28,509 matches
-
infera nici o concluzie în acest sens. Reprezentanții administrațiilor locale consideră că ariile în care membrii comunităților participă cel mai "mult" sunt: rezolvarea problemelor privind drumurile/accesul în diverse locuri (37,7%) și rezolvarea problemelor școlii (29,1%). Următoarele probleme se remarcă prin lipsa participării locuitorilor la rezolvarea lor: problemele dispensarului (35,1% din reprezentanții primăriilor afirmă că membrii comunităților nu se implică deloc în rezolvarea problemelor din această zonă), colectarea gunoiului (34,4%) și problemele oamenilor nevoiași din sat (33,8
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
capitalul social relațional, acțiunea colectivă comunitară și informarea și interesul acestora în legătură cu proiectele ce se desfășoară în sat. Dacă analizăm o primă dimensiune a vieții comunitare, cea legată de capitalul social relațional (încredere generalizată, satisfacția față de viața socială și asociaționism), remarcăm un nivel scăzut de încredere generalizată, și un asociaționism de asemenea scăzut. Ambele variază semnificativ cu gradul de dezvoltare a comunității și cu apartenența la o comunitate care nu a fost cooperativizată. Această observație legată de capitalul social relațional scăzut
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aspectele menționate mai sus au un nivel suficient de ridicat pentru a putea vorbi despre comunități puternice. Analizând viața comunitară sub aspectul celei de-a doua dimensiuni, cea a acțiunii colective (realizarea de proiecte comunitare și implicarea în problemele comunității) remarcăm o nuanțare a rezultatelor. Toate analizele arată așteptările ridicate pe care le au oamenii de la instituțiile statului și ale administrației locale și implicarea scăzută a membrilor comunității. Astfel, oamenii cu inițiativă în satul românesc rămân, în cea mai mare parte
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și o opinie negativă în raport cu viitorul acestuia. Acest indicator a fost surprins în chestionar prin întrebarea deschisă "Ce credeți că se va întâmpla în viitor cu satul dumneavoastră?", cu răspunsuri ce sunt extrem de diferite între cele două sate. Este de remarcat, întâi de toate, numărul mare al subiecților din Tălmăcel, cărora li se pare foarte dificil să se proiecteze în viitor pentru a oferi un răspuns. Dincolo de acest aspect însă, întrebarea de mai sus, poate mai mult decât oricare alta, dezvăluie
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din sat 1,5%. La acestea se adaugă numărul mare de subiecți care spun că nu cunosc problemele satului în care trăiesc (16% din cei ce au răspuns). Ludoșul vine cu o agendă oarecum diferită de probleme, dintre care se remarcă prezența nemulțumirilor în legătură cu situația agricolă a satului și cu depopularea acestuia: * Probleme de infrastructură (21,8%), din care cel mai des amintite sunt drumurile (21,4 %) și lipsa gazului (78,6%); * Serviciile oferite cetățenilor (16,9%), dintre care, cele ce
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și fluiditatea lui (Cuche, 2003: 123), sau la conceptualizarea inadecvată, ceea ce duce la utilizări adesea lipsite de rigoare. Ambiguitatea termenului derivă și din utilizarea lui sinonimă cu concepte cum ar fi identitate națională, identitate etnică. Dacă depășim aceste neajunsuri, trebuie remarcat că termenul de identitate culturală se referă la relația pe care un actor social, sau mai degrabă un grup o are cu elementele culturii specifice grupului respectiv, la identificarea cu acestea. Simțul apartenenței la o cultură comună este dat de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Tălmăcel a constrângerilor impuse de regimul comunist (aici neexistând colectivizare), astfel că sentimentul religios a putut să-și găsească expresia în comportament într-un mod neîngrădit, în timp ce în Ludoș această dimensiune a identității culturale a fost sistematic descurajată. Este de remarcat însă faptul că în Tălmăcel, acest atașament pentru religie și această frecvență ridicată a comportamentelor religioase coexistă cu un mediu socio-economic caracterizat printr-un grad ridicat de dezvoltare, în timp ce, literatura de specialitate caracterizează de obicei colectivitățile profund religioase ca având
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ceea ce ne așteptam să întâlnim în teren, dacă ne raportăm la informațiile teoretice consultate și nu este singura de acest fel. Analizând identificarea cu religia proprie din perspectiva unor variabile independente cum ar fi educația, ocupația, etnia și vârsta, se remarcă atașamentul ridicat al vârstei a treia și, atașamentul scăzut al celor cu studii superioare (vezi tabelul de mai jos). Tabel 5.4 Identificarea cu religia proprie în funcție de vârstă, educație, etnie, ocupație Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Apropiere sufletească
