuri rotunde). Chiliile călugărești au fost transformate în locuințe pentru slujitorii boierești, s-au construit noi anexe gospodărești și s-a întărit zidul de
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
un proiect de hotărâre pentru finanțarea lucrărilor de refacere a monumentului arhitectural. Schitul a fost împrejmuit în anul 1676 cu un zid de incintă construit din piatră de râu legată cu mortar. Cercetătorii presupun că zidurile aveau patru turnuri de colț, după cum scrie și Vasile Alecsandri în povestirea "„O primblare la munți”" (1844). La momentul ridicării zidului au fost construite două turnuri circulare în colțurile de nord-est și sud-est au fost înălțate, cel dinspre nord fiind mai mare și având și
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
construit din piatră de râu legată cu mortar. Cercetătorii presupun că zidurile aveau patru turnuri de colț, după cum scrie și Vasile Alecsandri în povestirea "„O primblare la munți”" (1844). La momentul ridicării zidului au fost construite două turnuri circulare în colțurile de nord-est și sud-est au fost înălțate, cel dinspre nord fiind mai mare și având și rolul de locuință. Ele protejau latura de est unde se afla poarta de intrare în incintă. Mai târziu a fost înălțat și un turn
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
și sud-est au fost înălțate, cel dinspre nord fiind mai mare și având și rolul de locuință. Ele protejau latura de est unde se afla poarta de intrare în incintă. Mai târziu a fost înălțat și un turn pătrat în colțul de nord-vest, cu rol de locuință. El datează probabil din perioada în care cnejii Cantacuzini au transformat mănăstirea în palat și au realizat importante adăugiri. Această ipoteză decurge din analiza atentă a structurii construcției, a materialelor folosite și mai ales
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
perioada în care cnejii Cantacuzini au transformat mănăstirea în palat și au realizat importante adăugiri. Această ipoteză decurge din analiza atentă a structurii construcției, a materialelor folosite și mai ales a racordurilor între turnuri și zidul de incintă. Turnul din colțul sud-vestic lipsește astăzi, dar cercetătorii presupun că aceasta ar fi existat și ar fi avut aceeași destinație ca și cel din colțul de nord-vest. Cercetările arheologice efectuate în anii 1955-1958 au evidențiat faptul că zidurile beciurilor și ale construcțiilor de
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
structurii construcției, a materialelor folosite și mai ales a racordurilor între turnuri și zidul de incintă. Turnul din colțul sud-vestic lipsește astăzi, dar cercetătorii presupun că aceasta ar fi existat și ar fi avut aceeași destinație ca și cel din colțul de nord-vest. Cercetările arheologice efectuate în anii 1955-1958 au evidențiat faptul că zidurile beciurilor și ale construcțiilor de suprafață de pe latura vestică se întrerup acolo unde ar fi trebuit să fie ultimul turn de colț. Aflat la Hangu în 1842
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
destinație ca și cel din colțul de nord-vest. Cercetările arheologice efectuate în anii 1955-1958 au evidențiat faptul că zidurile beciurilor și ale construcțiilor de suprafață de pe latura vestică se întrerup acolo unde ar fi trebuit să fie ultimul turn de colț. Aflat la Hangu în 1842, Vasile Alecsandri a scris poezia "„Sora și hoțul”" în care se vorbește despre o călugăriță care fusese adusă de copilă la mănăstire. Văzând-o că-și plânge soarta, un haiduc îi propune să fugă împreună cu
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
Voievoda i gospodja ego Anița snă Io Antonie Ruset Voievoda, gineri lui Gheorghe Hatman. Vleto 7184 (1676) msța august 15”". Ajuns proprietar al moșiei Hangu, marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino (1635-1686) a ridicat un turn circular cu scop de locuință în colțul de nord-est al zidului de incintă. În zidul interior al turnului de colț din dreapta intrării a fost încastrată următoarea pisanie: "„Cu voia Tatălui și cu îngăduirea Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, acesta turn și această portiță l-am zidit
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
Hatman. Vleto 7184 (1676) msța august 15”". Ajuns proprietar al moșiei Hangu, marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino (1635-1686) a ridicat un turn circular cu scop de locuință în colțul de nord-est al zidului de incintă. În zidul interior al turnului de colț din dreapta intrării a fost încastrată următoarea pisanie: "„Cu voia Tatălui și cu îngăduirea Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, acesta turn și această portiță l-am zidit eu Toderașcu, marele vistiernic i cneaghina ego Alexandra, în zilele binecinstitorului și de
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
turn și această portiță l-am zidit eu Toderașcu, marele vistiernic i cneaghina ego Alexandra, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitor Io Antonie Ruset voevoda 7184 (1676) msța iulie 15 zile”". În afară de acel turn a mai fost ridicat în colțul sud-estic un al doilea turn, tot circular, dar de proporții mai reduse. Fortificarea și înzestrarea ei cu metereze și turnuri puternice au făcut ca mănăstirea să devină în mai multe rânduri un loc de refugiu pentru boierii Cantacuzini. Aceștia puteau
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
au dorit să transforme curtea boierească de la Hangu într-o reședință nobiliară fortificată și luxoasă în stilul celor de la Sankt Petersburg. Ei au făcut cheltuieli mari care i-au adus mai târziu la ruină. Au construit un turn pătrat în colțul nord-vestic al incintei (într-un inventar al schitului din 1838 nu sunt menționate decât cele două turnuri rotunde). Chiliile călugărești au fost transformate în locuințe pentru slujitorii boierești, s-au construit noi anexe gospodărești și s-a întărit zidul de
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
ulterior o veșmântărie de formă dreptunghiulară, având o intrare pe latura vestică. Schitul a fost împrejmuit în anul 1676 cu un zid de incintă construit din piatră de râu legată cu mortar. Cercetătorii presupun că zidurile aveau patru turnuri de colț, după cum scrie și Vasile Alecsandri în povestirea "„O primblare la munți”" (1844). La momentul ridicării zidului au fost construite două turnuri circulare în colțurile de nord-est și sud-est au fost înălțate, cel dinspre nord fiind mai mare și având și
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
construit din piatră de râu legată cu mortar. Cercetătorii presupun că zidurile aveau patru turnuri de colț, după cum scrie și Vasile Alecsandri în povestirea "„O primblare la munți”" (1844). La momentul ridicării zidului au fost construite două turnuri circulare în colțurile de nord-est și sud-est au fost înălțate, cel dinspre nord fiind mai mare și având și rolul de locuință. Ele protejau latura de est unde se afla poarta de intrare în incintă. Mai târziu a fost înălțat și un turn
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
și sud-est au fost înălțate, cel dinspre nord fiind mai mare și având și rolul de locuință. Ele protejau latura de est unde se afla poarta de intrare în incintă. Mai târziu a fost înălțat și un turn dreptunghiular în colțul de nord-vest, cu rol de locuință. El datează probabil din perioada în care cnejii Cantacuzini au transformat mănăstirea în palat și au realizat importante adăugiri. Această ipoteză decurge din analiza atentă a structurii construcției, a materialelor folosite și mai ales
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
perioada în care cnejii Cantacuzini au transformat mănăstirea în palat și au realizat importante adăugiri. Această ipoteză decurge din analiza atentă a structurii construcției, a materialelor folosite și mai ales a racordurilor între turnuri și zidul de incintă. Turnul din colțul sud-vestic lipsește astăzi, dar cercetătorii presupun că aceasta ar fi existat și ar fi avut aceeași destinație ca și cel din colțul de nord-vest. Cercetările arheologice efectuate în anii 1955-1958 au evidențiat faptul că zidurile beciurilor și ale construcțiilor de
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]