27,010 matches
-
participat și nici nu au constituit politici (nu au determinat agenda politicii, nici sensurile ei, nici alocarea resurselor publice). Implicit sau explicit, marii teoreticieni ai politicii au produs și teorii ale genului. Aceste teorii au consacrat distincția între polis și gospodărie, între lumea publică și politică, pe de-o parte, cea privată, domestică, pe de altă parte (distincția a fost consacrată de către Aristotel și urmată de către modernitate (Hegel și Rousseau), ea perpetuându-se și la gânditori care au susținut drepturile femeilor
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
bărbații și-au păstrat aceeași percepție de sine. Cercetarea stereotipurilor de gen are în vedere drept componente centrale examinarea trăsăturilor asociate femeilor și bărbaților, rolurile asociate fiecărui gen (bărbații sunt capi de familie, femeile cresc copiii și au grijă de gospodărie, de exemplu), caracteristicile fizice și abilitățile cognitive stereotip asociate genului respectiv (bărbații sunt văzuți mai analitici și mai buni în rezolvarea problemelor, pe când femeile sunt considerate mai expresive, mai imaginative și cu abilități verbale mai bune). Prezentăm în cele ce
Stereotip de gen () [Corola-website/Science/325272_a_326601]
-
fără a se cunoaște de pildă efectele unui asemenea medicament în cazul organismuluui femeilor care e diferit ca mărime, fluctuații hormonale și simptome în caz de infarct). Conform normei masculine, este “natural” ca femeile să crească copii și să îngrijească gospodăria, dar acest “natural” este construit de fapt după interesele bărbaților. Având asemenea funcții “naturale” în spațiul privat, este “natural” ca femeile să nu fie competitive în sapțiul public. Așadar, o femeie căreia nu-i place să crească copii și vrea
Androcentrism () [Corola-website/Science/325260_a_326589]
-
la Grădiștea funcționează un atelier de tors, țesut și tricotaj. ( Ibidem ). La 22 martie 1953, prin întovărășirea a 19 familii cu o suprafață totală de 60 ha, ia ființă C.A.P. -ul Grădiștea. La început s-a numit G.A.C. (Gospodărie Agricolă Colectivă) ca apoi să se numească, C.A.P.- ul “1 MAI” Grădiștea. ( DJVAN, Fondul arhivistic al Primăriei Grădiștea, 1930-1974). În 1945, la Grădiștea este construită prima moară cu motor termic. ( DJVAN, Fondul arhivistic al Primăriei Grădiștea, 1930-1974). În 1870
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Numărul populației: 1712 locuitori 4.2. Structura demografică Structura demografică este reprezentată de: - 873 bărbați - 839 femei Din care: pana la 7 ani - 94 Intre 7-18 ani - 322 Intre 18-60 ani - 794 Peste 60 ani - 502 De asemenea numărul de gospodării la nivelul localității este de 580. 4.3. Mișcarea naturală S-a constatat în ultimii ani o creștere al locuitorilor care au ales să plece în străinătate, în special tineri, fapt care duce la scăderea populației localității și totodată a
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
iar materialul lemnos astfel rezultat a fost împărțit între câțiva săteni care au cărat materialele de construcție pentru noua biserică. Transformată în anexă gospodărească, s-a păstrat pentru mai bine de un veac, partea din față a vechii biserici în gospodăria lui Todor Pintea din Rus. Despre vechea biserică de lemn a satului Rus nu ne-au fost păstrate prea multe informații. În legătură cu această biserică, József Kádár, în lucrarea sa - Monografia comitatului Solnoc-Dăbâca, scrisă la primii ani ai secolului XX, spunea
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
satului Buciumi cât și de cei din localitățile învecinate. Nu întâmplător platoul cuprins între Racauti și Onești poartă și azi numele de “Prisaca”, iar în Buciumi există multe familii cu numele de Prisacaru. Toți locuitorii cultivau inul și cânepă, fiecare gospodărie dispunând de o “tochila” în locul denumit din bătrâni “Tochili”. Cultură viermilor de matase era larg răspândită și aproape fiecare gospodărie avea 2-3 “aguzi”. Femeile lucrau nu numai în gospodărie, dar și la câmp. Ele ajutau pe bărbați aproape la toate
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
numele de “Prisaca”, iar în Buciumi există multe familii cu numele de Prisacaru. Toți locuitorii cultivau inul și cânepă, fiecare gospodărie dispunând de o “tochila” în locul denumit din bătrâni “Tochili”. Cultură viermilor de matase era larg răspândită și aproape fiecare gospodărie avea 2-3 “aguzi”. Femeile lucrau nu numai în gospodărie, dar și la câmp. Ele ajutau pe bărbați aproape la toate muncile agricole. Vară plecau la câmp dup ace terminau treburile gospodărești, ducând uneori în brațe un copil șip e cap
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