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
postliceală (3,1) Ocupații cu studii superioare (4,1) Sursa: cercetare proprie Notă: tabelul prezintă doar valori semnificative ale VRA Tradiții, obiceiuri și simboluri culturale Este unul din criteriile cele mai relevante discuția despre identitate etno-culturală. Din nou se poate remarca același pattern schițat și până acum. Tălmăcenii se comportă mult mai mult în sensul respectului pentru tradiții și obiceiuri, al păstrării acestora, în sensul transmiterii lor către generațiile următoare. De asemenea simbolurile culturale sunt invocate mai des, afișate, oamenii se
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
răspuns în Tălmăcel. Percepția caracterului special al satului De data aceasta scopul a fost acela de a determina dacă membrii celor două colectivități se raportează la valori ce țin de tradiție și cultură în perceperea acestui caracter. Și aici se remarcă o diferență netă între cele două comunități. Tălmăcenii sunt semnificativ mai înclinați decât ludoșenii 44 să spună că satul lor este renumit prin ceva și când sunt solicitați să spună ce înseamnă acel "ceva", cei mai mulți dintre ei se referă la
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
răspunsurile la această solicitare se ordonează în ierarhia din tabelul 5.6, ele fiind în primul rând pozitive și, la distanță mare (din punct de vedere procentual), adăugându-se și răspunsurile ce se referă la defecte ale românilor. Se poate remarca similitudinea cu lista de răspunsuri rezultată la o întrebare asemănătoare, dar la nivel național (subcapitolul 4.4) Tabel 5.6 Reprezentări, stereotipuri despre români Prima alegere A doua alegere 1. Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care trăiesc, de județ, de Transilvania și de România. Prelucrarea frecvențelor acestei întrebări a dus la ierarhia din tabelul 1 vizibil în Anexa 5, punctul 2. Instanțele de identificare cele mai importante devin evidente în fiecare sat. Din nou se remarcă dezamăgirea celor din Ludoș în raport cu satul lor, de care se simt puțin apropiați sufletește. Rezultatele referitoare la identificarea cu satul sunt afișate în tabelul 5.8. Sintetizând datele din tabel, se remarcă faptul că subiecții în vârstă tind să se
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
devin evidente în fiecare sat. Din nou se remarcă dezamăgirea celor din Ludoș în raport cu satul lor, de care se simt puțin apropiați sufletește. Rezultatele referitoare la identificarea cu satul sunt afișate în tabelul 5.8. Sintetizând datele din tabel, se remarcă faptul că subiecții în vârstă tind să se simtă mai apropiați sufletește de sat, și mai mândri de acesta, spre deosebire de tineri, care se simt mai puțin apropiați, mai indiferenți, sau simt chiar rușine față de satul lor. Din punct de vedere
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vârstă tind să se simtă mai apropiați sufletește de sat, și mai mândri de acesta, spre deosebire de tineri, care se simt mai puțin apropiați, mai indiferenți, sau simt chiar rușine față de satul lor. Din punct de vedere ocupațional și educațional, se remarcă cei fără studii și șomerii, care se plasează de asemenea la extremele negative ale scalelor (indiferență, rușine, lipsă de atașament pentru sat). Luând în considerare ca variabilă independentă etnia, rromii au și ei o atitudine similară, ceea ce denotă deficitul de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sentimente pozitive față de satul din care fac parte. De precizat că nici una din variabilele dependente de mai jos nu a dat rezultate semnificative în corelația cu sexul subiecților. Comparând situația acelorași variabile de mai sus pe cele două sate, se remarcă o mai puternică identificare a tălmăcenilor cu satul lor (se simt foarte atașați de acesta, mândri de el). Cei din Ludoș în schimb sunt semnificativ mai înclinați să nu simtă deloc apropiere sufletească de sat, să nu fie deloc mândri
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2,2) Rromi (2,2) 18-25 de ani (3,2) Sursa: cercetare proprie Notă: Tabelul prezintă doar rezultatele semnificative la un prag de 0,05, iar în paranteze sunt trecute valorile VRA. În ce privește identificarea cu regiunea și cu națiunea, se remarcă o corelație pozitivă cu sexul masculin, cu vârsta a treia și cu ocupația de agricultor (datele sunt afișate în tabelul de mai jos). Identificarea scăzută cu regiunea și națiunea este din nou caracteristică celor mai tineri și celor fără ocupație
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
această relaționare este în aceeași măsură o construcție culturală, specifică fiecărei comunități în parte. În ambele sate, coexistă doar două etnii, românii și rromii. Cum se percep aceștia unii pe alții, cât respect au unii față de alții? Din date, se remarcă intoleranța etnică crescută a celor din Ludoș, care declară că nu au respect deloc pentru maghiari, rromi, evrei. Dacă problema respectului pentru maghiari se pune mai mult teoretic în virtutea faptului că în cele două comunități nu sunt etnici maghiari -, relația
