29,866 matches
-
din contractele preformulate destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale ar fi calificată ca având caracter sancționator, sancțiunea își conservă natura civilă, circumscriindu-se răspunderii civile, iar nu celei contravenționale. 43. Se arată că, neexistând o sancțiune contravențională principală, prin ipoteză nu se poate reține caracterul de sancțiune contravențională complementară a măsurii prin care profesionistul este obligat să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activității
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
de forțe și care este de natură obiectivă, fiind apreciat de către judecător prin raportare la un echilibru ideal. Nu este esențial ca efectul clauzei să fie pe cale să se producă sau să se fi produs. Cu alte cuvinte, în această ipoteză, nu este neapărat necesar ca o astfel de clauză să fi produs efecte asupra patrimoniului consumatorului. 54. Această poziție de dezechilibru este de natură să justifice prevederile legale criticate. Curtea Constituțională a constatat în jurisprudența sa, în acord cu cea
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
de natură să satisfacă interesele de ordin public prin apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor aflați în aceeași situație juridică, statul asigurându-se că toți actorii economici respectă regulile edictate în vederea unei bune funcționări a pieței bunurilor și serviciilor vizate de ipoteza legii. În momentul în care instanța de judecată constată existența unei clauze abuzive, va obliga profesionistul să o înlăture din toate contractele de adeziune în curs de executare. Efectele acestei înlăturări, potrivit art. 13 din Legea nr. 193/2000 , se
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
raportată la un anume litigiu, având în vedere controlul abstract efectuat de judecător în baza art. 12 și 13 din Legea nr. 193/2000 , în sensul că nu este apărat un drept subiectiv propriu al titularilor dreptului de sesizare, întrucât ipoteza normativă a dispozițiilor legale criticate vizează contenciosul de ordine publică, astfel încât relativitatea efectelor hotărârii judecătorești va avea în vedere persoana împotriva căreia este formulată sesizarea, persoană ce urmează a-și adapta conduita în funcție de exigențele stabilite prin hotărârea judecătorească. Nicăieri în
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
În materie penală, legiuitorul a optat însă doar pentru obligativitatea redactării cererii de recurs în casație de un avocat, iar dacă se trece de faza admisibilității în principiu, legiuitorul a prevăzut posibilitatea părții de a se apăra singură sau, în ipoteza în care apărarea este obligatorie, art. 445 alin. (1) din Codul de procedură penală a prevăzut asigurarea apărării din oficiu. Astfel, simpla condiție ca cererea de recurs în casație să fie redactată de un avocat nu este o măsură împovărătoare
DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
nu își găsește rațiunea, întrucât este vorba de evenimente temporare și ireversibile, așa cum sunt alegerile locale, astfel că prin introducerea căii revizuirii nu s-ar mai atinge nicio finalitate, nu s-ar mai putea oferi nicio satisfacție revizuentului, chiar în ipoteza revizuirii hotărârii contestate. Așadar, din cauza imposibilității fizice de restabilire a situației anterioare, legiuitorul a apreciat că nu este necesar să mai reglementeze posibilitatea introducerii de căi de atac în cazul contenciosului electoral (în același sens, Decizia nr. 1.128 din
DECIZIE nr. 535 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276275_a_277604]
-
care extinderea urmăririi penale s-a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de urmărire penală are obligația să procedeze față de aceste persoane potrivit art. 307. ... (5) Procurorul sesizat de organul de cercetare în urma extinderii urmăririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevăzute la alin. (1) poate dispune extinderea acțiunii penale cu privire la aspectele noi. ... Secțiunea a 2-a Suspendarea urmăririi penale Articolul 312 Cazurile de suspendare (1) În cazul când se constată printr-o expertiză medico-legală că suspectul sau inculpatul suferă de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275283_a_276612]
-
de lege nu este clar în ceea ce privește categoria persoanelor cărora acesta se adresează și efectele nerespectării termenului de solicitare a restituirii sumelor, susținând totodată că termenul de 90 de zile este prea scurt. 28. Cât privește categoria persoanelor care intră în ipoteza textului de lege criticat, Curtea constată că aceasta este precis indicată de textul de lege, prin trimiterea expresă la dispozițiile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 care enumeră persoanele vizate. 29. De asemenea, și efectele nerespectării termenului
DECIZIE nr. 371 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. a) şi art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 , în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276566_a_277895]
-
prin trimiterea expresă la dispozițiile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 care enumeră persoanele vizate. 29. De asemenea, și efectele nerespectării termenului sunt evidente, de vreme ce textul de lege stabilește că numai în termenul prevăzut persoanele aflate în ipoteza normei "sunt în drept" să solicite restituirea de la casele de asigurări sociale de sănătate, depășirea termenului având ca efect decăderea din dreptul de a formula cererea de restituire. 30. Referitor la termenul de 90 de zile în care poate fi
DECIZIE nr. 371 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. a) şi art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 , în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276566_a_277895]