cu numele de Prisacaru. Toți locuitorii cultivau inul și cânepă, fiecare gospodărie dispunând de o “tochila” în locul denumit din bătrâni “Tochili”. Cultură viermilor de matase era larg răspândită și aproape fiecare gospodărie avea 2-3 “aguzi”. Femeile lucrau nu numai în gospodărie, dar și la câmp. Ele ajutau pe bărbați aproape la toate muncile agricole. Vară plecau la câmp dup ace terminau treburile gospodărești, ducând uneori în brațe un copil șip e cap oală de lut cu mâncare, obicei moștenit de la femeile
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
dar în schimb impresionează icoanele pre frumos zugrăvite din sec. XVIII, zugravul fiind anonim. Preotul Constantin Nalboc s-a născut în anul 1853 și a fost hierotonisit în anul 1875. A funcționat că preot în Buciumi unde avea o temeinică gospodărie, precum și o familie numeroasă : 10 copii. Cu toate că în Buciumi au existat mereu 2 biserici, cu un mare număr de enoriași, centrul parohial a fost totuși multă vreme la Racauti. În anul 1924 preotul Ion Nalboc, fiul preotului C. Nalboc, cu ajutorul
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Năstase și de la primele vorbe am fost impresionat de simplitatea expunerii. Redă subiectul scurt și cuprinzător, în cuvinte pe care le-ar putea înțelege și un ascultător nepregătit. Îți povestește bogățiile României așa cum ar fi vorbit un țăran moldovean despre gospodăria lui. În ochii savantului se aprinde scânteia umorului nesecat al țăranului basarabean, iar gluma sănătoasă a unei întâmplări trăite vine să-ți întărească mai adânc amănuntul științific.”" Ca om de știință, Gh. I Năstase poate fi considerat un geograf complet
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
linie, desființându-le ca titulatură și amplasare, reunind locuitorii pe vatra satului Ciocârlani. În anul 1771, la Petersbourg , C.M. Roth a publicat o harta a Munteniei care cuprindea munți, ape, păduri, orașe, sate și mănăstiri. Satul Drăgănești apărea cu 170 gospodării și era indicat alături de alte sate din jur: Târnava de Sus, Târnava de Jos, Flamanda, Prunaru, Răsucenii de Sus, Răsucenii de Jos, Comănești și Asan Aga. În anul 1834 unele documente amintesc așezarea în legătură cu uciderea haiducului Nicolae Groza în pădurea
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
Răsucenii de Sus, Răsucenii de Jos, Comănești și Asan Aga. În anul 1834 unele documente amintesc așezarea în legătură cu uciderea haiducului Nicolae Groza în pădurea din nordul satului. Pe harta rusă din anul 1835, este trecut și satul Drăgănești cu 152 gospodării fiind a 26-a localitate din cele 270 așezări omenești din județul Vlașca. În monografiile locale satul Comoara este prezentat ca o așezare care a luat ființă la 1863, fiind proprietatea Mănăstirii Zlătari. Cercetând istoria satului Comoara putem afirma că
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
cauză a incendiului. O echipă de polițiști a declanșat investigațiile în acest caz, pentru a elucida imprejurările în care a izbucnit incendiul. Colonelul Vasile Popa, adjunct al șefului Poliției Capitalei, a declarat că anchetatorii nu exclud ipoteza incendierii intenționate a gospodăriilor, urmând a se stabili în ce măsură personalul supraveghetor și-a îndeplinit atribuțiile. Muzeografii au declarat că incendiul a pornit de la un foc făcut lângă gardul dinspre Șoseaua Kiseleff. O supraveghetoare, Angelica Cotiga, susținea că a văzut focul izbucnind în afara complexului muzeal
Al doilea incendiu de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/324751_a_326080]
-
40 și au sosit într-un timp foarte scurt, intervenind întâi cu șase-șapte autospeciale. Oamenii au încercat să limiteze extinderea focului, intervenția fiind îngreunată de vântul care bătea în rafale dinspre nord și care risca să poarte scânteile spre celelalte gospodării din muzeu. Deși au acționat cu 15 mașini de luptă, pompierii au reușit să stingă incendiul după mai bine de o oră, din cauza vântului puternic și a lemnului uscat. Personalul muzeului a început, în jurul orei 16:30 să scoată din
Al doilea incendiu de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/324751_a_326080]
-
sunt aduși în această mănoasă câmpie a țării, țăranii săraci proveniți din diverse zone submontane (Buzău ori Prahova). Așa apar cosare, hanuri, tarle, odăi. În harta rusească începută în 1835 și terminată în 1853 sunt trecute satele, cătunele, numărul de gospodării, de cârciumi, de tarle, cosare, mori, pive. Cătunul este “așezare omenească grupată”, iar numărul lor alcătuia la mijlocul secolului XIX cam 84% din totalul așezărilor. După 1870 arendașii moșiei au început să aducă lucrători din Buzău sau Prahova care au întemeiat
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
numai în Dobrogea sunt 85 de Siliști), iar la noi vezi satul Siliștea Gumești, Siliștea-Grozii, poene pe care creșteau flori mirositoare (Vezi satul Miroși), făcându-și bordeie și ocupând în jurul lor câteva prăjini de pământ, pentru a înjgheba câte-o mică gospodărie. Aceste câteva prăjini de pământ erau despărțite între ele prin <râci>, un fel de șanțuri care le despărțeau prin râcâire care mai pe urmă s-au numit hotare, răzoare despărțite prin garduri de nuiele. Din cauză că oamenii au început să se