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
esențiale ale identității culturale, și anume pornind de la datele cantitative. Am realizat astfel o analiză factorială asupra unor itemi relevanți pentru identitatea culturală surprinși în chestionar din care au rezultat trei factori (dimensiuni) vezi tabelul 5.11. Este interesant de remarcat că datele nu indică diferențe între cele două comunități referitor la dimensiunile relevante pentru identitatea culturală. Se observă de asemenea că prima dimensiune, cea pe care am numit-o tradițional-artistică, asigură ponderea cea mai importantă (30%) din variația totală explicată
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1% 41,4% 34,7% 31,9% 31,8% 29,7% Sursa: Anuarul Statistic al României Situația României, pe regiuni de dezvoltare, în ce privește ponderea populației din rural și a populației ocupate în agricultură este vizibilă în figura 6.1. Se remarcă regiunile NE și SV și regiunea Centru (dacă nu luăm în calcul Bucureștiul), care au cea mai ridicată și respectiv cea mai scăzută pondere a populației ocupate în agricultură. În 2003, 28% din șomerii din România și 42,5% din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai scăzută pondere a populației ocupate în agricultură. În 2003, 28% din șomerii din România și 42,5% din pensionari, se aflau în rural. Urmărind de asemenea ponderea populației ocupate în agricultură pe grupe de vârstă, în același an, se remarcă faptul că procentul cel mai mare se înregistrează la grupa de vârstă 50-64 de ani (Anuarul Statistic al României, 2003). De altfel, între 1996-2000, creșterea cea mai mare a populației ocupate în agricultură este pentru populația de peste 50 de ani
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în meserii artizanale și tehnice (10,8%), muncitorii necalificați (14,3%), lucrătorii în servici și comerț (5,7%), tehnicienii, maiștrii (3,5%), specialiștii cu ocupații intelectuale și științifice (1,8%) și funcționarii (1,5%) (Anuarul Statistic al României, 2006). Se remarcă procentul mare de muncitori necalificați și procentul mic al celor cu ocupații intelectuale și științifice, ceea ce arată lipsa de specialiști în rural. Sursele predominante de venit în rural în 2007 sunt pensia de stat pentru vechime în muncă (20,9
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca motive prețurile prea mari ale lucrărilor agricole (44,4%), starea precară a sănătății sau vârsta (16%), depărtarea terenului de sat (9,1%), faptul că produsele obținute sunt prost plătite (4,8%) și calitatea proastă a pământului (4,3%). Se remarcă așadar o înrăutățire a situației terenurilor rămase nelucrate, ce se datorează creșterii prețurilor lucrărilor agricole și îmbătrânirii populației de la sat și a înrăutățirii stării de sănătate a acesteia. Deși surprind în bună măsură situația actuală a proprietății funciare în ruralul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ceea ce semnifică ameliorarea situației proprietății funciare, fie prin comasarea terenurilor, fie prin vinderea lor și valorificarea prin forță de muncă mai tânără. Din păcate, baza de date a Eurobarometrului Rural 2007 nu permite calcularea mediei IF pentru toate județele. Se remarcă faptul că județele ce au situația cea mai dificilă sunt în special cele din zona de munte, unde relieful nu permite comasarea terenurilor și mărimea parcelelor este inerent mai mică. Cu toate acestea, relieful nu este singurul factor explicativ, pentru
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în ce privește mulțumirea oamenilor față de aplicarea Legii 18/1991. Grafic 6.4 Modul de aplicare a Legii Fondului Funciar în Tălmăcel și Ludoș Sursa datelor: cercetare proprie În ce privește tipurile de proprietate asupra pământului deținute de locuitorii celor două sate, se poate remarca din tabelul 6.11 faptul că în ambele sate, proporția cea mai mare este reprezentată de cei ce au pământ în proprietate și îl lucrează în gospodăria proprie. Asociațiile agricole și arendarea sunt realități mai puțin frecvente. Se remarcă Ludoșul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
poate remarca din tabelul 6.11 faptul că în ambele sate, proporția cea mai mare este reprezentată de cei ce au pământ în proprietate și îl lucrează în gospodăria proprie. Asociațiile agricole și arendarea sunt realități mai puțin frecvente. Se remarcă Ludoșul, cu un procent mai mare de subiecți ce practică arenda, dar în același timp, cu un procent mai ridicat de locuitori care lasă pământul în pârloagă. Ținând cont de precizările făcute la capitolul privind arenda, dimensiunea mică a parcelelor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]