-
sociale de sănătate, Curtea observă că, în Decizia nr. 324 din 25 iunie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, a reținut că "prin instituirea unui termen de 90 de zile, în ipoteza textului de lege criticat, legiuitorul a urmărit să asigure o corelare între veniturile încasate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate prin contribuția asiguraților și plățile din acest fond către aceiași asigurați, pentru a evita situațiile când, din cauza
DECIZIE nr. 371 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. a) şi art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 , în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276566_a_277895]
-
nr. 107 din 1 noiembrie 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). Or, din examinarea prevederilor legale criticate reiese că acestea se aplică în mod egal tuturor celor ce se află în ipoteza normativă a prevederilor art. I alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative. 32
DECIZIE nr. 517 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276577_a_277906]
-
pentru un model, o formulă sau o altă tehnică și la recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiași metodologii. Un exemplu îl reprezintă verificarea valorilor contabile ale stocurilor prin verificarea intrărilor (cantități și costuri) și prin recalcularea stocurilor finale prin utilizarea acelorași ipoteze privind fluxul costurilor (de exemplu, utilizarea metodei primul intrat, primul ieșit). ... (3) În unele cazuri, se poate să nu fie posibilă verificarea unor explicații și informații cu caracter previzional până într-o perioadă viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta
REGLEMENTĂRI CONTABILE din 17 iulie 2015 (*actualizate*) conforme cu directivele europene*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276224_a_277553]
-
nu fie posibilă verificarea unor explicații și informații cu caracter previzional până într-o perioadă viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta utilizatorii să decidă dacă doresc să utilizeze respectivele informații, ar fi, în mod normal, necesar să se prezinte ipotezele fundamentale, metodele de compilare a informațiilor și alți factori și circumstanțe care susțin informațiile. ... Oportunitate 27. Oportunitatea înseamnă că informațiile sunt disponibile factorilor decizionali pentru ca aceștia să ia decizii în timp util. În general, cu cât sunt mai vechi informațiile
REGLEMENTĂRI CONTABILE din 17 iulie 2015 (*actualizate*) conforme cu directivele europene*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276224_a_277553]
-
fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, ceea ce conduce la încălcarea accesului liber la justiție. 7. Tribunalul Mureș - Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Neincluderea în cuprinsul prevederilor criticate a ipotezei vizate de petent, aceea a hotărârii judecătorești prin care cererea a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale a pârâtului, este o opțiune a legiuitorului, nefiind posibilă completarea textului de către instanța constituțională. Prin restrângerea ipotezelor în care modalitatea de stabilire a
DECIZIE nr. 520 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276621_a_277950]
-
Neincluderea în cuprinsul prevederilor criticate a ipotezei vizate de petent, aceea a hotărârii judecătorești prin care cererea a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale a pârâtului, este o opțiune a legiuitorului, nefiind posibilă completarea textului de către instanța constituțională. Prin restrângerea ipotezelor în care modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru este aceea a indicării unei sume nu se împiedică accesul liber la justiție. 8. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost
DECIZIE nr. 520 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276621_a_277950]
-
admite contestația, desființează încheierea și rejudecă plângerea potrivit alin. (7) pct. 2, dacă excepțiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greșit soluționate. Această rejudecare, după cum se precizează și în textul indicat, este posibilă numai în ipoteza în care excepțiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greșit soluționate. Per a contrario, în altă ipoteză, rejudecarea plângerii este posibilă numai în ipoteza unui control devolutiv total. S-a mai reținut că și ultima
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
penale au fost greșit soluționate. Această rejudecare, după cum se precizează și în textul indicat, este posibilă numai în ipoteza în care excepțiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greșit soluționate. Per a contrario, în altă ipoteză, rejudecarea plângerii este posibilă numai în ipoteza unui control devolutiv total. S-a mai reținut că și ultima condiție, ca instanța supremă să nu se fi pronunțat printr-o hotărâre prealabilă sau prin recurs în interesul legii sau pe rolul
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
după cum se precizează și în textul indicat, este posibilă numai în ipoteza în care excepțiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greșit soluționate. Per a contrario, în altă ipoteză, rejudecarea plângerii este posibilă numai în ipoteza unui control devolutiv total. S-a mai reținut că și ultima condiție, ca instanța supremă să nu se fi pronunțat printr-o hotărâre prealabilă sau prin recurs în interesul legii sau pe rolul instanței supreme să nu fie înregistrat un
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