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
așezarea lui va fi să fie un cer pentru aceia cu „conștiința disperată“ și a atras destul de curând o colecție de disidenți și persoane individuale altfel gânditoare. De la început, așezarea a fost guvernată de o majoritate de voturi a capetelor gospodăriilor, dar „numai în lucrurile civile“, și nou-veniții putea fi admiși la cetățenie completă cu o majoritate de voturi. În august 1637 ei au întocmit un acord al orașului, care din nou restricționa guvernul la „lucrurile civile“. În 1640, a fost
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
rezistent fizic. Este blând, afectuos, chiar jucăuș doar cu familia, acceptă copiii dacă nu îl necăjesc. Este rezervat, chiar agresiv cu străinii. Se înțelege bine cu alți câini dar ținând cont de puternicul său simț de vânătoare, alte animale din gospodărie pot fi în pericol lângă el. Blana nu necesită prea multă îngrijire. Un periaj ocazional este suficient. În habitatul său natural, -ul trăiește pe o dietă cu proteine puține, care consistă de aceeași mâncare pe care o mâncau proprietarii lor
Azawakh () [Corola-website/Science/326106_a_327435]
-
la Cavadinești a fost înființat un muzeu dedicat folclorului de pe Valea Horincei. În comuna Tulucești, în aria protejată Pădurea Gârboavele, există un mic Muzeu al Satului ce reconstituie la o scară mai mică o vatra de sat ce cuprinde patru gospodării din zona Cavadinești, Măstăcani, Corod și Cahul. Posibilități de cazare: Structura Administrației Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost înființată în martie 2010 și funcționează în cadrul Asociației Județene a Pescarilor Sportivi Galați . Sediul administrativ se află în municipiul
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Pâclele (comună Berca) sunt iodate și clorosodice În satul Pacuri (comună Cănești) sunt sulfuroase, clorosodice Se află în satul Pacuri (Com. Cănești). De aici din satul Negoșina (comună Cănești), unii dintre oamenii de pe Valea Sărățelului își procura sarea necesară în gospodărie. În satul Budești din comuna Chiliile, pe culmea ce stă straja satului - spre vârful Pinul cel Mare - se pot admira o serie de sculpturi în piatră: "Tronul Domnitorului Negru - Vodă", "Sculptori" - Vântul și Anotimpurile (sculptură în piatră cu copac) și
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
și Florica (n.1916). În 1913 devine preot paroh al Bisericii "Sf. Nicolae" din Șcheii Brașovului. În perioada războiului 1916-1918, împreună cu alți preoți este deportat cu întreaga familie la Sopron, în extremitatea vestică a Ungariei. După terminarea războiului, găsindu-și gospodăria distrusă, își reia activitatea, asigurând totodată studii pentru copiii parohiei. După finalizarea lucrărilor de construcție a actualei case parohiale din Piața Unirii nr. 1(1929), in anul 1937 devine Protopop al Brașovului. La 6 aprilie 1941, la Biserica Sf. Nicolae
Nicolae Stinghe () [Corola-website/Science/322634_a_323963]
-
energic, mândru, blând, rezervat, liniștit, calm în casă, uneori independent, încăpățânat. Este devotat stăpânului, rezervat și suspicios cu străinii, acceptă copiii dar fără să fie parteneri de joacă. Daca sunt socializați de mici cu alți câini sau alte animale din gospodărie tinde să le accepte, dar va vâna orice animal (câine mai mic, pisică sau orice altceva) care aleargă. Latră puțin, chiar și la străini. Blana acestui câine are nevoie de un periaj și pieptănat regulat. Trebuie îndepărtat părul dintre pernițele
Barzoi () [Corola-website/Science/322817_a_324146]
-
inițiatorului și cuprinde numeroase manuscrise, note și obiecte personale, mari panouri, fotomontaje cu diferite tematici, albume de fotografii, o bogată colecție de modele de cusături din albumul "Cusături huțule", diferite ștergare, fete de masă, draperii, obiecte din lemn folosite în gospodării și la stane, ouă încondeiate acum 40-50 de ani etc. Miroslava Șandru a fost o cunoscută culegătoare de folclor huțul. Ea a publicat două culegeri de folclor literar ucrainean din România: În anul 2005, Editura Kriterion din Cluj-Napoca și Casa
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
existau doar un turn și câteva beciuri parțial surpate. Pe locul unde a fost conacul și-a extins curtea familia Nechitoaie, care a amplasat pe ruinele clădirii cotețe de găini și de porci, un closet, aici fiind aruncate deșeurile din gospodărie. Liliana Nechitoaie își amintea că în 2001 au venit câțiva oameni cu un tractor, să dărâme turnul, dar nu și-au dus planul la îndeplinire. Ctitorul și urmașii săi au înzestrat biserica cu obiecte de cult de valoare, dintre care
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]