rezulta că legiuitorul nu a deschis titularilor calea de atac a contestației sub aspectul admisibilității și al temeiniciei plângerii, ci numai sub aspectul particular al modului de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, în ipoteza în care procedura a condus la începerea judecății. Concluzia potrivit căreia contestația poate privi numai modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, concluzie care se desprinde în mod direct din formularea utilizată de
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
a) din Codul de procedură penală. În conformitate cu dispozițiile art. 341 alin. (10) lit. b) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară sau, după caz, completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în ipoteza în care constată că excepțiile cu privire la legalitatea administrării probelor sau a efectuării urmăririi penale au fost greșit soluționate de către judecătorul de cameră preliminară care s-a pronunțat în primă instanță, admite contestația, desființează încheierea și rejudecă plângerea potrivit art. 341
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
este cazul celor din prima cale de atac), utilizarea unei referințe la un "termen rezonabil", având în vedere că o soluție precum cea preconizată este de natură să conducă la disfuncționalități ale SECA, cu consecințe foarte grave, nu doar în ipoteza depunerii unui număr disproporționat de cereri depuse simultan. 13. În ceea ce privește rolul pe care noua Agenție pentru Azil a Uniunii Europene urmează să îl joace în asistarea autorităților din statele membre, în special atunci când acele state se confruntă cu presiuni migraționiste
HOTĂRÂRE nr. 99 din 4 octombrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanţilor de protecţie internaţională (reformare) - COM (2016) 465, la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau persoanele eligibile pentru protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate şi de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung - COM (2016) 466, la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei proceduri comune în materie de protecţie internaţională în Uniune şi de abrogare a Directivei 2013/32/UE - COM (2016) 467 şi la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a cadrului de relocare al Uniunii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului - COM (2016) 468. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275798_a_277127]
-
conferit prin protecție subsidiară, se pune capăt acestuia sau se refuză reînnoirea sa, în care resortisantul țării terțe sau apatridul să poată solicita dreptul de ședere pe termen lung în statul membru din alte motive. 29. Solicită clarificări cu privire la justificarea ipotezelor în care ar fi obligatorie revizuirea periodică a situației beneficiarilor protecției internaționale, potrivit prevederilor art. 15 și 21. 30. În privința motivelor de excludere a acordării protecției subsidiare apreciază că statele membre trebuie să își păstreze prerogativa de care dispun în
HOTĂRÂRE nr. 99 din 4 octombrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanţilor de protecţie internaţională (reformare) - COM (2016) 465, la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau persoanele eligibile pentru protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate şi de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung - COM (2016) 466, la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei proceduri comune în materie de protecţie internaţională în Uniune şi de abrogare a Directivei 2013/32/UE - COM (2016) 467 şi la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a cadrului de relocare al Uniunii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului - COM (2016) 468. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275798_a_277127]
-
neobiecțiune, deoarece nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurențial normal. Cuantumul preconizat este de la 0,6% până la 2% din cifra de afaceri totală a contravenientului sau o sumă de la 17.000 lei până la 800.000 lei, în ipoteza prevăzută la art. 51^1 alin. (2) lit. b) din lege; b) fapte de gravitate medie ... În această categorie se încadrează, de regulă, restricțiile pe orizontală sau pe verticală, dar a căror modalitate de realizare este mai complexă și mai
INSTRUCŢIUNI din 2 septembrie 2010 (*actualizate*) privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 51 din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270216_a_271545]
-
fost înlăturate prin angajamentele propuse de părțile implicate și acceptate de Consiliul Concurenței. Cuantumul preconizat este de la 2% până la 4% din cifra de afaceri totală a contravenientului sau o sumă de la 800.001 lei până la 1.400.000 lei în ipoteza prevăzută la art. 51^1 alin. (2) lit. b) din lege; c) fapte de gravitate mare ... În această categorie se încadrează, de regulă, restricționările pe orizontală de tipul cartelurilor, în vederea fixării prețurilor, împărțirii piețelor sau a clienților, limitării producției ori
INSTRUCŢIUNI din 2 septembrie 2010 (*actualizate*) privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 51 din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270216_a_271545]
-
care va declara operațiunea de concentrare economică incompatibilă cu mediul concurențial normal. Cuantumul preconizat este de la 4% până la 8% din cifra de afaceri totală a contravenientului sau o sumă de la 1.400.001 lei până la 2.000.000 lei în ipoteza prevăzută la art. 51^1 alin. (2) lit. b) din lege. În determinarea nivelului de bază în funcție de gravitate, Consiliul Concurenței va urma principiile de individualizare prevăzute anterior, având posibilitatea de a aplica un cuantum diferit de cuantumul preconizat pentru categoria
INSTRUCŢIUNI din 2 septembrie 2010 (*actualizate*) privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 51 din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270216_a_271545]